Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

mai întîi un nor asemănător fumului de ţigară, denumit nubeculil,
care rezultă din coagularea mucinei spălate de urina din căile uri
nare, care antrenează şi celulele epiteliale din aceste căi şi mucusiil
organelor genitale. Nubecula se aşază repede pe fundul vasului.
Dacă urina este ţinută la rece, dar uneori şi la temperatura camerei,
devine tulbure prin precipitarea sărurilor minerale pe care li»
conţine.
în cazuri patologice, aspectul tulbure al urinii poate fi datorii
sărurilor minerale, puroiului sau microbilor. Urina poate fi tulbur»»
de la emisiune sau poate să se tulbure numai după un timp de Iu
emisiune, în primul caz, aspectul se datoreşte unei pielite sau cistiln
cronice, fiind determinat de puroi, mucozităţi şi săruri minerale cârti
au precipitat în interiorul vezicii încă înainte de eliminare ; în acest,»»
cazuri se produce în vezică o fermentaţie alcalină, care favorizea/.il
precipitarea sărurilor.
în unele cazuri se pot elimina cu urina mici calculi. Căderea lor
pe fundul vasului în care urinează bolnavul atrage atenţia prin zgomotul
produs.
Mirosul. Acizii volatili aromatici din urină îi conferă un mu'un
asemănător cu cel al bulionului. Urina nu păstrează acest miros decit,
în stare proaspătă. După enisiune, prin procesul fermentaţiei alcaline,
ea capătă un miros amoniacal, miros urinos.
în stările însoţite de acidoză, ca diabetul zaharat, inaniţie, în
vărsături abundente şi de lungă durată, urina poate prezenta un miros
particular aromatic, de fructe coapte sau de cloroform, datoriţii
acetonei.
în caz de fermentaţie alcalină intravezicală a urinii, ea prezintă
mirosul amoniacal imediat după evacuare. Numeroase substanţe
alimentare împrumută urinii mirosul lor caracteristic.
Reacţia. Urina în stare normală are o reacţie acidă, avînd pH-ul
Sub 6,5. Eeacţia urinei depinde în primul rînd de regimul alimentai 1 .
Eegimul bogat în carne acidifică şi mai mult, pe cînd regimul vegi»
tarian scade aciditatea urinii, aceasta puţind deveni chiar alcalinii.
Urina, după eliminare, în contact mai îndelungat cu aerul şi a fer
mentaţiei amoniacale, devine alcalină, în urma căreia fosfaţii calcioi,
amoniaco-magnezieni şi carbonaţii teroşi se precipită, urina devenind
tulbure şi fetidă.
Eeacţia hiperacidă şi alcalină favorizează precipitarea substan
ţelor dizolvate în urină şi formarea calculilor în căile urinare.
Densitatea. Aceasta este bine să fie determinată imediat dupil
emisiune, căci prin răcire sărurile minerale aflate în stare dizolval.il
precipită şi astfel densitatea se schimbă. Din acest motiv, asistenta
330