Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
Poliuria durabilă sau permanentă apare în caz de :— Scleroză renală şi degenerescentă amiloidă, cînd rinichi 'şi-a pierdut capacitatea de concentrare şi astfel, pentru eliminai,produselor de dezasimilaţie şi a sărurilor minerale în exces, este neces;io mai mare cantitate de solvent, în aceste cazuri, cantitatea urii Mpoate să crească pînă la 5—6 litri în 24 de ore ;— în diabetul zaharat şi insipid, cînd poliuria se datoreşte uni ircauze hormonale ; în primul caz, eliminarea cantităţilor mari de glucoza prin urină necesită, conform legilor osmotice, o mare cantităţiide apă; în al doilea caz, lipsa de secreţie a hormonului antidiuretinhipofizar împiedică resorbţia tubulară a apei. în aceste caziiri, cantitatea de urină eliminată poate să ajungă pînă la 10—30 de litri j— în pielite, pielonefrite, tuberculoză renală şi uneori în cistito,cînd excreţia mărită de urină are un caracter de reflex de apăniroa organismului.b) Oii g u r i a, survenită în stările patologice poate fi determinată de cauze renale şi extrarenale. Ea apare ;— în cazul afecţiunilor însoţite de deshidratarea organismuluiprin transpiraţii abundente, vărsături incoercibile, diaree accentuate j— în cazul hemoragiilor abundente;— în perioada de formare a colecţiilor seroase;— în cazuri de insuficienţă circulatorie cu formare de edemo ţ— în colici renale prin reducerea secreţiei renale pe cale reflexă ;— în perioada acută a unor boli infecţioase (pneumonie, hepatitoetc.);— în glomerulonefrite acute însoţite de edeme.Oliguria însoţeşte în mod trecător toate stările febrile.c) An uri a este o stare foarte gravă, pe care asistenta trebuiosă o raporteze imediat medicului. Din acest motiv, ea trebuie M\cunoască cazurile cînd poate să se aştepte la instalarea acestui simptom. Anuria, ca şi oliguria, poate avea cauze renale şi extrarenale.Astfel ea poate surveni în caz de glomerulonefrită acută, în nef roze toxice, în nefropatia gravidică, în caz de arsuri întinse etc.Anuria apare şi în stările de şoc traumatic şi chirurgical, în caz <letraumatisme lombare, intervenţii chirurgicale în special asupraaparatului urinar, sau în caz de angajarea unui calcul într-unul dinuretere. în aceste cazuri, anuria se produce pe cale reflexă. Insuficienţacirculatorie în stare decompensată poate determina, de asemenea,o anurie.3. Caracterele calitative ale urinii. Asistenta va examina urinudin punct de vedere macroscopic şi, dacă are dispoziţii în acest sens,va determina şi densitatea ei. Modificările constatate le semnaleazii328
Idicului sau le păstrează pînă la vizită. Pentru a putea descrieIna în mod sistematic, asistenta trebuie să cunoască caractereleJitative ale urinii emise :Culoarea. Urina normală are o culoare galbenă-deschis. Ea poatevarieze în limite normale, de la galben-deschis ca paiul pînă lalin-închis. Culoarea urinii depinde de conţinutul ei în substanţeflorante. Astfel, cu cît urina va fi mai diluată, cu atît va fi maiJ«cbisă la culoare şi invers.Concentraţia urinii normale în substanţe colorante depinde şi dejimul dietetic, care determină şi reacţia urinii. Un regim bogatcarne acidifică urina, care va avea o culoare mai închisă, pe cîndîgimul vegetarian, dimpotrivă, alcalinizează urina şi va avea o;iloare mai deschisă.în cazuri patologice, în poliurie, culoarea urinii este foartedes-;iisă. în diabetul zaharat şi insipid sau în cazuri de sclerozărenală, ina emisă este complet incoloră ca şi apa. Dimpotrivă, înstările oligurie, ca febră, nefrite etc. (dar şi în stările fiziologice cupier-i-re mare de apă pe cale extrarenală, ca în eforturi musculareaccen-mute), urina este închisă, galbenă-brună sau roşie-brună.Culoarea urinii se modifică în cazurile cînd se elimină prin eaflibstanţe colorante, componenţi normali ai urinii în cantităţi exai-rate,precum şi atunci cînd apar în urină substanţe colorate anor-JmleȦstfel, în caz de ictere, culoarea urmii devine brună-închia şi,foca ce este mai semnificativ şi spuma urinii prezintă aceeaşi culoare.Pingele colorează urina în roşu-deschis, roşu-închis sau roşu-brun,lupă cantitatea pe care o conţine. De multe ori urina sanguinolentă|H(.O tulbure, roşie-verzuie, asemănătoare cu o spălătură de carne.l>ucă se ridică bănuiala prezenţei sîngelui în urină, se va cercetajlucă nu are o altă provenienţă, spre exemplu uterină (menstruaţie,iincer uterin etc.)- Este important ca urina să fie văzută imediatin. emisiune, fiindcă se poate întîmpla ca ea să-şi schimbe culoareaIlupă un anumit timp sau din claia să devină tulbure.Numeroase medicamente schimbă culoarta urinii: antipirinarolorează urina în galben-intens, roşu-galben; piramidonul în roz,i'oşu-cărămiziu; chinina, folia Uxae ursi, acidul salicilic în cafeniu-Iroşu sau brun-negru; albastrul de metilen în albastru-verde; tri-'jmflavina în galben aprins, iar bromoformul în verde.Asistenta are sarcina ca ori de cîte ori administrează bolnaviloriiHttel de medicamente, să atragă atenţia efectului lor asupra culoriiin inii, pentru a nu fi îngrijoraţi.Aspectul urinii normale este clar la emisiune, transparent;• lupă un timp, ea poate deveni tulbure şi în mod normal se formează329
- Page 280 and 281: ferior. La sugari, măsurarea tempe
- Page 282 and 283: te, dacă termometrul este introdus
- Page 284 and 285: tor metale, sub formă de pulberi c
- Page 286 and 287: In evoluţia oricărei febre se pot
- Page 288 and 289: N r. /a tu lui7i le ae ţoalaGreuta
- Page 290 and 291: 00 «5Fig. 144. — Febră remitent
- Page 292 and 293: ţi (le zile afebrile. Această feb
- Page 294 and 295: ta <» coFig. 147. — Febră recur
- Page 296 and 297: re, pentru a putea reduce temperatu
- Page 298 and 299: (•;. 149. — Luarea pulsului la
- Page 300 and 301: la 10 anila 20 de anide la 60 de an
- Page 302: Fig, 152. — Discordanţă Intre p
- Page 305 and 306: sensul că de partea afectată puls
- Page 307 and 308: Urmărirea mecanicii respiratorii s
- Page 309 and 310: Frecvenţa respiraţiei creşte în
- Page 311 and 312: ţltă de coraaj şi tiraj. Acest t
- Page 313 and 314: respiratorii, fie tulburării de re
- Page 315 and 316: l'oximativ cu valoarea tensiunii ar
- Page 317 and 318: torie de înregistrare, care asigur
- Page 319 and 320: lTehnica utilizată pentru determin
- Page 321 and 322: Pentru măsurarea oscilaţiilor art
- Page 323 and 324: Iliotiv, după indicaţiile medicul
- Page 325 and 326: In mecanismul de eliminare a produ
- Page 327 and 328: Pentru a se putea orienta asupra ra
- Page 329: •iicit echivalează cu 500 ml de
- Page 333 and 334: ifsă cunoască determinarea densit
- Page 335 and 336: "Htinale şi scăderea resorbţiei.
- Page 337 and 338: i"Nu se poate vorbi de forma scaunu
- Page 339 and 340: Aspectul şi culoarea scaunului la
- Page 341 and 342: (în scarlatină, difterie, pneumon
- Page 343 and 344: c) Vărsături biliare conţinînd
- Page 345 and 346: Cantitatea. Cantitatea sputei este
- Page 347 and 348: Sputa poate să conţină anumite f
- Page 349 and 350: obiectul permanent şi neîntrerupt
- Page 351 and 352: Verificarea acestor cîntare se fac
- Page 353 and 354: Greutatea corporală a bolnavului t
- Page 355 and 356: Culoarea tegumentelor. Culegerea da
- Page 357 and 358: — acţiunea toxică şi de sensib
- Page 359 and 360: PREGĂTIREA Şl ASISTAREA EXAMINĂR
- Page 361 and 362: — două prosoape curate şi săpu
- Page 363 and 364: inîini. în cazuri extreme ca: hem
- Page 365 and 366: F t i ' inta va prelua valvele vagi
- Page 367 and 368: ţită şi măsuţa rulantă de pan
- Page 369 and 370: Ducă prescripţiile medicale formu
- Page 371 and 372: Alte recoltări, ca sucul gastric s
- Page 373 and 374: nimic dopul scos şi, dacă este po
- Page 375 and 376: c) Itfi'nlhtrm ttngelui i>rln /)im<
- Page 377 and 378: llngur direct din ac în recipient.
- Page 379 and 380: Se spală seringa şi acul cu ulei
Poliuria durabilă sau permanentă apare în caz de :
— Scleroză renală şi degenerescentă amiloidă, cînd rinichi '
şi-a pierdut capacitatea de concentrare şi astfel, pentru eliminai,
produselor de dezasimilaţie şi a sărurilor minerale în exces, este neces;i
o mai mare cantitate de solvent, în aceste cazuri, cantitatea urii M
poate să crească pînă la 5—6 litri în 24 de ore ;
— în diabetul zaharat şi insipid, cînd poliuria se datoreşte uni ir
cauze hormonale ; în primul caz, eliminarea cantităţilor mari de glu
coza prin urină necesită, conform legilor osmotice, o mare cantităţii
de apă; în al doilea caz, lipsa de secreţie a hormonului antidiuretin
hipofizar împiedică resorbţia tubulară a apei. în aceste caziiri, can
titatea de urină eliminată poate să ajungă pînă la 10—30 de litri j
— în pielite, pielonefrite, tuberculoză renală şi uneori în cistito,
cînd excreţia mărită de urină are un caracter de reflex de apăniro
a organismului.
b) Oii g u r i a, survenită în stările patologice poate fi deter
minată de cauze renale şi extrarenale. Ea apare ;
— în cazul afecţiunilor însoţite de deshidratarea organismului
prin transpiraţii abundente, vărsături incoercibile, diaree accentuate j
— în cazul hemoragiilor abundente;
— în perioada de formare a colecţiilor seroase;
— în cazuri de insuficienţă circulatorie cu formare de edemo ţ
— în colici renale prin reducerea secreţiei renale pe cale reflexă ;
— în perioada acută a unor boli infecţioase (pneumonie, hepatito
etc.);
— în glomerulonefrite acute însoţite de edeme.
Oliguria însoţeşte în mod trecător toate stările febrile.
c) An uri a este o stare foarte gravă, pe care asistenta trebuio
să o raporteze imediat medicului. Din acest motiv, ea trebuie M\
cunoască cazurile cînd poate să se aştepte la instalarea acestui simp
tom. Anuria, ca şi oliguria, poate avea cauze renale şi extrarenale.
Astfel ea poate surveni în caz de glomerulonefrită acută, în ne
f roze toxice, în nefropatia gravidică, în caz de arsuri întinse etc.
Anuria apare şi în stările de şoc traumatic şi chirurgical, în caz <le
traumatisme lombare, intervenţii chirurgicale în special asupra
aparatului urinar, sau în caz de angajarea unui calcul într-unul din
uretere. în aceste cazuri, anuria se produce pe cale reflexă. Insuficienţa
circulatorie în stare decompensată poate determina, de asemenea,
o anurie.
3. Caracterele calitative ale urinii. Asistenta va examina urinu
din punct de vedere macroscopic şi, dacă are dispoziţii în acest sens,
va determina şi densitatea ei. Modificările constatate le semnaleazii
328