Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

Iliotiv, după indicaţiile medicului, se vor face măsurători comparative
ni de cîte ori se iveşte vreo suspiciune în acest sens.
Valorile tensiunii arteriale se raportează la greutatea coloanei
Ir mercur din manometru exprimată în milimetri sau centimetri.
Valorile obţinute prin metoda auscultatorie la adultul sănătos, în
jit are de repaus fizic şi psihic, variază între 115 şi 140 mmHg pentru
pensiunea maximă şi între 75 şi 90 mmHg pentru tensiunea minimă.
Valorile tensiunii arteriale se înregistrează în foaia de temperatură
a bolnavului în subrubricile rezervate de-a lungul marginii inferioare
a foii; dacă foaia de temperatură nu are rubrici speciale |
>eiitru tensiunea arterială, notarea valorilor se va specifica după
l! i va Eocci cu literele EE, urmate de valorile tensionale maximă şi
ftiiiiiimă, de exemplu : EE = 125/80 mmHg.
Nivelul tensiunii arteriale variază în raport cu sexul, vîrsta, |
ţ»recum şi cu oi ai ui activităţii fiziologice în cursul zilei.
Astfel:
în primii ani ai vieţii, tensiunea sistolică variază între 75 şi 90 mmHg
în primii ani ai vieţii, tensiunea diastolicâ variază între 50 şi 60 mmHg
în copilărie tensiunea sistolică variază între 90 şi 110 mmHg
in copilărie tensiunea diastolică variază între 60 şi 65 mmHg
în pubertate tensiunea sistolică variază între 100 şi 120 mmHg
în pubertate tensiunea diastolică variază între 65 şi 75 mmHg
la adulţi tensiunea sistolică variază între 115 şi 140 mmHg
la adulţi tensiunea diastolică variază între 75 şi 90 mmHg
peste 50 de ani tensiunea sistolică ajunge pînă la 150 mmHg
peste 50 de ani tensiunea diastolică ajunge pînă la 90 mmHg
Cunoaşterea raportului dintre tensiunea maximă şi minimă este,
tio asemenea, foarte importantă. Diferenţa dintre tensiunea sistolică
ij i cea diastolică poartă numele de tensiune diferenţială.
La femei, tensiunea arterială este în general ceva mai mică (cu
T»—10 mmHg) decît la bărbaţi, cu excepţia peiioadei pubei taţii.
Nivelul tensiunii arteriale variază şi în cursul aceleiaşi zile,
prezentând oscilaţii de 10—20 mmHg. Variaţiile zilnice sînt în legătură
cu gradul de activitate a organismului şi cu temperatura
mediului ambiant. Tensiunea cea mai coborîtă se găseşte în
timpul somnului. Dimineaţa, valorile sînt de asemenea mai mici,
ridicîndu-se spre seară. Tensiunea arterială se urcă în cursul eforturilor
fizice, după mese abundente, precum şi în cursul emoţiilor. Valorile
tensoriale sînt influenţate şi de temperatura mediului înconjurător,
în timpul activităţii, în camere supraîncălzite sau în cursul
y.ilelor căldtuoase tensiunea arterială scade. La frig, dimpotrivă,
datorită vasoconstricţiei generalizate, tensiunea arterială creşte.
Oradul de urcare a tensiunii arteriale în aceste stări nu depinde numai
I U - C . 1 6
32
1