Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
Există şi aparate care funcţionează fără manşete. Acestea ln«registrează tensiunea medie după duritatea şi amplitudinea pulmiluiradial.Tensiometrele electrice înregistratoare funcţionează şi la distanl/1,în sensul că partea aparatului care face înscrierea grafică a tensiunii,poate fi aşezată la distanţă de bolnav.Alte tipuri de aparate înregistrează variaţiile tensiunii arteriali»pe cale fotografică, asemănătoare electrocardiografelor. Aceste aparate, denumite fototensiometre, funcţionează cu o celulă fotoelectrieft,Uricare ar li aparatul sau metoda utilizată pentru măsurarentensiunii arteriale este bine să se ţină seama de anumite reguli praetice elementare pentru a evita unele erori de înregistrare.Manşeta va fi legată strîns de braţul bolnavului, înfăşurată eiipînza sa exterioară lipsită de elasticitate şi fixată bine cu cataramelecurelelor exterioare. Dacă aplicarea manşetei se face lax, aceasta nuse va modela bine pe suprafaţa braţului şi tensiunea din manşei anu va reflecta tensiunea arterială.Manometrul se plasează la nivelul arterei, asupra căreia se faeedeterminarea tensiunii. Dacă se utilizează un manometru cu mercur,se va avea grijă ca diviziunea O a tubului manometric să fie la nivelularterei. Bolnavul trebuie totdeauna astfel aşezat, încît artera "mcauză să fie la înălţimea inimii.Determinarea tensiunii arteriale se va face totdeauna în repaui*Bolnavul obosit, emoţionat sau în timpul unui efort fizic prezintătotdeauna modificări tensionale; din acest motiv, măsurarea ten«iunii arteriale trebuie să fie precedată totdeauna de liniştirea bolnuvului. Din acelaşi motiv trebuie evitată şi discutarea valorilor tonsionale obţinute.Valorile tensiunii arteriale în primele momente după aplicareamanşetei sînt uneori mai crescute decît la măsurătorile ulterioare,ceea ce se datoreşte reacţiei psihice declanşată de comprimarea briiţului. De aceea este necesar ca în caz de suspiciune să repetăm nulsurarea (eventual de mai multe ori), fără să scoatem manşeta de pebraţul bolnavului, decomprimînd numai braţul în intervalele dintremăsurători. Dacă valorile obţinute vor fi diferite, se va tine seama decele obţinute la ultima determinare.în unele cazuri, valorile tensionale pot fi diferite la cele douamembre superioare ; alteori există o diferenţă peste limita fiziologicaîntre tensiunea măsurată la membrele superioare faţă de cea do lamembrele inferioare. Această diferenţă tensională se datoreşte uneiscăderi a circulaţiei arteriale de la nivelul membrului respectiv, înurma obliterării parţiale sau totale a rumenului unui vas. Din acest,320
Iliotiv, după indicaţiile medicului, se vor face măsurători comparativeni de cîte ori se iveşte vreo suspiciune în acest sens.Valorile tensiunii arteriale se raportează la greutatea coloaneiIr mercur din manometru exprimată în milimetri sau centimetri.Valorile obţinute prin metoda auscultatorie la adultul sănătos, înjit are de repaus fizic şi psihic, variază între 115 şi 140 mmHg pentrupensiunea maximă şi între 75 şi 90 mmHg pentru tensiunea minimă.Valorile tensiunii arteriale se înregistrează în foaia de temperaturăa bolnavului în subrubricile rezervate de-a lungul marginii inferioarea foii; dacă foaia de temperatură nu are rubrici speciale |>eiitru tensiunea arterială, notarea valorilor se va specifica dupăl! i va Eocci cu literele EE, urmate de valorile tensionale maximă şiftiiiiiimă, de exemplu : EE = 125/80 mmHg.Nivelul tensiunii arteriale variază în raport cu sexul, vîrsta, |ţ»recum şi cu oi ai ui activităţii fiziologice în cursul zilei.Astfel:în primii ani ai vieţii, tensiunea sistolică variază între 75 şi 90 mmHgîn primii ani ai vieţii, tensiunea diastolicâ variază între 50 şi 60 mmHgîn copilărie tensiunea sistolică variază între 90 şi 110 mmHgin copilărie tensiunea diastolică variază între 60 şi 65 mmHgîn pubertate tensiunea sistolică variază între 100 şi 120 mmHgîn pubertate tensiunea diastolică variază între 65 şi 75 mmHgla adulţi tensiunea sistolică variază între 115 şi 140 mmHgla adulţi tensiunea diastolică variază între 75 şi 90 mmHgpeste 50 de ani tensiunea sistolică ajunge pînă la 150 mmHgpeste 50 de ani tensiunea diastolică ajunge pînă la 90 mmHgCunoaşterea raportului dintre tensiunea maximă şi minimă este,tio asemenea, foarte importantă. Diferenţa dintre tensiunea sistolicăij i cea diastolică poartă numele de tensiune diferenţială.La femei, tensiunea arterială este în general ceva mai mică (cuT»—10 mmHg) decît la bărbaţi, cu excepţia peiioadei pubei taţii.Nivelul tensiunii arteriale variază şi în cursul aceleiaşi zile,prezentând oscilaţii de 10—20 mmHg. Variaţiile zilnice sînt în legăturăcu gradul de activitate a organismului şi cu temperaturamediului ambiant. Tensiunea cea mai coborîtă se găseşte întimpul somnului. Dimineaţa, valorile sînt de asemenea mai mici,ridicîndu-se spre seară. Tensiunea arterială se urcă în cursul eforturilorfizice, după mese abundente, precum şi în cursul emoţiilor. Valoriletensoriale sînt influenţate şi de temperatura mediului înconjurător,în timpul activităţii, în camere supraîncălzite sau în cursuly.ilelor căldtuoase tensiunea arterială scade. La frig, dimpotrivă,datorită vasoconstricţiei generalizate, tensiunea arterială creşte.Oradul de urcare a tensiunii arteriale în aceste stări nu depinde numaiI U - C . 1 6321
- Page 272 and 273: ia fel plasate pe spaţiul foii, ca
- Page 274 and 275: \caste foi, spre deosebire de f oil
- Page 276 and 277: Evaporarea apei prin plămîni şi
- Page 278 and 279: l înaintede măsurare, termometrul
- Page 280 and 281: ferior. La sugari, măsurarea tempe
- Page 282 and 283: te, dacă termometrul este introdus
- Page 284 and 285: tor metale, sub formă de pulberi c
- Page 286 and 287: In evoluţia oricărei febre se pot
- Page 288 and 289: N r. /a tu lui7i le ae ţoalaGreuta
- Page 290 and 291: 00 «5Fig. 144. — Febră remitent
- Page 292 and 293: ţi (le zile afebrile. Această feb
- Page 294 and 295: ta <» coFig. 147. — Febră recur
- Page 296 and 297: re, pentru a putea reduce temperatu
- Page 298 and 299: (•;. 149. — Luarea pulsului la
- Page 300 and 301: la 10 anila 20 de anide la 60 de an
- Page 302: Fig, 152. — Discordanţă Intre p
- Page 305 and 306: sensul că de partea afectată puls
- Page 307 and 308: Urmărirea mecanicii respiratorii s
- Page 309 and 310: Frecvenţa respiraţiei creşte în
- Page 311 and 312: ţltă de coraaj şi tiraj. Acest t
- Page 313 and 314: respiratorii, fie tulburării de re
- Page 315 and 316: l'oximativ cu valoarea tensiunii ar
- Page 317 and 318: torie de înregistrare, care asigur
- Page 319 and 320: lTehnica utilizată pentru determin
- Page 321: Pentru măsurarea oscilaţiilor art
- Page 325 and 326: In mecanismul de eliminare a produ
- Page 327 and 328: Pentru a se putea orienta asupra ra
- Page 329 and 330: •iicit echivalează cu 500 ml de
- Page 331 and 332: Idicului sau le păstrează pînă
- Page 333 and 334: ifsă cunoască determinarea densit
- Page 335 and 336: "Htinale şi scăderea resorbţiei.
- Page 337 and 338: i"Nu se poate vorbi de forma scaunu
- Page 339 and 340: Aspectul şi culoarea scaunului la
- Page 341 and 342: (în scarlatină, difterie, pneumon
- Page 343 and 344: c) Vărsături biliare conţinînd
- Page 345 and 346: Cantitatea. Cantitatea sputei este
- Page 347 and 348: Sputa poate să conţină anumite f
- Page 349 and 350: obiectul permanent şi neîntrerupt
- Page 351 and 352: Verificarea acestor cîntare se fac
- Page 353 and 354: Greutatea corporală a bolnavului t
- Page 355 and 356: Culoarea tegumentelor. Culegerea da
- Page 357 and 358: — acţiunea toxică şi de sensib
- Page 359 and 360: PREGĂTIREA Şl ASISTAREA EXAMINĂR
- Page 361 and 362: — două prosoape curate şi săpu
- Page 363 and 364: inîini. în cazuri extreme ca: hem
- Page 365 and 366: F t i ' inta va prelua valvele vagi
- Page 367 and 368: ţită şi măsuţa rulantă de pan
- Page 369 and 370: Ducă prescripţiile medicale formu
- Page 371 and 372: Alte recoltări, ca sucul gastric s
Există şi aparate care funcţionează fără manşete. Acestea ln«
registrează tensiunea medie după duritatea şi amplitudinea pulmilui
radial.
Tensiometrele electrice înregistratoare funcţionează şi la distanl/1,
în sensul că partea aparatului care face înscrierea grafică a tensiunii,
poate fi aşezată la distanţă de bolnav.
Alte tipuri de aparate înregistrează variaţiile tensiunii arteriali»
pe cale fotografică, asemănătoare electrocardiografelor. Aceste apa
rate, denumite fototensiometre, funcţionează cu o celulă fotoelectrieft,
Uricare ar li aparatul sau metoda utilizată pentru măsuraren
tensiunii arteriale este bine să se ţină seama de anumite reguli prae
tice elementare pentru a evita unele erori de înregistrare.
Manşeta va fi legată strîns de braţul bolnavului, înfăşurată eii
pînza sa exterioară lipsită de elasticitate şi fixată bine cu cataramele
curelelor exterioare. Dacă aplicarea manşetei se face lax, aceasta nu
se va modela bine pe suprafaţa braţului şi tensiunea din manşei a
nu va reflecta tensiunea arterială.
Manometrul se plasează la nivelul arterei, asupra căreia se faee
determinarea tensiunii. Dacă se utilizează un manometru cu mercur,
se va avea grijă ca diviziunea O a tubului manometric să fie la nivelul
arterei. Bolnavul trebuie totdeauna astfel aşezat, încît artera "m
cauză să fie la înălţimea inimii.
Determinarea tensiunii arteriale se va face totdeauna în repaui*
Bolnavul obosit, emoţionat sau în timpul unui efort fizic prezintă
totdeauna modificări tensionale; din acest motiv, măsurarea ten«i
unii arteriale trebuie să fie precedată totdeauna de liniştirea bolnu
vului. Din acelaşi motiv trebuie evitată şi discutarea valorilor ton
sionale obţinute.
Valorile tensiunii arteriale în primele momente după aplicarea
manşetei sînt uneori mai crescute decît la măsurătorile ulterioare,
ceea ce se datoreşte reacţiei psihice declanşată de comprimarea brii
ţului. De aceea este necesar ca în caz de suspiciune să repetăm nul
surarea (eventual de mai multe ori), fără să scoatem manşeta de pe
braţul bolnavului, decomprimînd numai braţul în intervalele dintre
măsurători. Dacă valorile obţinute vor fi diferite, se va tine seama de
cele obţinute la ultima determinare.
în unele cazuri, valorile tensionale pot fi diferite la cele doua
membre superioare ; alteori există o diferenţă peste limita fiziologica
între tensiunea măsurată la membrele superioare faţă de cea do la
membrele inferioare. Această diferenţă tensională se datoreşte unei
scăderi a circulaţiei arteriale de la nivelul membrului respectiv, în
urma obliterării parţiale sau totale a rumenului unui vas. Din acest,
320
Change language