Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
cu fazele revoluţiei cardiace. Tensiunea arterială prezinţi vnl" •cea mai înaltă în cursul sistolei, cînd, alături de cantitatea i'existentă în arborele vascular, inima mai pompează încă o <M desînge peste cel existent în vase. Această tensiune poartă detensiune sistolică sau maximă. Tensiunea arterială va n\ maimică valoare în cursul diastolei, cînd forţa de contracţii» i fiindabsentă, presiunea va fi determinată numai de actii; energieipotenţiale din pereţii vaselor, care, graţie elasticii n vor căuta săşirevină la calibrul lor anterior sistolei. Iul, r cursul diastoleio parte a sîngelui din artere trece cătro m capilar, valorile celemai joase ale tensiunii arteriale le vom la sfîrsitul diastolei.Această presiune poartă numele do |c diastolică sau minimă. Eane indică rezistenţa pe care trobin învingă inima cu ocaziacontracţiei ventriculare, la care se n în timpul sistolei, presiunearezultată din forţa de contracţie aElasticitatea şi calibrul vaselor determină rezistenţa ]»• vaîntîmpina sîngele la periferie, avînd un rol hotărîtor as n i .1 rilortensiunii arteriale. Pierderea elasticităţii vaselor prin <hlnprocese patologice, ateromatoza — depunerea de săruri numTiilipereţii lor etc. — au ca rezultat urcarea tensiunii maxime şi softilntensiunii minime.O vasodilataţie generală determină scăderea presiunii ai-(oi Inpe cînd vasoconstrictia, urcarea ei. Din acest motiv factorii carw *tîn stare să modifice calibrul arterelor (factorii renali, umiliiendocrini, neurovegetativi etc.) vor provoca şi modificări ale tonalicarteriale. Astfel tensiunea arterială va prezenta modificări import u •într-o serie de afecţiuni cardiace, rasculare, renale, endocrine, Imintologice, neuropsihice etc., din care motiv măsurarea şi înr<<ul»|irea valorilor ei sînt obligatorii, atît pentru stabilirea diagnoBUoiilicît şi pentru urmărirea evoluţiei bolii.Tehnica măsurării valorilor tensiunii arteriale trebuie «ft lcunoscută de asistentă, înregistrarea acestora în foaia de tem piutură a bolnavului, la intervale stabilite de medic, cade în sarciniiTensiunea arterială poate fi apreciată după tensiunea piilmilcareeste în funcţie de tensiunea arterială. Pentru aceasta se vor iiphdegetele index, mediu şi inelar de la mîna dreaptă pe artera nul iulla nivelul şanţului pulsului, în aşa fel ca inelarul să aibă o p<ml|periferică. Cu acesta se va, exercita o presiune mai mare asupra iu irei, pentru a împiedica refluxul sîngelui de la periferie spre emiliSe va exercita apoi cu indexul o presiune crescîndă asupra ailm*pînă ce unda pulsatilă dispare de sub degetul mediu, care piilpim»foarte fin artera. Presiunea digitală a indexului exercitată imomentul dispariţiei undei pulsatile de sub degetul mediu
l'oximativ cu valoarea tensiunii arteriale de la nivelularterei Hale.Acest procedeu necesită o experienţă îndelungată din partea^minatorului şi cu toate acestea aprecierea rămîne pui- subiectivă;acest motiv nu serveşte decît pentru o orientare aproximativă,rminarea exactă, ştiinţifică, a tensiunii arteriale se face cu maţmetrespeciale, denumite tonometre şi sfigmomanometre.în practica curentă, măsurarea tensiunii arteriale se face dupăItoda indirectă, în loc să se determine direct tensiunea sîngeluiarteră, se va determina în mod indirect forţa necesară pentruluinprimarea completă a unei artere, care practic echivalează cuiitoarea tensiunii din arteră, în vederea acestui scop se comprimăţn <» manşetă pneumatică legată de un manometru segmentul meml'iiluila nivelul căruia se face determinarea, pînă ce dispar completjln;>ţiile arterei de sub nivelul compresiei. Se decomprimă apoip Lat presiunea din manşetă, pînă ce apare prima unda pulsatilă,lisiunea existentă în manşetă în acest moment echivalează cu pre-|nc.a maximă a sîngelui din artera comprimată. Valoarea ei se poate' pe tonometrul legat cu circuitul manşetei. Metoda Riva-Rocci.După metoda Riva-Rocci, determinarea arteriale se face pe calepalpatorie. Aparatul este format illntr-o manşetă pneumatică încomunicare cu o pară de cauciuc, i.iiinenul manşetei este înlegătură cu un manometru cu mercur gi'iulat pînă la 300 mm.Aparatul este prevăzut cu o supapă reglabilă rt<< la para de cauciuc,prin care conţinutul de aer al manşetei pneumatice poate fi evacuat(fig. 154).Pentru determinarea tensiunii arteriale, bolnavul va fi aşezatIn poziţie culcat sau şezînd într-un fotoliu, rezemîndu-şibraţele.Miuiometrul se plasează pe noptieră sau pe măsuţă lîngăbolnav.Hi» fixează braţul de lîngă manometru în extensie şi se aplicămanşeta.< 'u ajutorul perei de cauciuc se introduce aer în manşetapneumatică,i <-u cealaltă mînă, examinatorul palpează pulsul radial al bolnailuide la acelaşi membru. Prin introducerea aerului în manşetă,••Mista se umflă şi comprimă în mod circular braţul, din ce în ce maiuit, pînă ce închide complet lumenul arterei, cînd dispare pulsul.MU acest moment, cu ajutorul ventilului, se face decomprimarea•rului de manşetă, în momentul cînd trece prima undă pulsatilă• notează valoarea tensională de pe manometrul cu mercur, aceastaliivalînd cu tensiunea maximă.Metoda Korotlcov. Palparea pulsului periferic devine posibilălniiiai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare; dini-«Ht motiv, pin metoda palpatorie se obţin valori tensionalepuţin i ai scăzute decît realitatea. Korotkov a introdus metodaausculta-313
- Page 264 and 265: tibă la îndemînă în oficiul al
- Page 266 and 267: Poziţia bolnavului în pat este de
- Page 268 and 269: «In persoana proprie. O formă mai
- Page 270 and 271: in locul de unde porneşte. Astfel
- Page 272 and 273: ia fel plasate pe spaţiul foii, ca
- Page 274 and 275: \caste foi, spre deosebire de f oil
- Page 276 and 277: Evaporarea apei prin plămîni şi
- Page 278 and 279: l înaintede măsurare, termometrul
- Page 280 and 281: ferior. La sugari, măsurarea tempe
- Page 282 and 283: te, dacă termometrul este introdus
- Page 284 and 285: tor metale, sub formă de pulberi c
- Page 286 and 287: In evoluţia oricărei febre se pot
- Page 288 and 289: N r. /a tu lui7i le ae ţoalaGreuta
- Page 290 and 291: 00 «5Fig. 144. — Febră remitent
- Page 292 and 293: ţi (le zile afebrile. Această feb
- Page 294 and 295: ta <» coFig. 147. — Febră recur
- Page 296 and 297: re, pentru a putea reduce temperatu
- Page 298 and 299: (•;. 149. — Luarea pulsului la
- Page 300 and 301: la 10 anila 20 de anide la 60 de an
- Page 302: Fig, 152. — Discordanţă Intre p
- Page 305 and 306: sensul că de partea afectată puls
- Page 307 and 308: Urmărirea mecanicii respiratorii s
- Page 309 and 310: Frecvenţa respiraţiei creşte în
- Page 311 and 312: ţltă de coraaj şi tiraj. Acest t
- Page 313: respiratorii, fie tulburării de re
- Page 317 and 318: torie de înregistrare, care asigur
- Page 319 and 320: lTehnica utilizată pentru determin
- Page 321 and 322: Pentru măsurarea oscilaţiilor art
- Page 323 and 324: Iliotiv, după indicaţiile medicul
- Page 325 and 326: In mecanismul de eliminare a produ
- Page 327 and 328: Pentru a se putea orienta asupra ra
- Page 329 and 330: •iicit echivalează cu 500 ml de
- Page 331 and 332: Idicului sau le păstrează pînă
- Page 333 and 334: ifsă cunoască determinarea densit
- Page 335 and 336: "Htinale şi scăderea resorbţiei.
- Page 337 and 338: i"Nu se poate vorbi de forma scaunu
- Page 339 and 340: Aspectul şi culoarea scaunului la
- Page 341 and 342: (în scarlatină, difterie, pneumon
- Page 343 and 344: c) Vărsături biliare conţinînd
- Page 345 and 346: Cantitatea. Cantitatea sputei este
- Page 347 and 348: Sputa poate să conţină anumite f
- Page 349 and 350: obiectul permanent şi neîntrerupt
- Page 351 and 352: Verificarea acestor cîntare se fac
- Page 353 and 354: Greutatea corporală a bolnavului t
- Page 355 and 356: Culoarea tegumentelor. Culegerea da
- Page 357 and 358: — acţiunea toxică şi de sensib
- Page 359 and 360: PREGĂTIREA Şl ASISTAREA EXAMINĂR
- Page 361 and 362: — două prosoape curate şi săpu
- Page 363 and 364: inîini. în cazuri extreme ca: hem
cu fazele revoluţiei cardiace. Tensiunea arterială prezinţi vnl" •
cea mai înaltă în cursul sistolei, cînd, alături de cantitatea i'
existentă în arborele vascular, inima mai pompează încă o <M de
sînge peste cel existent în vase. Această tensiune poartă de
tensiune sistolică sau maximă. Tensiunea arterială va n\ mai
mică valoare în cursul diastolei, cînd forţa de contracţii» i fiind
absentă, presiunea va fi determinată numai de actii; energiei
potenţiale din pereţii vaselor, care, graţie elasticii n vor căuta săşi
revină la calibrul lor anterior sistolei. Iul, r cursul diastolei
o parte a sîngelui din artere trece cătro m capilar, valorile cele
mai joase ale tensiunii arteriale le vom la sfîrsitul diastolei.
Această presiune poartă numele do |c diastolică sau minimă. Ea
ne indică rezistenţa pe care trobin învingă inima cu ocazia
contracţiei ventriculare, la care se n în timpul sistolei, presiunea
rezultată din forţa de contracţie a
Elasticitatea şi calibrul vaselor determină rezistenţa ]»• va
întîmpina sîngele la periferie, avînd un rol hotărîtor as n i .1 rilor
tensiunii arteriale. Pierderea elasticităţii vaselor prin <hln
procese patologice, ateromatoza — depunerea de săruri numTiili
pereţii lor etc. — au ca rezultat urcarea tensiunii maxime şi softiln
tensiunii minime.
O vasodilataţie generală determină scăderea presiunii ai-(oi In
pe cînd vasoconstrictia, urcarea ei. Din acest motiv factorii carw *t
în stare să modifice calibrul arterelor (factorii renali, umilii
endocrini, neurovegetativi etc.) vor provoca şi modificări ale tonalic
arteriale. Astfel tensiunea arterială va prezenta modificări import u •
într-o serie de afecţiuni cardiace, rasculare, renale, endocrine, Imin
tologice, neuropsihice etc., din care motiv măsurarea şi înr<<ul»|i
rea valorilor ei sînt obligatorii, atît pentru stabilirea diagnoBUoiili
cît şi pentru urmărirea evoluţiei bolii.
Tehnica măsurării valorilor tensiunii arteriale trebuie «ft l
cunoscută de asistentă, înregistrarea acestora în foaia de tem piu
tură a bolnavului, la intervale stabilite de medic, cade în sarcinii
Tensiunea arterială poate fi apreciată după tensiunea piilmilcare
este în funcţie de tensiunea arterială. Pentru aceasta se vor iiph
degetele index, mediu şi inelar de la mîna dreaptă pe artera nul iul
la nivelul şanţului pulsului, în aşa fel ca inelarul să aibă o p<ml|
periferică. Cu acesta se va, exercita o presiune mai mare asupra iu i
rei, pentru a împiedica refluxul sîngelui de la periferie spre emili
Se va exercita apoi cu indexul o presiune crescîndă asupra ailm*
pînă ce unda pulsatilă dispare de sub degetul mediu, care piilpim»
foarte fin artera. Presiunea digitală a indexului exercitată i
momentul dispariţiei undei pulsatile de sub degetul mediu