Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

ţltă de coraaj şi tiraj. Acest tip de respiraţie mai poate apărea şi în
caz de paralizie incompletă a muşchilor respiratori.
b) Dispneea expiratoris sau bradipneea expiratorie se caracterizează
printr-o inspiraţie relativ normală, urmată de o expiraţie
Urca, penibilă, forţată, conştientă, zgomotoasă, însoţită adesea de
un geamăt. Această formă de dispnee apare în caz de obstacol în
cilile respiratorii inferioare, ca în astm bronşic sau bronşiolită capi -
lară (spasmul, respsctiv obstrucţia bronhiolelor), precum şi în caz
do emzifem pulmonar, cîno lipsa de elasticitate a plâmînilor împiedică
l'otracţia lor fiziologică, necesitînd intervenţia unor muşchi expiratori.
3. Dispnee cu perturbarea ritmică si perio -
d i c ă a respiraţiei. Eespiraţia pierde ritmul ei normal, însă
modificările care caracterizează aritmia se manifestă după o pe -
riodicitate ritmică. Ele se datoresc perturbărilor funcţionale ale
centrilor respiratori. Deosebim mai multe forme de dispnee cu peri
urbare ritmică şi periodică a respiraţiei:
a) Dispneea Cheyne-Stokes este formată din succesiunea ciclică
;i, unor perioade de respiraţie accelerată întrerupte prin scurte pe
rioade de apnee. Mişcările respiratorii sînt la început superficiale,
devin apoi din ce în ce mai ample; paralel cu creşterea amplitudinii,
creşte şi frecvenţa lor pîriă la un maxim; din acest moment începe să
ucadă, atît frecvenţa, cît şi amplitudinea, pînă ce se instalează o pe
rioadă de apnee de 5 —20 de secunde, în cursul perioadei de apnee
HO acumulează în sînge şi ţesuturi bioxid de carbon, care excită
centrul respirator şi ciclul reîncepe.
Eespiraţia Cheyne-Stokes apare în caz de îmbolnăviri însoţite
de hipertensiune intracraniană ca tumori şi hemoragii cerebrale,
meningite, în arterioscleroza cerebrală, insuficienţa circulatorie, pre -
cum şi în uremie.
b) Dispneea Kiissmaul se caracterizează printr-o bradipnee
foarte accentuată, cu o inspiraţie profundă şi zgomotoasă, urmată de
o pauză lungă şi apoi de o expiraţie tot aşa de lungă ca şi inspiraţia.
Frecvenţa mişcărilor respiratorii poate să scadă pînă la 10—8 sau
şi mai mult. Se constată în caz de hipertensiune intracraniană,
infecţii grave, comă diabetică si agonie.
c) Dispneea Bouchut se caracterizează prin inversarea timpului
respiraţiei normale, în sensul prelungirii inspiraţiei faţă de o expira
ţie mult scurtată. Ciclul respirator este format dintr-o inspiraţie
lungă şi forţată, urmată de pauză respiratorie şi dintr-o expiraţie
bruscă, scurtă, după care urmează — fără nici o pauză — inspiraţia
ciclului următor. Ciclurile de respiraţie de tip invers se repetă în
mod ritmic.
309