Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

sensul că de partea afectată pulsul devine mic, iar de partea sănă-
•ii,să rămîne de volum normal. Aceeaşi diferenţă de volum poate să
mte şi între pulsul radial şi pulsul membrelor inferioare, în funcţie
i localizarea procesului morbid, în unele cazuri, pulsul dintr-o
i rte sau de la membrele inferioare poate să apară puţin întîrziat faţă
•> partea sănătoasă.
Tensiunea pulsului poate fi dură sau moale. Ea este determinată
1
valoarea forţei de contracţie a inimii. Aprecierea tensiunii pulsului
face prin aprecierea forţei necesare pentru comprimarea arterei
<<liale. Pulsul este dur în cazul afecţiunilor însoţite de hipertrofia
•utriculului stîng. Aceasta măreşte forţa de contracţie a inimii şi
upinge sîngele din ventriculul stîng cu o putere mai mare în artere.
i «împotrivă, tensiunea pulsului scade şi acesta devine moale în cazu-
11 In cînd scade forţa de contracţie a inimii.
Celeritatea pulsului reprezintă iuţeala de ridicare şi de dispariţie
undei pulsatile, ceea ce reprezintă în fond viteza de efectuare a
ilsaţiei. Sub acest raport, pulsul poate fi celer sau tard. Pulsul
te celer în caz de insuficienţă aortică, căci unda pulsatilă dispare
pede prin refularea unei părţi a sîngelui din aortă în ventriculul
mg. Dimpotrivă, în caz de stenoză aortică, cînd există un obstacol
ii calea sîngelui, precum şi în caz de arterioscleroză, cînd elastici-
>lea vaselor este mai redusă, pulsul are o durată mai lungă, adică
te tard.
Senzaţia tactilă obţinută cu ocazia palpării pulsului depinde i
n mare măsură de starea pereţilor arteriali. Palparea arterelor dă
indicii preţioase pentru stabilirea diagnosticului, însă aceasta nu
mai cade în competenţa asistentei. Totuşi ea trebuie să cunoască
iMioste senzaţii tactile determinate de modificarea pereţilor arteriali,
pmitru a putea aprecia valoarea pulsului şi la acei bolnavi care preuită
diferite îmbolnăviri ale vaselor.
Palpînd un puls trebuie stabilit dacă pereţii arteriali nu prezintă
modificări patologice. Artera va fi comprimată şi apoi rostogolită
Miib degete. Peretele arterial trebuie să dea în mod normal senzaţia
unui tub perfect elastic. Pereţii arteriali îşi pot pierde elasticitatea,
pot deveni rigizi, prin încărcarea lor cu săruri minerale de calciu,
îngroşaţi, sinuoşi. Modificările de amplitudine, tensiune şi celeritate
HO vor interpreta în aceste cazuri în funcţie de modificările anatomice
ale pereţilor arteriali.
RESPIRAŢIA
Aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului se
usigură prin respiraţie. Ea include următoarele etape:
303