Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

marinela.maria
from marinela.maria More from this publisher
17.01.2021 Views

re, pentru a putea reduce temperatura sub valorile normale, răsă se epuizeze rezervele organismului prin procesul normal deItoapărare. Temperatura poate fi redusă mult sub valorile normale. astfel, prin scăderea metabolismului, scade şi nevoia de oxigen afganismului (vezi capitolul „îngrijirea bolnavilor trataţi cu substanneuroplegice").în cursul tratamentului, prin hibernare artificială, temperatura^ganismului poate fi redusă la 26 —32°. Se fac intervenţii chirurgicaletemperatura de 27 —28°, cînd pericolul hemoragiei se reduce multjin cauza încetinirii proceselor vitale. Aceste stări de hipotermie:. necesitat introducerea unor metode noi de măsurare a temperaturii,fătate mai sus.înregistrarea conştiincioasă a temperaturii bolnavului poateîntâmpine greutăţi în cazul simulanţilor. Dacă se naşte bănuialalebra înregistrată ar fi ireală, de natură „termometrică", termomeiii/.areabolnavului se va face numai sub supraveghere directă. SeMI. analiza apoi în mod amănunţit curba termică, care de obiceinu va corespunde cu starea generală a bolnavului şi nici cu tipurileuliişnuite de febră. Mai departe se va măsura temperatura cu maiuuilte termometre, de exemplu în cele două axile sau în plus şi înnrt şi în cavitatea bucală. Febra simulanţilor (fie rău intenţionaţi,fie nevrotici) nu va da niciodată date concludente la măsurătorilimultane. Constatarea stării de afebrilitate imediat după afirmareai larii febrile de către bolnav pledează sigur pentru simularea febrei.Menţionăm, în sfîrşit că, în urma administrării abuzive de anti-Iiiotice şi alte medicamente înainte de stabilirea exactă a diagnosticului,se deformează de multe ori curbele febrile clasice, interpretarealor devenind foarte grea sau chiar imposibilă.PULSULCu ocazia sistolei ventriculare, sîngele este împins din cavităţileentriculare în arterele mari. Această masă de sînge întîlneşte întotemul arterial o altă masă de sînge de care se loveşte sub influenţaDntracţiei puternice a muşchiului cardiac. Conflictul care ia naştereatre cele două volume de sînge se propagă prin coloana sanguinăarborele arterial sub forma unei unde vibratorii şi se exteriorizeaprindestinderea ritmică a arterelor, sincronă cu sistolele ventrittlare.Această destindere ritmică poate fi palpată (apăsînd uşor arterelesuprafeţe dure osoase) sub forma unor zvîcnituri uşoare, ritmice,Isatile, de unde numele de puls.295

întrucît la apariţia pulsului intervin, atît inima, cît şi va.. elva reflecta, atît starea funcţională a inimii, cît şi pe aceea a arterolmdînd în acelaşi timp indicii preţioase asupra stării anatomice a arboi •lui arterial.în bolile infecţioase acute, pulsul oglindeşte gravitatea infecţii iPrognosticul depinde în aceste cazuri în mare măsură de calităţiipulsului. Modificările caracterului pulsului determină şi conduilnterapeutică în cele mai multe cazuri. Din acest motiv, examinare»,urmărirea şi notarea pulsului au o deosebită importanţă pentruîngrijirea bolnavilor.Luarea pulsului. Pulsul poate fi luat pe oricare arteră accesibilăpalpaţiei, care poate fi comprimată pe un plan osos : radială, temporu •la superficială, carotidă, humerală, femurală, pedioasă etc. în practiciicurentă, pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv, tulimbaj cotidian, prin puls se înţelege pulsul arterei radiale (fig. 1411),La luarea pulsului, bolnavul trebuie să fie în repaus fizic ijlpsihic cel puţin 5—10 minute înainte de numărătoare, întrucît nuefort sau o emoţie oarecare, în timpul sau înaintea luării pulsului,ar putea modifica valorile reale. Braţul bolnavului trebuie să fiosprijinit, pentru ca muşchiul antebraţului să se relaxeze. Se reperea/aşanţul radial (denumit şi şanţul pulsului) pe extremitatea distală nantebraţului, în continuarea policelui. în apropierea marginii extrima feţei anterioare a antebraţului dăm de uu. şanţ mărginit de tendoanele muşchilor flexor radial al carpului şi brahioradialul, inprofunzimea căruia se găseşte artera radială.Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index, mediu ijlinelar de la mîna dreaptă. După ce s-a reperat şanţul lui, se vnexercita o uşoară presiune asupra peretelui arterial (echivalenţiiaproximativ cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei deget"palpatoare, pînă la perceperea zvîcniturilor pline ale pulsului. Fixarmdegetelor se realizează cu ajutorul policelui, cu care îmbrăţişeii/.,lantebraţul la nivelul respectiv.Uneori artera radială prezintă anomalii de poziţie şi nu va f lgăsită în şanţul pulsului; în aceste cazuri, ea va fi căutată în tabuchera anatomică.Pulsul arterei temporale superficiale se ia deasupra şi în afsirnunghiului temporal al fantei palpebrale, la o distanţă de 3—4 c nide acesta.Pulsul arterei femurale se plapează în partea superioară a I r iunghiului Scarpa, sub arcada crurală. Se uşurează palparea, dacă MIridică şoldul cu o pernă. Pulsul arterei pedioase se va căuta pe f.ijudorsală a piciorului, deasupra primului spaţiu intermetatarsian,pe traiectoria arterei, iar pulsul arterei carotide la gît, în şanţul296

întrucît la apariţia pulsului intervin, atît inima, cît şi va.. el

va reflecta, atît starea funcţională a inimii, cît şi pe aceea a arterolm

dînd în acelaşi timp indicii preţioase asupra stării anatomice a arboi •

lui arterial.

în bolile infecţioase acute, pulsul oglindeşte gravitatea infecţii i

Prognosticul depinde în aceste cazuri în mare măsură de calităţii

pulsului. Modificările caracterului pulsului determină şi conduiln

terapeutică în cele mai multe cazuri. Din acest motiv, examinare»,

urmărirea şi notarea pulsului au o deosebită importanţă pentru

îngrijirea bolnavilor.

Luarea pulsului. Pulsul poate fi luat pe oricare arteră accesibilă

palpaţiei, care poate fi comprimată pe un plan osos : radială, temporu •

la superficială, carotidă, humerală, femurală, pedioasă etc. în practicii

curentă, pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv, tu

limbaj cotidian, prin puls se înţelege pulsul arterei radiale (fig. 1411),

La luarea pulsului, bolnavul trebuie să fie în repaus fizic ijl

psihic cel puţin 5—10 minute înainte de numărătoare, întrucît nu

efort sau o emoţie oarecare, în timpul sau înaintea luării pulsului,

ar putea modifica valorile reale. Braţul bolnavului trebuie să fio

sprijinit, pentru ca muşchiul antebraţului să se relaxeze. Se reperea/a

şanţul radial (denumit şi şanţul pulsului) pe extremitatea distală n

antebraţului, în continuarea policelui. în apropierea marginii extrim

a feţei anterioare a antebraţului dăm de uu. şanţ mărginit de ten

doanele muşchilor flexor radial al carpului şi brahioradialul, in

profunzimea căruia se găseşte artera radială.

Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index, mediu ijl

inelar de la mîna dreaptă. După ce s-a reperat şanţul lui, se vn

exercita o uşoară presiune asupra peretelui arterial (echivalenţii

aproximativ cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei deget"

palpatoare, pînă la perceperea zvîcniturilor pline ale pulsului. Fixarm

degetelor se realizează cu ajutorul policelui, cu care îmbrăţişeii/.,l

antebraţul la nivelul respectiv.

Uneori artera radială prezintă anomalii de poziţie şi nu va f l

găsită în şanţul pulsului; în aceste cazuri, ea va fi căutată în tabu

chera anatomică.

Pulsul arterei temporale superficiale se ia deasupra şi în afsirn

unghiului temporal al fantei palpebrale, la o distanţă de 3—4 c ni

de acesta.

Pulsul arterei femurale se plapează în partea superioară a I r i

unghiului Scarpa, sub arcada crurală. Se uşurează palparea, dacă MI

ridică şoldul cu o pernă. Pulsul arterei pedioase se va căuta pe f.iju

dorsală a piciorului, deasupra primului spaţiu intermetatarsian,

pe traiectoria arterei, iar pulsul arterei carotide la gît, în şanţul

296

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!