Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
re, pentru a putea reduce temperatura sub valorile normale, răsă se epuizeze rezervele organismului prin procesul normal deItoapărare. Temperatura poate fi redusă mult sub valorile normale. astfel, prin scăderea metabolismului, scade şi nevoia de oxigen afganismului (vezi capitolul „îngrijirea bolnavilor trataţi cu substanneuroplegice").în cursul tratamentului, prin hibernare artificială, temperatura^ganismului poate fi redusă la 26 —32°. Se fac intervenţii chirurgicaletemperatura de 27 —28°, cînd pericolul hemoragiei se reduce multjin cauza încetinirii proceselor vitale. Aceste stări de hipotermie:. necesitat introducerea unor metode noi de măsurare a temperaturii,fătate mai sus.înregistrarea conştiincioasă a temperaturii bolnavului poateîntâmpine greutăţi în cazul simulanţilor. Dacă se naşte bănuialalebra înregistrată ar fi ireală, de natură „termometrică", termomeiii/.areabolnavului se va face numai sub supraveghere directă. SeMI. analiza apoi în mod amănunţit curba termică, care de obiceinu va corespunde cu starea generală a bolnavului şi nici cu tipurileuliişnuite de febră. Mai departe se va măsura temperatura cu maiuuilte termometre, de exemplu în cele două axile sau în plus şi înnrt şi în cavitatea bucală. Febra simulanţilor (fie rău intenţionaţi,fie nevrotici) nu va da niciodată date concludente la măsurătorilimultane. Constatarea stării de afebrilitate imediat după afirmareai larii febrile de către bolnav pledează sigur pentru simularea febrei.Menţionăm, în sfîrşit că, în urma administrării abuzive de anti-Iiiotice şi alte medicamente înainte de stabilirea exactă a diagnosticului,se deformează de multe ori curbele febrile clasice, interpretarealor devenind foarte grea sau chiar imposibilă.PULSULCu ocazia sistolei ventriculare, sîngele este împins din cavităţileentriculare în arterele mari. Această masă de sînge întîlneşte întotemul arterial o altă masă de sînge de care se loveşte sub influenţaDntracţiei puternice a muşchiului cardiac. Conflictul care ia naştereatre cele două volume de sînge se propagă prin coloana sanguinăarborele arterial sub forma unei unde vibratorii şi se exteriorizeaprindestinderea ritmică a arterelor, sincronă cu sistolele ventrittlare.Această destindere ritmică poate fi palpată (apăsînd uşor arterelesuprafeţe dure osoase) sub forma unor zvîcnituri uşoare, ritmice,Isatile, de unde numele de puls.295
întrucît la apariţia pulsului intervin, atît inima, cît şi va.. elva reflecta, atît starea funcţională a inimii, cît şi pe aceea a arterolmdînd în acelaşi timp indicii preţioase asupra stării anatomice a arboi •lui arterial.în bolile infecţioase acute, pulsul oglindeşte gravitatea infecţii iPrognosticul depinde în aceste cazuri în mare măsură de calităţiipulsului. Modificările caracterului pulsului determină şi conduilnterapeutică în cele mai multe cazuri. Din acest motiv, examinare»,urmărirea şi notarea pulsului au o deosebită importanţă pentruîngrijirea bolnavilor.Luarea pulsului. Pulsul poate fi luat pe oricare arteră accesibilăpalpaţiei, care poate fi comprimată pe un plan osos : radială, temporu •la superficială, carotidă, humerală, femurală, pedioasă etc. în practiciicurentă, pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv, tulimbaj cotidian, prin puls se înţelege pulsul arterei radiale (fig. 1411),La luarea pulsului, bolnavul trebuie să fie în repaus fizic ijlpsihic cel puţin 5—10 minute înainte de numărătoare, întrucît nuefort sau o emoţie oarecare, în timpul sau înaintea luării pulsului,ar putea modifica valorile reale. Braţul bolnavului trebuie să fiosprijinit, pentru ca muşchiul antebraţului să se relaxeze. Se reperea/aşanţul radial (denumit şi şanţul pulsului) pe extremitatea distală nantebraţului, în continuarea policelui. în apropierea marginii extrima feţei anterioare a antebraţului dăm de uu. şanţ mărginit de tendoanele muşchilor flexor radial al carpului şi brahioradialul, inprofunzimea căruia se găseşte artera radială.Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index, mediu ijlinelar de la mîna dreaptă. După ce s-a reperat şanţul lui, se vnexercita o uşoară presiune asupra peretelui arterial (echivalenţiiaproximativ cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei deget"palpatoare, pînă la perceperea zvîcniturilor pline ale pulsului. Fixarmdegetelor se realizează cu ajutorul policelui, cu care îmbrăţişeii/.,lantebraţul la nivelul respectiv.Uneori artera radială prezintă anomalii de poziţie şi nu va f lgăsită în şanţul pulsului; în aceste cazuri, ea va fi căutată în tabuchera anatomică.Pulsul arterei temporale superficiale se ia deasupra şi în afsirnunghiului temporal al fantei palpebrale, la o distanţă de 3—4 c nide acesta.Pulsul arterei femurale se plapează în partea superioară a I r iunghiului Scarpa, sub arcada crurală. Se uşurează palparea, dacă MIridică şoldul cu o pernă. Pulsul arterei pedioase se va căuta pe f.ijudorsală a piciorului, deasupra primului spaţiu intermetatarsian,pe traiectoria arterei, iar pulsul arterei carotide la gît, în şanţul296
- Page 246 and 247: vor fi izolaţi de restul bolnavilo
- Page 248 and 249: rilor ((oţet, sare, zahăr etc.),
- Page 250 and 251: ridicată în poziţie oblică, pen
- Page 252 and 253: '.(«asta că timpul ei este rezerv
- Page 254 and 255: vului, eventual împreună cu perna
- Page 256 and 257: U'unde în căile respiratorii, dî
- Page 258 and 259: tliilr, laptele cu zahăr şi cu ad
- Page 260 and 261: substanţelor alimentare, iar mucoa
- Page 262 and 263: ' n se va face pe baza calculării
- Page 264 and 265: tibă la îndemînă în oficiul al
- Page 266 and 267: Poziţia bolnavului în pat este de
- Page 268 and 269: «In persoana proprie. O formă mai
- Page 270 and 271: in locul de unde porneşte. Astfel
- Page 272 and 273: ia fel plasate pe spaţiul foii, ca
- Page 274 and 275: \caste foi, spre deosebire de f oil
- Page 276 and 277: Evaporarea apei prin plămîni şi
- Page 278 and 279: l înaintede măsurare, termometrul
- Page 280 and 281: ferior. La sugari, măsurarea tempe
- Page 282 and 283: te, dacă termometrul este introdus
- Page 284 and 285: tor metale, sub formă de pulberi c
- Page 286 and 287: In evoluţia oricărei febre se pot
- Page 288 and 289: N r. /a tu lui7i le ae ţoalaGreuta
- Page 290 and 291: 00 «5Fig. 144. — Febră remitent
- Page 292 and 293: ţi (le zile afebrile. Această feb
- Page 294 and 295: ta <» coFig. 147. — Febră recur
- Page 298 and 299: (•;. 149. — Luarea pulsului la
- Page 300 and 301: la 10 anila 20 de anide la 60 de an
- Page 302: Fig, 152. — Discordanţă Intre p
- Page 305 and 306: sensul că de partea afectată puls
- Page 307 and 308: Urmărirea mecanicii respiratorii s
- Page 309 and 310: Frecvenţa respiraţiei creşte în
- Page 311 and 312: ţltă de coraaj şi tiraj. Acest t
- Page 313 and 314: respiratorii, fie tulburării de re
- Page 315 and 316: l'oximativ cu valoarea tensiunii ar
- Page 317 and 318: torie de înregistrare, care asigur
- Page 319 and 320: lTehnica utilizată pentru determin
- Page 321 and 322: Pentru măsurarea oscilaţiilor art
- Page 323 and 324: Iliotiv, după indicaţiile medicul
- Page 325 and 326: In mecanismul de eliminare a produ
- Page 327 and 328: Pentru a se putea orienta asupra ra
- Page 329 and 330: •iicit echivalează cu 500 ml de
- Page 331 and 332: Idicului sau le păstrează pînă
- Page 333 and 334: ifsă cunoască determinarea densit
- Page 335 and 336: "Htinale şi scăderea resorbţiei.
- Page 337 and 338: i"Nu se poate vorbi de forma scaunu
- Page 339 and 340: Aspectul şi culoarea scaunului la
- Page 341 and 342: (în scarlatină, difterie, pneumon
- Page 343 and 344: c) Vărsături biliare conţinînd
- Page 345 and 346: Cantitatea. Cantitatea sputei este
întrucît la apariţia pulsului intervin, atît inima, cît şi va.. el
va reflecta, atît starea funcţională a inimii, cît şi pe aceea a arterolm
dînd în acelaşi timp indicii preţioase asupra stării anatomice a arboi •
lui arterial.
în bolile infecţioase acute, pulsul oglindeşte gravitatea infecţii i
Prognosticul depinde în aceste cazuri în mare măsură de calităţii
pulsului. Modificările caracterului pulsului determină şi conduiln
terapeutică în cele mai multe cazuri. Din acest motiv, examinare»,
urmărirea şi notarea pulsului au o deosebită importanţă pentru
îngrijirea bolnavilor.
Luarea pulsului. Pulsul poate fi luat pe oricare arteră accesibilă
palpaţiei, care poate fi comprimată pe un plan osos : radială, temporu •
la superficială, carotidă, humerală, femurală, pedioasă etc. în practicii
curentă, pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv, tu
limbaj cotidian, prin puls se înţelege pulsul arterei radiale (fig. 1411),
La luarea pulsului, bolnavul trebuie să fie în repaus fizic ijl
psihic cel puţin 5—10 minute înainte de numărătoare, întrucît nu
efort sau o emoţie oarecare, în timpul sau înaintea luării pulsului,
ar putea modifica valorile reale. Braţul bolnavului trebuie să fio
sprijinit, pentru ca muşchiul antebraţului să se relaxeze. Se reperea/a
şanţul radial (denumit şi şanţul pulsului) pe extremitatea distală n
antebraţului, în continuarea policelui. în apropierea marginii extrim
a feţei anterioare a antebraţului dăm de uu. şanţ mărginit de ten
doanele muşchilor flexor radial al carpului şi brahioradialul, in
profunzimea căruia se găseşte artera radială.
Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index, mediu ijl
inelar de la mîna dreaptă. După ce s-a reperat şanţul lui, se vn
exercita o uşoară presiune asupra peretelui arterial (echivalenţii
aproximativ cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei deget"
palpatoare, pînă la perceperea zvîcniturilor pline ale pulsului. Fixarm
degetelor se realizează cu ajutorul policelui, cu care îmbrăţişeii/.,l
antebraţul la nivelul respectiv.
Uneori artera radială prezintă anomalii de poziţie şi nu va f l
găsită în şanţul pulsului; în aceste cazuri, ea va fi căutată în tabu
chera anatomică.
Pulsul arterei temporale superficiale se ia deasupra şi în afsirn
unghiului temporal al fantei palpebrale, la o distanţă de 3—4 c ni
de acesta.
Pulsul arterei femurale se plapează în partea superioară a I r i
unghiului Scarpa, sub arcada crurală. Se uşurează palparea, dacă MI
ridică şoldul cu o pernă. Pulsul arterei pedioase se va căuta pe f.iju
dorsală a piciorului, deasupra primului spaţiu intermetatarsian,
pe traiectoria arterei, iar pulsul arterei carotide la gît, în şanţul
296
Change language