Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
i'lor sau al persoanelor care îngrijesc bolnavii. Filtrul de personal(ii format din două garnituri de dulapuri aşezate în încăperi separate,•partite prin camera de baie (de preferinţă cu duşuri). La intrareaBIM v iciu, personalul va dezbrăca hainele de stradă în prima încăpere«Klndu-le într-un dulap. Trece apoi prin camera de baie, iar dei|ii intr-o altă încăpere, unde îmbracă echipamentul de protecţie,'14 ntni îl scoate dintr-un alt dulap. Hainele de oraş nu vor fi păstrateiit|o<l:ilă în acelaşi dulap cu cele de protecţie. La părăsirea spitaluluiţi» vii proceda invers (fig. 3).111 spitalele cu caracter neinfecţios nu este necesară îmbăiereaIn părăsirea serviciului, dar şi aici spălarea mîinilor se va face dupărliracarea halatului şi înaintea îmbrăcării hainelor de stradă.I m bracarea, dezbrăcarea şi păstrarea echipamentului de protec-Nti vor face în aşa fel ca să se evite o eventuală contaminare ad nale interne. In spitalele infectocontagioase, halatele şi şorţulîl, mai totdeauna infectate, dar posibilităţile infecţiei sînt prezenteni secţiile de chirurgie, interne, pediatrie sau în orice altă secţie.i latul infectat pe faţa sa internă poate să transmită microbii pej. u mantele sau hainele personale ale asistentei. Din acest motivva avea grijă ca la dezbrăcare, halatul să fie împăturit cu exteriorulu ,,septic" către înăuntru şi astfel A r a fi atîrnat pe cuierul dinlupul închis. La reîmbrăcare, asistenta va avea grijă să nu se11 inii de această faţă a halatului, evitînd astfel riscul contaminării.ili/.înd cu consecvenţă metoda descrisă de îmbrăcare şi dezbrăcarel udatelor, aceasta devine în scurt timp o deprindere durabilă, pei n asistenta o va practica în mod reflex şi fără să-i ceară un efortplus.Echipamentul de protecţie trebuie să fie totdeauna perfect iti t. Durata de purtare a unei garnituri de echipament nu poate lixatăla un număr minim de zile, în schimb durata maximă nu imul.»»depăşi 3 zile. îmbrăcămintea de protecţie trebuie să se schimbe liiM'diatce se murdăreşte sau se mototoleşte. Petele de sînge, de bilă BHII chiarde medicamente sînt dezgustătoare pentru bolnav. Halatul nipl, lipsanasturilor, echipamentul incomplet produce la bolnavi o Impresienefavorabilă asupra asistentei, pe care o etichetează ca liti((lijenţă.Pentru a preveni pierderea nasturilor la spălatul halatelor, se potutiliza garnituri duble de nasturi, care se scot cu ocazia «palatului şise repun după ce halatul a fost călcat (fig. 4). Scoaterea ft repunereanasturilor dubli nu necesită aproape nici o muncă în |»|IIN ; înschimb, călcarea halatelor se va face mult mai uşor.Halatul, şorţul, boneta trebuie să fie croite şi adaptate la staturaa»lNtentei, pentru a se putea prezenta ordonată în faţa bolnavilor.27
Exteriorul asistentei să fie totdeauna demn de seriozitateamuncii pe care o îndeplineşte. Şorţul şi boneta să fie totdeaunascrobite şi proaspăt călcate. Curăţenia halatului, ţinuta îngrijitămişesc de la bun început să trezească încrederea bolnavilor. Bijuteriilesau alte podoabe scad seriozitatea uniformei, iar inelele împiedicăspălarea perfectă a mîinilor. Coa-^ura ex travagantă în timpul serviciului,unghiile lungi şi vopsite înroşu, halatele croite cu originalitate,nu creează un prestigiu durabilîn faţa bolnavilor şi deci nuau ce căuta în instituţiile noastre ,sanitare.Este foarte important ca exteriorulcurat şi ordonat al asistenteisă se păstreze şi în cursulgărzilor de noapte.STILUL DE MUNCĂ. PROTECŢIA MUNCIIÎN MEDIU INFECŢIOSAsistenta trebuie să-şi cunoas- 1 căsarcinile ce-i revin. ISTumai aceastanu asigură însă o asitenţit decalitate. Munca la patul bolnavuluiprezintă totdeauna pericolulfărîmiţării timpului din cauzii,numeroaselor sarcini ivite în modneprevăzut. Munca asistentei trebuiesă fie planificată şi organizată, aceststil de muncă fiind necesar uneicalităţi ridicate a asistenţei medicale.Fig. -1. — Pentru a preveni pierdereaSarcinile asisten tei trebuienasturilor se pot utiliza garnituri dublede nasturi, care se scot cu ocazia spălatuluişi se repun după ce halatul a precis, pentru ca timpul de muncă săprogramate după un plan calculatfost călcat.fie pe deplin folosit. Organizarea şisistematizarea muncii asigură un randament mai mare, o economiede forţe, de timp şi de materiale.Asistenta trebuie să lucreze după un orar obişnuit, dar în cadrulacestuia va lua totdeauna în considerare urgenţele din secţie, cănorganizarea şi raţionalizarea muncii nu pot să meargă împotrivii28
- Page 2 and 3: TEHNICAÎNGRIJIRIIBO LNAVULUIMANUAL
- Page 4 and 5: TABLA DE MATERIITe.................
- Page 6 and 7: Pag.iiţia.........................
- Page 8 and 9: INTRODUCERETehnica îngrijirii boln
- Page 10: lASISTENTA MEDICALĂŞl LOCUL El DE
- Page 13 and 14: largă a îngrijirii sănătăţii
- Page 15 and 16: ( llo lnilmivl o tiiN(>(,<'i}1i" ş
- Page 17 and 18: şi cadrele medii relativ tinere tr
- Page 19 and 20: motiv să se evite discuţiile sau
- Page 21 and 22: suprafaţa pielii, straturile profu
- Page 23 and 24: înotul, schiul, excursiile etc. Co
- Page 25: Fig. 2. — îmbrăcămintea şi î
- Page 29 and 30: Asistenta este de multe ori în per
- Page 31 and 32: tot cursul tratamentului. Munca cur
- Page 33 and 34: Spitalele construite într-unsingur
- Page 35 and 36: Uşile şi ferestrele să fie neted
- Page 37 and 38: Saloanele pentru copii trebuie să
- Page 39 and 40: Sala de mese pentru bolnavi, un pun
- Page 41 and 42: bolnavilor, precum şi pentru dezin
- Page 43 and 44: Serviciul de anatomie patologică
- Page 45 and 46: de j;;Uit alimentele ... secţia bl
- Page 47 and 48: în clădirea blocului, în spitale
- Page 49 and 50: Serviciul antituberculos este un se
- Page 51 and 52: INTERNAREA Şl PRIMIREA BOLNAVILOR
- Page 53 and 54: "l Fig. 17. — Redactarea foilor d
- Page 55 and 56: trate hainele şi, pe lingă îngri
- Page 57 and 58: în spitalele de boli infectocontag
- Page 59 and 60: Crearea condiţiilor regimului tera
- Page 61 and 62: Lupta dusă împotriva zgomotelor n
- Page 63 and 64: nate de la care tocmai vrem să-1 d
- Page 65 and 66: pregătirea bolnavului în vederea
- Page 67 and 68: Bolnavul va adresa toate plîngeril
- Page 69 and 70: instituie în toată secţia o lini
- Page 71 and 72: examinările complementare de labor
- Page 73 and 74: — numele, doza, concentraţia, ca
- Page 75 and 76: coridor sau din camera surorilor se
i'lor sau al persoanelor care îngrijesc bolnavii. Filtrul de personal
(ii format din două garnituri de dulapuri aşezate în încăperi separate,
•partite prin camera de baie (de preferinţă cu duşuri). La intrarea
BIM v iciu, personalul va dezbrăca hainele de stradă în prima încăpere
«Klndu-le într-un dulap. Trece apoi prin camera de baie, iar de
i|ii intr-o altă încăpere, unde îmbracă echipamentul de protecţie,
'14 ntni îl scoate dintr-un alt dulap. Hainele de oraş nu vor fi păstrate
iit|o<l:ilă în acelaşi dulap cu cele de protecţie. La părăsirea spitalului
ţi» vii proceda invers (fig. 3).
111 spitalele cu caracter neinfecţios nu este necesară îmbăierea
In părăsirea serviciului, dar şi aici spălarea mîinilor se va face după
rliracarea halatului şi înaintea îmbrăcării hainelor de stradă.
I m bracarea, dezbrăcarea şi păstrarea echipamentului de protec-
Nti vor face în aşa fel ca să se evite o eventuală contaminare a
d nale interne. In spitalele infectocontagioase, halatele şi şorţul
îl, mai totdeauna infectate, dar posibilităţile infecţiei sînt prezente
ni secţiile de chirurgie, interne, pediatrie sau în orice altă secţie.
i latul infectat pe faţa sa internă poate să transmită microbii pe
j. u mantele sau hainele personale ale asistentei. Din acest motiv
va avea grijă ca la dezbrăcare, halatul să fie împăturit cu exteriorul
u ,,septic" către înăuntru şi astfel A r a fi atîrnat pe cuierul din
lupul închis. La reîmbrăcare, asistenta va avea grijă să nu se
11 inii de această faţă a halatului, evitînd astfel riscul contaminării.
ili/.înd cu consecvenţă metoda descrisă de îmbrăcare şi dezbrăcare
l udatelor, aceasta devine în scurt timp o deprindere durabilă, pe
i n asistenta o va practica în mod reflex şi fără să-i ceară un efort
plus.
Echipamentul de protecţie trebuie să fie totdeauna perfect i
ti t. Durata de purtare a unei garnituri de echipament nu poate lixată
la un număr minim de zile, în schimb durata maximă nu imul.»»
depăşi 3 zile. îmbrăcămintea de protecţie trebuie să se schimbe liiM'diat
ce se murdăreşte sau se mototoleşte. Petele de sînge, de bilă BHII chiar
de medicamente sînt dezgustătoare pentru bolnav. Halatul nipl, lipsa
nasturilor, echipamentul incomplet produce la bolnavi o Impresie
nefavorabilă asupra asistentei, pe care o etichetează ca liti((lijenţă.
Pentru a preveni pierderea nasturilor la spălatul halatelor, se pot
utiliza garnituri duble de nasturi, care se scot cu ocazia «palatului şi
se repun după ce halatul a fost călcat (fig. 4). Scoaterea ft repunerea
nasturilor dubli nu necesită aproape nici o muncă în |»|IIN ; în
schimb, călcarea halatelor se va face mult mai uşor.
Halatul, şorţul, boneta trebuie să fie croite şi adaptate la statura
a»lNtentei, pentru a se putea prezenta ordonată în faţa bolnavilor.
27