Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

Starea de agregaţie a alimentelor. După starea lor de agregaţie,
'iin«ntele pot fi lichide, semilichide sau păstoase şi solide. Alimentele
Udo la rîndul lor pot fi servite bolnavului ca atare sau în stare
rliniţată. Consistenţa lor poate fi diferită.
Alimentele solide cer un efort de digestie mai mare. Din
acest i îl i v, la prescrierea regimului alimentar, se va ţine seama de
starea
• îţiuiismului şi în special a organelor digestive. Astfel, în faza
acută
liniilor febrile, cînd toleranţa tubului digestiv este de obicei scăzută,
i vor recomanda în special alimentele lichide; pe măsură ce boala
Miluează spre vindecare se va îmbogăţi şi dieta cu alimente semi-
Iiide şi apoi solide.
Afecţiunile ulcerative dureroase ale cavităţii bucale, faringei,
esofagului, stomacului şi duodenului reclamă evitarea alimentelor
11 ld o. Hemoragiile tubului digestiv permit numai o alimentaţie
Iiidă. Insuficienţa glandelor digestive şi tulburările de motricitate
n tubului digestiv f ac necesară fărîmiţarea alimentelor solide înainte
< utilizare.
Starea de agregaţie a alimentelor are o deosebită importanţă
i cursul tratamentului febrei tifoide, ulcerului gastroduodenal şi
11 /.cnteriei.
Pregătirea alimentelor. Alimentele supuse proceselor de pregă-
• ro (amestecare, frămîntare, fermentare, conservare,
fierbere, pră-
10 etc.) suferă transformări calitative însemnate în compoziţia
r chimică. Alimentele supuse proceselor de pregătire se denaturează.
•HI acest motiv trebuie dată o mare atenţie modului de preparare
hranei pentru bolnavi.
Astfel, prăjirea grăsimilor de orice natură eliberează acizii graşi
nlatili, greu suportaţi în afecţiunile duodeno-vezicale şi complet iiitraindicaţi
în boala ulceroasă. Din acest motiv alimentele prepa-i,l.o
prin prăjire, ca: friptura, chiftelele, şniţelul, preparatele făi-IIIIKO
prăjite în grăsime, deşi ca alimente de bază ar fi permise, "iluşi
vor fi excluse din cauza denaturării lor cu ocazia procedeului
• ic prelucrare.
Alimentele conservate prin afumare se impregnează cu produse
'Ic gudron, iritante, atît pentru muccasa tubului digestiv, cît şi
l'ciitru celula hepatică.
Carnea fiartă pierde o serie de substanţe organice şi minerale,
• ii schimb, proteinele din interiorul ei se coagulează uniform.
Dimpoi
rivă, carnea prăjită îşi păstrează toate substanţele componente, căci
1'riu prăjire se coagulează repede stratul exterior, ceea ce împiedică
l'icrderile.
Alimentele preparate la cald rămîn mult mai sărace în vitamine.
235