Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
- i i . il« acid boric 3% 35 g, unt de cacao 12,5 g, vaselină 23 g,nlulae 0,15 g, vitamina A -ţ- D 2 un flacon. i i'iiin trebuie săprevină înăsprirea pielii mîinilor. Pentru i i i vii unge pestenoapte mîinile cu amestec de vaselină şi imbrăcînd la nevoiemănuşi de aţă. Acest tratament al ui trebuie să aibă caracterpermanent, ci îl va aplica numai i Ui dnd fineţea şi supleţeapielii mîinilor ar fi periclitate. ii'iita îşi va tăia unghiile cugrijă, dînd marginilor libere o «•avă, lipsită de colţuri. Nu vatăia eponichiul, căci prin a putea deschide porţile de intrarepentru microbi. i ni tăierea unghiilor, asistenta nu trebuie săutilizeze nici-'larumentele din spital, în acest scop, eatrebuie să aibă i'iarfecă proprie, pe care, din cînd în cînd, să osterilizeze prin l 'rin foarfeci infectate poate să-şi provoacepanariţii, care • u.i l ă din muncă pentru un timp îndelungat.AttlMlt'iita nu se va apropia cu mîini sau degete rănite de bolnaviIn di'jccţiile lor. Mîna rănită constituie o poartă deschisă pentru»tn infecţii.\MlnU'iita va avea grijă de igiena cavităţii bucale. Dantura să-i.u M! are perfectă. Cariile dentare sînt locuri favorabile pentru•i nlarea resturilor alimentare şi înmulţirea microbilor, care potnla. o sursă de infecţie pentru cei din jur. Foetorul bucal, careni ilintr-o gură neîngrijită, este foarte penibil pentru bolnavi,intimi negativ şi procesul lor de vindecare. Asistenta va păstra•'-iul hucală perfectă şi îşi va controla starea danturii la intervale\itiHl,cnta trebuie să se prezinte în mod regulat la controlalele"lin- ale sănătăţii. Activitatea sanitară o expune la infecţii,M m < % .ste bine să le descopere cît mai devreme, în acelaşi timp,i ml cu bolnavii care sînt mai receptivi faţă de infecţii, ea poatei-fciMita o sursă de îmbolnăvire în plus pentru ei. Eadioscopiauimiră, examenul serologic al sîngelui şi în special examinărilei riologice ale secreţiilor din cavitatea nazală şi faringe sîntIul, obligatorii pentru prevenirea unor infecţii intraspitaliceşti.lt>KiJuul de viaţă al asistentei trebuie să fie echilibrat. Orelefumul trebuie respectate. De acest lucru trebuie să aibă grijă, în!M>liil cînd lucrează în schimbul de noapte, pentru a nu fi obositătimpul serviciului. Timpul liber pe care îl are la dispoziţie să şi-1t'iiiliă în mod just între ridicarea calificării profesionale şi odihnă* (J. Practicarea sporturilor este obligatorie pentru menţinereamtiLiUăţi perfecte. Este bine să se orienteze spre ramurile sportive«r liber care antrenează în mod uniform întregul organism, ca23
înotul, schiul, excursiile etc. Concediile să le utilizeze pentru excursii,călătorii, pentru a asigura destinderea psihică, rupîndu-se de grijilelocului de muncă şi eliberîndu-se în special de încordarea cauzalade grija pentru bolnavii în stare gravă pe care i-a lăsat în secţie.Literatura beletristică, spectacolele de teatru şi cinematograf,concertele, participarea la conferinţe, vizitarea expoziţiilor şi muzeelor,activitatea depusă în cadrul organizaţiilor de masă, pe lîngitcă dezvoltă cultura generală, contribuie în mare măsură la recreamşi la menţinerea capacităţii sale de muncă.Perfecţionarea profesională face parte integrantă din viaţa particularăa oricărui cadru sanitar de specialitate. Asistenta trebuie HI\se aboneze la presa de specialitate şi să-şi formeze o bibliotecă personalădin cărţile nou-apărute în specialitatea ei, precum şi în specialităţile înrudite, care să-i fie ajutor în muncă. Activitatea în cadrulsocietăţii ştiinţifice a cadrelor medii medicale, schimbul de experienţacu colegele mai în vîrstă, ca şi vizitele ocazionale la instituţiile c,uprofil asemănător cu acela în care lucrează, pentru însuşirea noilormetode de muncă, ridică mult calificarea profesională a asietentci.întreruperea temporară a activităţii în cîmpul muncii de specialitateeste totdeauna în detrimentul cunoştinţelor profesionaleşi al deprinderilor practice de muncă.Asistenta nu trebuie să uite nici un moment de sarcinile ei profesionale nici în viaţa ei particulară, îngrijirea bolnavului şi grijiifaţă de suferinzi îi rămîne ca sarcină şi după orele de serviciu şi întimpul concediilor. Un bolnav găsit în stare de inconştienţă pe stradă,accidentaţii sau cei care se îmbolnăvesc în anturajul său trebuie săconteze pe ajutorul ei calificat în orice împrejurare.ÎMBRĂCĂMINTEA DE PROTECŢIE Şl ŢINUTA ASISTENTEI MEDICALELocurile de muncă ale asistentelor medicale sînt instituţii destat cu înalt prestigiu. Acestea se întăresc şi mai mult prin exteriorul,ţinuta şi felul de prezentare a personalului. Pe de altă parte, muncacu bolnavul reprezintă şi un pericol de îmbolnăvire, împotriva căruiaasistenta se apără prin echipamentul de protecţie. Acest echipamenttrebuie menţinut totdeauna în stare de perfectă curăţenie,pentru ca să nu constituie pentru bolnav o sursă de infecţie.Folosirea echipamentului de protecţie tipizat este obligatoriepentru asistentă; acesta constituie uniforma ei de serviciu. Uniformase compune dintr-un halat confecţionat din pînză albastră,cu mîneci lungi şi guleraş închis în faţă cu nasturi pînă la gît. Pestehalatul albastru va purta un şorţ confecţionat din pînză albă, scrobit24
- Page 2 and 3: TEHNICAÎNGRIJIRIIBO LNAVULUIMANUAL
- Page 4 and 5: TABLA DE MATERIITe.................
- Page 6 and 7: Pag.iiţia.........................
- Page 8 and 9: INTRODUCERETehnica îngrijirii boln
- Page 10: lASISTENTA MEDICALĂŞl LOCUL El DE
- Page 13 and 14: largă a îngrijirii sănătăţii
- Page 15 and 16: ( llo lnilmivl o tiiN(>(,<'i}1i" ş
- Page 17 and 18: şi cadrele medii relativ tinere tr
- Page 19 and 20: motiv să se evite discuţiile sau
- Page 21: suprafaţa pielii, straturile profu
- Page 25 and 26: Fig. 2. — îmbrăcămintea şi î
- Page 27 and 28: Exteriorul asistentei să fie totde
- Page 29 and 30: Asistenta este de multe ori în per
- Page 31 and 32: tot cursul tratamentului. Munca cur
- Page 33 and 34: Spitalele construite într-unsingur
- Page 35 and 36: Uşile şi ferestrele să fie neted
- Page 37 and 38: Saloanele pentru copii trebuie să
- Page 39 and 40: Sala de mese pentru bolnavi, un pun
- Page 41 and 42: bolnavilor, precum şi pentru dezin
- Page 43 and 44: Serviciul de anatomie patologică
- Page 45 and 46: de j;;Uit alimentele ... secţia bl
- Page 47 and 48: în clădirea blocului, în spitale
- Page 49 and 50: Serviciul antituberculos este un se
- Page 51 and 52: INTERNAREA Şl PRIMIREA BOLNAVILOR
- Page 53 and 54: "l Fig. 17. — Redactarea foilor d
- Page 55 and 56: trate hainele şi, pe lingă îngri
- Page 57 and 58: în spitalele de boli infectocontag
- Page 59 and 60: Crearea condiţiilor regimului tera
- Page 61 and 62: Lupta dusă împotriva zgomotelor n
- Page 63 and 64: nate de la care tocmai vrem să-1 d
- Page 65 and 66: pregătirea bolnavului în vederea
- Page 67 and 68: Bolnavul va adresa toate plîngeril
- Page 69 and 70: instituie în toată secţia o lini
- Page 71 and 72: examinările complementare de labor
înotul, schiul, excursiile etc. Concediile să le utilizeze pentru excursii,
călătorii, pentru a asigura destinderea psihică, rupîndu-se de grijile
locului de muncă şi eliberîndu-se în special de încordarea cauzala
de grija pentru bolnavii în stare gravă pe care i-a lăsat în secţie.
Literatura beletristică, spectacolele de teatru şi cinematograf,
concertele, participarea la conferinţe, vizitarea expoziţiilor şi muzeelor,
activitatea depusă în cadrul organizaţiilor de masă, pe lîngit
că dezvoltă cultura generală, contribuie în mare măsură la recream
şi la menţinerea capacităţii sale de muncă.
Perfecţionarea profesională face parte integrantă din viaţa particulară
a oricărui cadru sanitar de specialitate. Asistenta trebuie HI\
se aboneze la presa de specialitate şi să-şi formeze o bibliotecă personală
din cărţile nou-apărute în specialitatea ei, precum şi în specia
lităţile înrudite, care să-i fie ajutor în muncă. Activitatea în cadrul
societăţii ştiinţifice a cadrelor medii medicale, schimbul de experienţa
cu colegele mai în vîrstă, ca şi vizitele ocazionale la instituţiile c,u
profil asemănător cu acela în care lucrează, pentru însuşirea noilor
metode de muncă, ridică mult calificarea profesională a asietentci.
întreruperea temporară a activităţii în cîmpul muncii de specialitate
este totdeauna în detrimentul cunoştinţelor profesionale
şi al deprinderilor practice de muncă.
Asistenta nu trebuie să uite nici un moment de sarcinile ei pro
fesionale nici în viaţa ei particulară, îngrijirea bolnavului şi grijii
faţă de suferinzi îi rămîne ca sarcină şi după orele de serviciu şi în
timpul concediilor. Un bolnav găsit în stare de inconştienţă pe stradă,
accidentaţii sau cei care se îmbolnăvesc în anturajul său trebuie să
conteze pe ajutorul ei calificat în orice împrejurare.
ÎMBRĂCĂMINTEA DE PROTECŢIE Şl ŢINUTA ASISTENTEI MEDICALE
Locurile de muncă ale asistentelor medicale sînt instituţii de
stat cu înalt prestigiu. Acestea se întăresc şi mai mult prin exteriorul,
ţinuta şi felul de prezentare a personalului. Pe de altă parte, munca
cu bolnavul reprezintă şi un pericol de îmbolnăvire, împotriva căruia
asistenta se apără prin echipamentul de protecţie. Acest echipament
trebuie menţinut totdeauna în stare de perfectă curăţenie,
pentru ca să nu constituie pentru bolnav o sursă de infecţie.
Folosirea echipamentului de protecţie tipizat este obligatorie
pentru asistentă; acesta constituie uniforma ei de serviciu. Uniforma
se compune dintr-un halat confecţionat din pînză albastră,
cu mîneci lungi şi guleraş închis în faţă cu nasturi pînă la gît. Peste
halatul albastru va purta un şorţ confecţionat din pînză albă, scrobit
24
Change language