Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
Icni «-te., dar se cere în acelaşi timp să cunoască evoluţia bolilor,< •< implicaţiile posibile în cursul evoluţiei lor, precum şi măsurilei' <-uţă care trebuie luate pînă la sosirea medicului. Este necesar• i'i-uta să cunoască simptomele şi epidemiologia bolilor infectoii,".K ni se, precum şi modul de prevenire a infecţiilor intraspita-(y. t. — Dezvoltarea permanentă a cunoştinţelor profesionale este una din sarcinileelementare ale asistentei medicale din ţara noastră.llci'ijti. Asistenta trebuie să fie o bună gospodină, care gospodăreşteIncul ei de muncă.Baza pregătirii teoretice şi practice se câştigă în şcoală. Cunoştinţeleacumulate aici vor servi însă în viaţă numai în cazul cîndiiiHiişirea cunoştinţelor s-a făcut sistematic zi de zi, oră de oră căci,tu c:iz contrar, vor lipsi anumite verigi din lanţul cunoştinţelor, ceeaw» va împiedica progresul ulterior.După terminarea şcolii, dezvoltarea cunoştinţelor profesionalenu trebuie să se oprească nici un moment. Progresul ştiinţelor medii'iilose face într-un ritm rapid în zilele noastre, ceea ce necesită înpermanenţă aplicarea metodelor noi de muncă, cu care cadrelemedii trebuie să fie la curent. Antibioticele, substanţele neuroplegice,mimnoterapia, corticoterapia, tratamentul imunosupresiv etc., iatănuinai cîteva dintre achiziţiile ultimelor decenii, dintre care pe unelec. 1617•t
şi cadrele medii relativ tinere trebuie să le însuşească, chiar dupăterminarea şcolii pentru a se putea achita conştiincios de sarcinilelor. Specificul muncii sanitare implică studiul permanent din manualeşi tratate noi, din reviste, referate, conferinţe şi cercurile Societăţiiştiinţifice a cadrelor medii, din discuţii, dar în special din experienţacadrelor mai pregătite. Participai ea la vizita medicală este un izvornesecat de acumulare a cunoştinţelor, dacă se va utiliza bine acestprilej.Pregătirea temeinică şi permanentă înlătură rutina, una dinpiedicile cele mai mari din calea progresului, din munca de zi de zi ia cadrelor.Este datoria fiecărui cadru sanitar de a trasmite mai departeexperienţa sa cîştigată în muncă ; din acest motiv să nu ezităm niciodatăde a expune sau a publica rodul experienţei noastre cristalizateîn munca zilnică, îmbogăţind prin aceasta tezaurul culturii de specialitatea profesiunii noastre.Asistenţa medicală poate fi făcută numai cu dezvotament.Devotamentul hotărăşte atitudinea omului faţă de muncă. Devotamentulse verifică atunci cînd este pus la încercare şi în activitateasanitară abundă cu prisosinţă posibilităţile de verificare. Unitatesanitară aglomerată, bolnavi în stare gravă, apariţia unor epidemii,accidente sau calamităţi de altă ntaură etc. ne obligă de multe orisă prelungim orele noastre de muncă. Uneori sîntem puşi în situaţiade a renunţa la orele de odihnă sau la anumite distracţii. Dacă interesulbolnavului o cere, trebuie să facem şi acest lucru. Benunţareala plăcerea personală în interesul bolnavului este o dovadă înaltă adevotamentului cadrelor medii sanitare.Munca devotată, conştiincioasă, exactă, făcută la timp, esteo munca de calitate, care are un scop măreţ bine definit.O însuşire de căpetenie a cadrelor sanitare trebuie să fie punctualitatea.Asistenta trebuie să respecte exact timpul şi spaţiul prevăzutpentru efectuarea unui lucru. Administrarea întîrziată a medicamentelor,nerespectarea dozelor prescrise, schimbarea pansamentelorcu întîrziere, recoltarea de cantităţi neprecise de sînge, nerespectarearegimului prescris bolnavilor etc. dăunează şi pot avea efecteneplăcute. Pe de altă parte, întîrzierile din serviciu, lăsarea munciipentru schimbul de noapte sau invers pentru schimbul de zi sau dedupă masă, tulbură relaţiile cu tovarăşii de muncă.Păstrarea secretului profesional este o altă calitate fundamentalăa cadrelor sanitare. Tot ceea ce asistenta află despre bolnav sau boalalui de la medici, din analizele de laborator, din buletinele de examinaresau din foaia de observaţie, confidenţele făcute de bolnav sau de18
- Page 2 and 3: TEHNICAÎNGRIJIRIIBO LNAVULUIMANUAL
- Page 4 and 5: TABLA DE MATERIITe.................
- Page 6 and 7: Pag.iiţia.........................
- Page 8 and 9: INTRODUCERETehnica îngrijirii boln
- Page 10: lASISTENTA MEDICALĂŞl LOCUL El DE
- Page 13 and 14: largă a îngrijirii sănătăţii
- Page 15: ( llo lnilmivl o tiiN(>(,<'i}1i" ş
- Page 19 and 20: motiv să se evite discuţiile sau
- Page 21 and 22: suprafaţa pielii, straturile profu
- Page 23 and 24: înotul, schiul, excursiile etc. Co
- Page 25 and 26: Fig. 2. — îmbrăcămintea şi î
- Page 27 and 28: Exteriorul asistentei să fie totde
- Page 29 and 30: Asistenta este de multe ori în per
- Page 31 and 32: tot cursul tratamentului. Munca cur
- Page 33 and 34: Spitalele construite într-unsingur
- Page 35 and 36: Uşile şi ferestrele să fie neted
- Page 37 and 38: Saloanele pentru copii trebuie să
- Page 39 and 40: Sala de mese pentru bolnavi, un pun
- Page 41 and 42: bolnavilor, precum şi pentru dezin
- Page 43 and 44: Serviciul de anatomie patologică
- Page 45 and 46: de j;;Uit alimentele ... secţia bl
- Page 47 and 48: în clădirea blocului, în spitale
- Page 49 and 50: Serviciul antituberculos este un se
- Page 51 and 52: INTERNAREA Şl PRIMIREA BOLNAVILOR
- Page 53 and 54: "l Fig. 17. — Redactarea foilor d
- Page 55 and 56: trate hainele şi, pe lingă îngri
- Page 57 and 58: în spitalele de boli infectocontag
- Page 59 and 60: Crearea condiţiilor regimului tera
- Page 61 and 62: Lupta dusă împotriva zgomotelor n
- Page 63 and 64: nate de la care tocmai vrem să-1 d
- Page 65 and 66: pregătirea bolnavului în vederea
şi cadrele medii relativ tinere trebuie să le însuşească, chiar după
terminarea şcolii pentru a se putea achita conştiincios de sarcinile
lor. Specificul muncii sanitare implică studiul permanent din manuale
şi tratate noi, din reviste, referate, conferinţe şi cercurile Societăţii
ştiinţifice a cadrelor medii, din discuţii, dar în special din experienţa
cadrelor mai pregătite. Participai ea la vizita medicală este un izvor
nesecat de acumulare a cunoştinţelor, dacă se va utiliza bine acest
prilej.
Pregătirea temeinică şi permanentă înlătură rutina, una din
piedicile cele mai mari din calea progresului, din munca de zi de zi i
a cadrelor.
Este datoria fiecărui cadru sanitar de a trasmite mai departe
experienţa sa cîştigată în muncă ; din acest motiv să nu ezităm niciodată
de a expune sau a publica rodul experienţei noastre cristalizate
în munca zilnică, îmbogăţind prin aceasta tezaurul culturii de specialitate
a profesiunii noastre.
Asistenţa medicală poate fi făcută numai cu dezvotament.
Devotamentul hotărăşte atitudinea omului faţă de muncă. Devotamentul
se verifică atunci cînd este pus la încercare şi în activitatea
sanitară abundă cu prisosinţă posibilităţile de verificare. Unitate
sanitară aglomerată, bolnavi în stare gravă, apariţia unor epidemii,
accidente sau calamităţi de altă ntaură etc. ne obligă de multe ori
să prelungim orele noastre de muncă. Uneori sîntem puşi în situaţia
de a renunţa la orele de odihnă sau la anumite distracţii. Dacă interesul
bolnavului o cere, trebuie să facem şi acest lucru. Benunţarea
la plăcerea personală în interesul bolnavului este o dovadă înaltă a
devotamentului cadrelor medii sanitare.
Munca devotată, conştiincioasă, exactă, făcută la timp, este
o munca de calitate, care are un scop măreţ bine definit.
O însuşire de căpetenie a cadrelor sanitare trebuie să fie punctualitatea.
Asistenta trebuie să respecte exact timpul şi spaţiul prevăzut
pentru efectuarea unui lucru. Administrarea întîrziată a medicamentelor,
nerespectarea dozelor prescrise, schimbarea pansamentelor
cu întîrziere, recoltarea de cantităţi neprecise de sînge, nerespectarea
regimului prescris bolnavilor etc. dăunează şi pot avea efecte
neplăcute. Pe de altă parte, întîrzierile din serviciu, lăsarea muncii
pentru schimbul de noapte sau invers pentru schimbul de zi sau de
după masă, tulbură relaţiile cu tovarăşii de muncă.
Păstrarea secretului profesional este o altă calitate fundamentală
a cadrelor sanitare. Tot ceea ce asistenta află despre bolnav sau boala
lui de la medici, din analizele de laborator, din buletinele de examinare
sau din foaia de observaţie, confidenţele făcute de bolnav sau de
18
Change language