17.01.2021
•
Views
Icni «-te., dar se cere în acelaşi timp să cunoască evoluţia bolilor,< •< implicaţiile posibile în cursul evoluţiei lor, precum şi măsurilei' <-uţă care trebuie luate pînă la sosirea medicului. Este necesar• i'i-uta să cunoască simptomele şi epidemiologia bolilor infectoii,".K ni se, precum şi modul de prevenire a infecţiilor intraspita-(y. t. — Dezvoltarea permanentă a cunoştinţelor profesionale este una din sarcinileelementare ale asistentei medicale din ţara noastră.llci'ijti. Asistenta trebuie să fie o bună gospodină, care gospodăreşteIncul ei de muncă.Baza pregătirii teoretice şi practice se câştigă în şcoală. Cunoştinţeleacumulate aici vor servi însă în viaţă numai în cazul cîndiiiHiişirea cunoştinţelor s-a făcut sistematic zi de zi, oră de oră căci,tu c:iz contrar, vor lipsi anumite verigi din lanţul cunoştinţelor, ceeaw» va împiedica progresul ulterior.După terminarea şcolii, dezvoltarea cunoştinţelor profesionalenu trebuie să se oprească nici un moment. Progresul ştiinţelor medii'iilose face într-un ritm rapid în zilele noastre, ceea ce necesită înpermanenţă aplicarea metodelor noi de muncă, cu care cadrelemedii trebuie să fie la curent. Antibioticele, substanţele neuroplegice,mimnoterapia, corticoterapia, tratamentul imunosupresiv etc., iatănuinai cîteva dintre achiziţiile ultimelor decenii, dintre care pe unelec. 1617•t
şi cadrele medii relativ tinere trebuie să le însuşească, chiar dupăterminarea şcolii pentru a se putea achita conştiincios de sarcinilelor. Specificul muncii sanitare implică studiul permanent din manualeşi tratate noi, din reviste, referate, conferinţe şi cercurile Societăţiiştiinţifice a cadrelor medii, din discuţii, dar în special din experienţacadrelor mai pregătite. Participai ea la vizita medicală este un izvornesecat de acumulare a cunoştinţelor, dacă se va utiliza bine acestprilej.Pregătirea temeinică şi permanentă înlătură rutina, una dinpiedicile cele mai mari din calea progresului, din munca de zi de zi ia cadrelor.Este datoria fiecărui cadru sanitar de a trasmite mai departeexperienţa sa cîştigată în muncă ; din acest motiv să nu ezităm niciodatăde a expune sau a publica rodul experienţei noastre cristalizateîn munca zilnică, îmbogăţind prin aceasta tezaurul culturii de specialitatea profesiunii noastre.Asistenţa medicală poate fi făcută numai cu dezvotament.Devotamentul hotărăşte atitudinea omului faţă de muncă. Devotamentulse verifică atunci cînd este pus la încercare şi în activitateasanitară abundă cu prisosinţă posibilităţile de verificare. Unitatesanitară aglomerată, bolnavi în stare gravă, apariţia unor epidemii,accidente sau calamităţi de altă ntaură etc. ne obligă de multe orisă prelungim orele noastre de muncă. Uneori sîntem puşi în situaţiade a renunţa la orele de odihnă sau la anumite distracţii. Dacă interesulbolnavului o cere, trebuie să facem şi acest lucru. Benunţareala plăcerea personală în interesul bolnavului este o dovadă înaltă adevotamentului cadrelor medii sanitare.Munca devotată, conştiincioasă, exactă, făcută la timp, esteo munca de calitate, care are un scop măreţ bine definit.O însuşire de căpetenie a cadrelor sanitare trebuie să fie punctualitatea.Asistenta trebuie să respecte exact timpul şi spaţiul prevăzutpentru efectuarea unui lucru. Administrarea întîrziată a medicamentelor,nerespectarea dozelor prescrise, schimbarea pansamentelorcu întîrziere, recoltarea de cantităţi neprecise de sînge, nerespectarearegimului prescris bolnavilor etc. dăunează şi pot avea efecteneplăcute. Pe de altă parte, întîrzierile din serviciu, lăsarea munciipentru schimbul de noapte sau invers pentru schimbul de zi sau dedupă masă, tulbură relaţiile cu tovarăşii de muncă.Păstrarea secretului profesional este o altă calitate fundamentalăa cadrelor sanitare. Tot ceea ce asistenta află despre bolnav sau boalalui de la medici, din analizele de laborator, din buletinele de examinaresau din foaia de observaţie, confidenţele făcute de bolnav sau de18
-
Page 2 and 3:
TEHNICAÎNGRIJIRIIBO LNAVULUIMANUAL
-
Page 4 and 5:
TABLA DE MATERIITe.................
-
Page 6 and 7:
Pag.iiţia.........................
-
Page 8 and 9:
INTRODUCERETehnica îngrijirii boln
-
Page 10:
lASISTENTA MEDICALĂŞl LOCUL El DE
-
Page 13 and 14:
largă a îngrijirii sănătăţii
-
Page 15:
( llo lnilmivl o tiiN(>(,<'i}1i" ş
-
Page 19 and 20:
motiv să se evite discuţiile sau
-
Page 21 and 22:
suprafaţa pielii, straturile profu
-
Page 23 and 24:
înotul, schiul, excursiile etc. Co
-
Page 25 and 26:
Fig. 2. — îmbrăcămintea şi î
-
Page 27 and 28:
Exteriorul asistentei să fie totde
-
Page 29 and 30:
Asistenta este de multe ori în per
-
Page 31 and 32:
tot cursul tratamentului. Munca cur
-
Page 33 and 34:
Spitalele construite într-unsingur
-
Page 35 and 36:
Uşile şi ferestrele să fie neted
-
Page 37 and 38:
Saloanele pentru copii trebuie să
-
Page 39 and 40:
Sala de mese pentru bolnavi, un pun
-
Page 41 and 42:
bolnavilor, precum şi pentru dezin
-
Page 43 and 44:
Serviciul de anatomie patologică
-
Page 45 and 46:
de j;;Uit alimentele ... secţia bl
-
Page 47 and 48:
în clădirea blocului, în spitale
-
Page 49 and 50:
Serviciul antituberculos este un se
-
Page 51 and 52:
INTERNAREA Şl PRIMIREA BOLNAVILOR
-
Page 53 and 54:
"l Fig. 17. — Redactarea foilor d
-
Page 55 and 56:
trate hainele şi, pe lingă îngri
-
Page 57 and 58:
în spitalele de boli infectocontag
-
Page 59 and 60:
Crearea condiţiilor regimului tera
-
Page 61 and 62:
Lupta dusă împotriva zgomotelor n
-
Page 63 and 64:
nate de la care tocmai vrem să-1 d
-
Page 65 and 66:
pregătirea bolnavului în vederea
-
Page 67 and 68:
Bolnavul va adresa toate plîngeril
-
Page 69 and 70:
instituie în toată secţia o lini
-
Page 71 and 72:
examinările complementare de labor
-
Page 73 and 74:
— numele, doza, concentraţia, ca
-
Page 75 and 76:
coridor sau din camera surorilor se
-
Page 77 and 78:
l'lg. 19. — Stringerea lenjeriei
-
Page 79 and 80:
cu saci de pînză înmuiaţi în s
-
Page 81 and 82:
netelor, se continuă spălarea mec
-
Page 83 and 84:
exemplarele inutilizabile reţinute
-
Page 85 and 86:
mai poate fi îndepărtată şi cu
-
Page 87 and 88:
întrucît satisfacerea gustului pe
-
Page 89 and 90:
Vesela utilizată, împreună cu re
-
Page 91 and 92:
absorbantă : talc sau praf de cret
-
Page 93 and 94:
în caz de încălzire centrală cu
-
Page 95 and 96:
(•filatoarele de veselă, zăvoar
-
Page 97 and 98:
II4lf Io ţfi inedico-legal. Din ac
-
Page 99 and 100:
anotimpului. Dacă acestea nu sînt
-
Page 101 and 102:
Dacă aparţinătorii nu sînt în
-
Page 103 and 104:
de asistente, care însoţesc totde
-
Page 105 and 106:
Transportul cu targa. Tragă este c
-
Page 107 and 108:
întinse sub bolnav, îl vor ridica
-
Page 109 and 110:
1-ig. 30. ~Transportulbolnavuluii c
-
Page 111 and 112:
matice, inflamatoare sau paralitice
-
Page 113 and 114:
fără ascensoare. Acestea trebuie
-
Page 115 and 116:
ţilor în lipsa mijloacelor obişn
-
Page 117 and 118:
cu termofoare sau sticle cu apă ca
-
Page 119 and 120:
unele spatule linguale sînt prevă
-
Page 121 and 122:
Speeulul ginecologie bivalv (fig. 3
-
Page 123 and 124:
unui inel, cu rolul de a proteja ma
-
Page 125 and 126:
După cum se ştie, metalul şi sti
-
Page 127 and 128:
Acele se confecţionează din alam
-
Page 129 and 130:
l "l.ionează bine şi în felul ac
-
Page 131 and 132:
limbii Iad* şl o, Iar imni'r<«l<
-
Page 133 and 134:
cauciuc. Cu ajutorai acestui prestu
-
Page 135 and 136:
din cauciuc moale, aTÎnd extremita
-
Page 137 and 138:
Fig. 57. — Deschizător de gură
-
Page 139 and 140:
troduc între arcadele dentare cu a
-
Page 141 and 142:
ic.lă, din cauciuc, respectînd pa
-
Page 143 and 144:
, atît în interior, cît şi la e
-
Page 145 and 146:
li! n pa destupare (ţinînd dopul
-
Page 147 and 148:
(fig. 63). Capacul are două minere
-
Page 149 and 150:
— cînd s-a obţinut temperatura
-
Page 151 and 152:
Azi se utilizează în practică ş
-
Page 153 and 154:
METODELE CHIMICE DE STERILIZARESter
-
Page 155 and 156:
cst,e folosită ca dezinfectant îu
-
Page 157 and 158:
Bisturiile pot fi sterilizate şi l
-
Page 159 and 160:
irita mucoasele. O sterilizare mai
-
Page 161 and 162:
Pentru eliminarea tuturor greşelil
-
Page 164 and 165:
ÎNGRIJIRILE GENERALE ACORDATE BOLN
-
Page 166 and 167:
u r c se îmbucă cu crestăturile
-
Page 168 and 169:
it.re ele, care pot fi acţionate s
-
Page 170 and 171:
• strice cu turaţie redusă care
-
Page 172 and 173:
•lin puf, care absoarbe uşor pra
-
Page 174 and 175:
In cele de mai jos se va descrie te
-
Page 176 and 177:
Fio. 79 (A, B, C, D) — Facerea co
-
Page 178 and 179:
Fig. 80 (A, B, C) — Pat simplu, c
-
Page 180 and 181:
Jiojdţie normală introducînd sal
-
Page 182 and 183:
Tehnica. Pentru efectuarea acestei
-
Page 184 and 185:
•Iruaptă în axila dreaptă, iar
-
Page 186 and 187:
Se îndepărtează lenjeria murdar
-
Page 188 and 189:
M Montele se aşază apoi pe cele d
-
Page 190 and 191:
M te) pentru a imprima membrelor sa
-
Page 192 and 193:
Fig. Fifl. 91. 92. — Fixarea Covi
-
Page 194 and 195:
«mhrelor operate sau traumatizate,
-
Page 196 and 197:
Mire trebuie să o ocupe bolnavul
-
Page 198 and 199:
lungul gambelor şi coapselor, în
-
Page 200 and 201:
i'(intru, bolnavi, însă are incon
-
Page 202 and 203:
Cu scop explorator, bolnavul mai po
-
Page 204 and 205:
Readucerea bolnavilor alunecaţi. E
-
Page 206 and 207:
' t cnţie; este bine ca această m
-
Page 208 and 209:
Dacă bolnavul prezintă o afecţiu
-
Page 210 and 211:
nistenta se va îngriji şi va cont
-
Page 212 and 213:
imbilicul foarte murdar, îndepărt
-
Page 214 and 215:
duce muncă de educaţie sanitară,
-
Page 216 and 217:
l j i vor spăla zilnic cavitatea b
-
Page 218 and 219:
pregătită. Cele două capete rula
-
Page 220 and 221:
Materialul necesar pentru tăierea
-
Page 222 and 223:
Bolnavii, care nu pot să se menţi
-
Page 224 and 225:
(iloHcu sub bolnav. Bolnavul este a
-
Page 226 and 227:
/ i i / . HI. — Suport pentru fix
-
Page 228 and 229:
j.h faţa acestuia luînd în preal
-
Page 230 and 231:
ALIMENTAŢIA BOLNAVULUIPRINCIPIILE
-
Page 232 and 233:
. lor — cu încă 10—30%. Astfe
-
Page 234 and 235:
11 faune în 24 de ore, căci organ
-
Page 236 and 237:
Starea de agregaţie a alimentelor.
-
Page 238 and 239:
ii,nia de compoziţia chimică a al
-
Page 240 and 241:
indicaţia medicului, un interval d
-
Page 242 and 243:
kRegimul de convalescenţă cuprind
-
Page 244 and 245:
ALIMENTAREA BOLNAVULUISERVIREA MESE
-
Page 246 and 247:
vor fi izolaţi de restul bolnavilo
-
Page 248 and 249:
rilor ((oţet, sare, zahăr etc.),
-
Page 250 and 251:
ridicată în poziţie oblică, pen
-
Page 252 and 253:
'.(«asta că timpul ei este rezerv
-
Page 254 and 255:
vului, eventual împreună cu perna
-
Page 256 and 257:
U'unde în căile respiratorii, dî
-
Page 258 and 259:
tliilr, laptele cu zahăr şi cu ad
-
Page 260 and 261:
substanţelor alimentare, iar mucoa
-
Page 262 and 263:
' n se va face pe baza calculării
-
Page 264 and 265:
tibă la îndemînă în oficiul al
-
Page 266 and 267:
Poziţia bolnavului în pat este de
-
Page 268 and 269:
«In persoana proprie. O formă mai
-
Page 270 and 271:
in locul de unde porneşte. Astfel
-
Page 272 and 273:
ia fel plasate pe spaţiul foii, ca
-
Page 274 and 275:
\caste foi, spre deosebire de f oil
-
Page 276 and 277:
Evaporarea apei prin plămîni şi
-
Page 278 and 279:
l înaintede măsurare, termometrul
-
Page 280 and 281:
ferior. La sugari, măsurarea tempe
-
Page 282 and 283:
te, dacă termometrul este introdus
-
Page 284 and 285:
tor metale, sub formă de pulberi c
-
Page 286 and 287:
In evoluţia oricărei febre se pot
-
Page 288 and 289:
N r. /a tu lui7i le ae ţoalaGreuta
-
Page 290 and 291:
00 «5Fig. 144. — Febră remitent
-
Page 292 and 293:
ţi (le zile afebrile. Această feb
-
Page 294 and 295:
ta <» coFig. 147. — Febră recur
-
Page 296 and 297:
re, pentru a putea reduce temperatu
-
Page 298 and 299:
(•;. 149. — Luarea pulsului la
-
Page 300 and 301:
la 10 anila 20 de anide la 60 de an
-
Page 302:
Fig, 152. — Discordanţă Intre p
-
Page 305 and 306:
sensul că de partea afectată puls
-
Page 307 and 308:
Urmărirea mecanicii respiratorii s
-
Page 309 and 310:
Frecvenţa respiraţiei creşte în
-
Page 311 and 312:
ţltă de coraaj şi tiraj. Acest t
-
Page 313 and 314:
respiratorii, fie tulburării de re
-
Page 315 and 316:
l'oximativ cu valoarea tensiunii ar
-
Page 317 and 318:
torie de înregistrare, care asigur
-
Page 319 and 320:
lTehnica utilizată pentru determin
-
Page 321 and 322:
Pentru măsurarea oscilaţiilor art
-
Page 323 and 324:
Iliotiv, după indicaţiile medicul
-
Page 325 and 326:
In mecanismul de eliminare a produ
-
Page 327 and 328:
Pentru a se putea orienta asupra ra
-
Page 329 and 330:
•iicit echivalează cu 500 ml de
-
Page 331 and 332:
Idicului sau le păstrează pînă
-
Page 333 and 334:
ifsă cunoască determinarea densit
-
Page 335 and 336:
"Htinale şi scăderea resorbţiei.
-
Page 337 and 338:
i"Nu se poate vorbi de forma scaunu
-
Page 339 and 340:
Aspectul şi culoarea scaunului la
-
Page 341 and 342:
(în scarlatină, difterie, pneumon
-
Page 343 and 344:
c) Vărsături biliare conţinînd
-
Page 345 and 346:
Cantitatea. Cantitatea sputei este
-
Page 347 and 348:
Sputa poate să conţină anumite f
-
Page 349 and 350:
obiectul permanent şi neîntrerupt
-
Page 351 and 352:
Verificarea acestor cîntare se fac
-
Page 353 and 354:
Greutatea corporală a bolnavului t
-
Page 355 and 356:
Culoarea tegumentelor. Culegerea da
-
Page 357 and 358:
— acţiunea toxică şi de sensib
-
Page 359 and 360:
PREGĂTIREA Şl ASISTAREA EXAMINĂR
-
Page 361 and 362:
— două prosoape curate şi săpu
-
Page 363 and 364:
inîini. în cazuri extreme ca: hem
-
Page 365 and 366:
F t i ' inta va prelua valvele vagi
-
Page 367 and 368:
ţită şi măsuţa rulantă de pan
-
Page 369 and 370:
Ducă prescripţiile medicale formu
-
Page 371 and 372:
Alte recoltări, ca sucul gastric s
-
Page 373 and 374:
nimic dopul scos şi, dacă este po
-
Page 375 and 376:
c) Itfi'nlhtrm ttngelui i>rln /)im<
-
Page 377 and 378:
llngur direct din ac în recipient.
-
Page 379 and 380:
Se spală seringa şi acul cu ulei
-
Page 381 and 382:
Cantitatea de sînge necesară pent
-
Page 383 and 384:
Sîngele pentru hemocultură poate
-
Page 385 and 386:
nRecoltarea sputei prin frotiu fari
-
Page 387 and 388:
lonări sau gargară cu substanţe
-
Page 389 and 390:
RECOLTAREA SUCULUI PANCREATICSe fac
-
Page 391 and 392:
Tampoanele utilizate per..tru recol
-
Page 393 and 394:
RECOLTAREA URINIIExamenul urinii d
-
Page 395 and 396:
de ore înainte de recoltare, bolna
-
Page 397 and 398:
ntwil şi lichidul se introduce în
-
Page 399 and 400:
fentare de urgenţă, care pot fi c
-
Page 401 and 402:
milc două cifre ale valorii citite
-
Page 403 and 404:
Fig. .ZS3.—Albuminometru Esbach.!
-
Page 405 and 406:
Proba Eosin se face totdeauna paral
-
Page 407 and 408:
Tehnica. Se spală seringa cu solu
-
Page 409 and 410:
1. Grupa 0(1). Eritrocitele sînt l
-
Page 411 and 412:
2. Determinarea inversă (proba Sim
-
Page 413 and 414:
Ih-negative, cărora prin transfuzi
-
Page 415 and 416:
Eeacţiile cutanate alergice se exe
-
Page 417 and 418:
lioală. Eeacţia se consideră poz
-
Page 419 and 420:
'REGĂTIREA Şl ASISTAREA EXPLORĂR
-
Page 421 and 422:
depistarea activă şi precoce a bo
-
Page 423 and 424:
Mcazuri trebuie redus la minimum, p
-
Page 425 and 426:
iig. 190. (A, B, C). A — Examenul
-
Page 427 and 428:
'n timpul injectării substanţei d
-
Page 429 and 430:
• isă, dar omogenă, fără grun
-
Page 431 and 432:
Pregătirea bolnavului pentru exame
-
Page 433 and 434:
Colecistografia se execută de obic
-
Page 435 and 436:
culcat pe masa de radiografie, pent
-
Page 437 and 438:
li tui examinării, bolnavul nu va
-
Page 439 and 440:
«ontrast se adună în vezică, d
-
Page 441 and 442:
peste 24 de ore, bolnava nu va prim
-
Page 443 and 444:
ritatea bronhoscoapelor, este tăia
-
Page 445 and 446:
iiwilzută cu rezemător special de
-
Page 447 and 448:
Esofagoscopulesteformat dintr-un tu
-
Page 449 and 450:
La extremitatea externă a aparatul
-
Page 451 and 452:
•l Hă nu bea, căci în urma ane
-
Page 453 and 454:
Sursa de lumina se racordează la r
-
Page 455 and 456:
vezical al cistoscopului, ocularul,
-
Page 457 and 458:
• ilui lui Albarran şi a sondelo
-
Page 459 and 460:
PREGĂTIREA Şl ASISTAREA PLEUROSCO
-
Page 461 and 462:
• i vitatea pleurală este confir
-
Page 463 and 464:
npl.ie cu sursa de lumină proprie.
-
Page 465 and 466:
Introducerea aerului în cavitatea
-
Page 467 and 468:
ASISTAREA EXAMINĂRILOR PRIN IZOTOP
-
Page 469 and 470:
Imaginea obţinută — numită sci
-
Page 471 and 472:
! ÎMI proprietăţi radioactive, v
-
Page 473 and 474:
Spirografia (fig. 205). Spirografia
-
Page 475 and 476:
K« obţin 3 valori maximale egale.
-
Page 477 and 478:
Volumul expirator maxim pe secundă
-
Page 479 and 480:
wttşte cu mai mult de 10%, reflect
-
Page 481 and 482:
g. 210. — Aparatul Knipping pentr
-
Page 483 and 484:
întmcît bronhospirometria este o
-
Page 485 and 486:
Probele funcţionale ale aparatului
-
Page 487 and 488:
l • • m mijloace obiective, la
-
Page 489 and 490:
Durata timpului de circulaţie este
-
Page 491 and 492:
Introducerea sondei în arborele ve
-
Page 493 and 494:
'lumul ventilator (exprimat în coe
-
Page 495 and 496:
pe principiul nesîngerînd al unei
-
Page 497 and 498:
P fţi'lrice se deosebesc între el
-
Page 499 and 500:
Conducerile Vj şi V 2 explorează
-
Page 501 and 502:
Se verifică apoi etalonarea aparat
-
Page 503 and 504:
\ înregistrarea vectocardiogramelo
-
Page 505 and 506:
Pregătirea bolnavului şi asigurar
-
Page 507 and 508:
mise unei bare metalice, aşezate p
-
Page 509 and 510:
olaxeze musculatura, să nu se miş
-
Page 511 and 512:
pApexocardiografia. Apexocardiogram
-
Page 513 and 514:
Fixarea degetului în aparat se fac
-
Page 515 and 516:
pl'rin această metodă se poate ob
-
Page 517 and 518:
Mele de exsudaţie ale inflamaţiei
-
Page 519 and 520:
> il'rii, înmulţită cu numărul
-
Page 521 and 522:
bolnavul primeşte o masă din alim
-
Page 523 and 524:
Azotemia este influenţată şi de
-
Page 525 and 526:
Capacitatea maximă de reabsorbţie
-
Page 527 and 528:
Proba permite aprecierea separată
-
Page 529 and 530:
iExplorarea funcţiei secretoare si
-
Page 531 and 532:
Soluţie apoasă de cafeina 0,2 g/3
-
Page 533 and 534:
timp denotă o hipo- sau anaciditat
-
Page 535 and 536:
Examenul microscopic al conţinutul
-
Page 537 and 538:
cilindru metalic închis la capăt,
-
Page 539 and 540:
După terminarea probei bolnavii nu
-
Page 541 and 542:
a bilei şi vine în mod activ în
-
Page 543 and 544:
Model ilc tabel pentru recoltarea b
-
Page 545 and 546:
Determinarea proteinemiei totale. F
-
Page 547 and 548:
Testele ăe labilitate serică. Mod
-
Page 549 and 550:
lor atingînd 90—200 mg la 100 g
-
Page 551 and 552:
intravenoasă 5 mg de bromsulftalei
-
Page 553 and 554:
în energie mecanică, pune în mi
-
Page 555 and 556:
iiavul mănîncă un regim mixt în
-
Page 557 and 558:
glicemia continuă să scadă, puţ
-
Page 559 and 560:
«cufundă cealaltă mînă în ap
-
Page 561 and 562:
organismului şi de aceea rigimul v
-
Page 563 and 564:
Studiul reglării echilibrului vege
-
Page 565 and 566:
tui'i sau neoformaţii) sau aglomer
-
Page 567 and 568:
Dozările hormonale. Pentru dozarea
-
Page 569 and 570:
la întîrzierea menstruaţiei, dec
-
Page 571 and 572:
Determinarea rezervei alcaline, în
-
Page 573 and 574:
Curba hiperglicemiei după această
-
Page 575 and 576:
Ca generator de curent se foloseşt
-
Page 577 and 578:
de acţiune ai scoarţei cerebrale,
-
Page 579 and 580:
Itive externe, in acest caz contact
-
Page 581 and 582:
moencefalografie; ventriculografie;
-
Page 583 and 584:
Fig. 237. — Pipeta PotainA — pe
-
Page 585 and 586:
Această cifră se corectează cu p
-
Page 587 and 588:
Dozarea hemoglobinei. Se amestecă
-
Page 589 and 590:
— Timpul de retracţie şi de liz
-
Page 591 and 592:
ţa sa căptuşită cu substanţe m
-
Page 593 and 594:
^ ^ ^ £semnalează momentul în ca
-
Page 595 and 596:
va instila cîte două picături so
-
Page 597 and 598:
cealaltă fiind închisă cît mai
-
Page 599 and 600:
transmiterii sonore a unei urechi n
-
Page 601 and 602:
VALORILE MEDII NORMALE ALE ANALIZEL
-
Page 603 and 604:
Substanţe organiceProtrombină Azo
Change language