Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf

turite şi aşezate unele peste altele, învelite apoi într-un cearşaf,
peste care se aplică apoi o muşama şi încă un cearşaf. Pachetele se
leagă bine, fără să se preseze unele de altele, ceea ce ar putea împiedica
pătrunderea uniformă a aburilor printre obiecte, unele din ele
rămînînd nesterile. Tampoanele se pot pregăti în săculeţe. Fiecare
pachet sau casoletă trebuie să fie prevăzută cu o etichetă de muşama
pe care se scrie cu un creion chimic cîte şi ce fel de obiecte se găsesc
înăuntru.
în unele cazuri, casoletele şi pachetele se plombează. Materialele
sterilizate în cearşaf pot fi păstrate 12 ore în stare sterilă, iar cele din
casolete, 48 de ore. După acest interval materialul trebuie sterilizt
din nou.
Controlul sterilizării în autoclav se face prin diferite metode.
Una din aceste metode, cu substanţe chimice, a fost descrisă la Poupinel.
Controlul se mai poate face şi cu ajutorul termometrelor. Se
plasează termometre maximale în diferite locuri din interiorul autoclavului;
ele vor arăta temperatura cea mai înaltă obţinută. O metodă
simplă şi uşor realizabilă este următoarea : se scrie pe o bucată
de hîrtie albă, subţire, cu cerneală sau cu creion chimic, euvîntul
„sterilizat", apoi se îmbibă cu o soluţie de amidon 10%. După uscare
se unge cu o soluţie Lugol. Sub influenţa iodului, amidonul devine
albastru, iar pe hîrtia albastră-închis cuvîntul scris nu se mai
vede. Dacă hîrtia astfel tratată se ţine cel puţin 20 de minute la temperatura
de 100°, culoarea albastră dispare, hîrtia îşi recapătă culoarea
iniţială, iar cuvîntul scris devine vizibil.
Pentru sterilizarea la aburi sub presiune a seringilor, falcoanelor,
instrumentelor şi ustensilelor de mărimi reduse există autoclave
mici, transportabile care pot fi manipulate de asistentă chiar în
secţie : autoclavul orizontal „Kapid" şi autoclavul ,,Miclav", ambele
funcţionînd la o presiune de 2,5 atmosfere cu o cantitate redusă de
apă. Autoclavul „Eapid" (fig. 66) se încălezşte cu curent electric, iar
autoclavul ,,Miclav", cu gaze naturale, gaze lichefiate, lampă de
benzină, reşou electric, sau direct pe plită. Acesta din urmă poate fi
utilizat deci cu succes şi în lipsa curentului electric. Autoclavul este
prevăzut cu o bară circulară exterioară, care îl protejazâ de lovituri
în timpul transportului şi funcţionării.
în spitalele bine înzestrate există autoclave mari, în forma de
dulap, pentru sterilizarea hainelor, obiectelor de cameră, păturilor,
rufelor etc., în care obiectele se introduc în cărucioare, în marile
instituţii spitaliceşti, autoclavele ocupă camere întregi. Toate au
însă dezavantajul că durata ciclului de sterilizare este de peste o
oră.
148