Tehnica îngrijirii bolnavului (MOZES).pdf
STERILIZAREA INSTRUMENTELOR Şl MATERIALELORInstrumentele şi materialele care vin în contact cu bolnaviitrebuie riguros sterilizate, pe de o parte, pentru a evita orice riscde infectare a bolnavului, pe de altă parte, pentru a nu suprainf ec1 uprodusele recoltate pentru examenele de laborator.Prin sterilizare se înţelege distrugerea sau îndepărtarea tuturorformelor de existenţă a microorganismelor dintr-un mediu sau dope un obiect. Se consideră steril acel obiect care este complet lipsiide orice formă de existenţă a microorganismelor.Metodele de sterilizare folosite în practica îngrijirii bolnavuluise împart în două grupe:I. Metode fizice. ^II. Metode chimice. .Ca metode fizice de sterilizare se folosesc :1. Căldura uscată. ;2. Căldură umedă. :43. Bazele ultraviolete. .4. Ultrasunetul.Ca metode chimice se folosesc diferite substanţe cu ac|funi»antimicrobiană, în stare lichidă, gazoasă sau solidă.METODELE FIZICE DE STERILIZAREMetoda cea mai utilizată pentru sterilizare este căldura. Acţiuneadistrugătoare a căldurii este explicată prin faptul că sub influenţiiei se coagulează substanţele albuminoide care intră în compoziţiamicrobilor. Formele vegetative ale unor specii de microbi mor in30 de minute la temperatura de 50—60° şi în 5—10 minute la 70",Formele de rezistenţă (spori) suportă însă o temperatură mult mulînaltă, distrugîndu-se abia la 120° în timp de 15 minute, din cau/a,grosimii membranei lor protectoare şi a uscăciunii lor.Căldura poate fi utilizată pentru sterilizare sub două formo ;uscată şi umedă.1. Sterilizarea prin căldură uscată, a) Flambarea este o metodilsimplă şi rapidă, avînd însă o aplicare restrînsă nefiind utilizabiliipentru sterilizarea instrumentelor. Ea constă în introducerea direrl îla obiectelor în flacără. Prin această metodă se sterilizează : lame <l«microscop, vîrful pipetelor, gura balonului sau a eprubetei la înmVmînţări sau la recoltări sterile etc.Tehnica. Se prinde lama cu două degete pe marginea ei şi notrece de 2 —3 ori prin flacără, flambînd-o astfel pe amîndouă feţolo,Eprubetele sau baloanele sterile şi goale sau cu medii de culturA,142
li! n pa destupare (ţinînd dopul între degetul mic şi podul palmeidrepte), ntroduc cu gura în flacără, învîrtindu-le pentru ca săfie flambate plet. Se va lucra rapid şi cu atenţie, avînd grijăca dopul ţinut iînă să nu se atingă de nimic.Flambarea se utilizează la recoltarea produselor patologicepen-cxaminări de laborator, la însămînţări pe medii decultură, cu ia deschiderii flacoanelor şi fiolelor cu substanţesterile, ea avînd l de a distruge prin ardere microorganismeledepuse la suprafaţa mă şi marginea gurii vaselor, de aîmpiedica depunerea pe aceasta -. dop a unor microorganismedin aer şi de a realiza un curent de din vas către exterior,care să împiedice pătrunderea aerului ctat în vas.Flambarea se utilizează în caz de extremă urgenţă şipentru ilizarea instrumentelor de metal, aşezîndu-le într-o taviţă renală, iire se toarnă alcool. Prin aprinderea alcoolului,instrumentele se ibează. întrucît partea activă a flăcării înacest caz întrece rumentele, acestea rămîn în zona rece aarderii, deci metoda nu ••. eficace şi nu trebuie întrebuinţată.1>) încălzirea la roşu are avantajul că se efectuează repede,deteriorează instrumentele. Această metodă se foloseşte numaii instrumentele confecţionate în întregime din metal: ace deseringi,xător de limbă etc. şi numai în caz de extremă urgenţă.Singuruli'ument care se sterilizează în mod obişnuit prin această metodă• ansa de platină.Tehnica. Se ţine ansa de platină în mîna dreaptă ca un creionn arde mai întîi firul de platină pînă ce se înroşeşte, apoi setrece • metalică (portansa) orizontal prin flacără de 2 —3 oripînă la 'i atâtea minerului. După recoltare şi însămînţare, ansase steriliza imediat din nou. în acest caz, ansa nu se introducede la în-iit, direct în flacără, căci picăturile din produsulrecoltat pot sări l ui 1 . Ansa se ţine alături de flacără 1—2 minutepînă ce se usucă poi se introduce în flacără şi se flambeazăpînă la roşu. c) Sterilizarea cu aer cală este metoda cea maibună de sterili-n a obiectelor de metal şi de sticlă, pe carecăldura uscată nu le na. Sterilizarea la aer cald se face înetuva Poupinel (fig. 62), • 11 este o cutie cu pereţii metalici,dubli izolaţi cu asbest. Peretele tirior constituie uşa. Pe peretelesuperior se găseşte un orificiu ii care se introduce untermometru, pentru controlarea tempera-ii, iar sub pereteleinterior se află sistemul de încălzire electric i c,u becuri de gaz.în interiorul etuvei Poupinel se găsesc rafturi Iiilice, găurite, pecare se aşază obiectele pentru sterilizare. Ma-nilul de sterilizattrebuie să fie perfect curat, uscat şi învelit în l ie.143
- Page 93 and 94: în caz de încălzire centrală cu
- Page 95 and 96: (•filatoarele de veselă, zăvoar
- Page 97 and 98: II4lf Io ţfi inedico-legal. Din ac
- Page 99 and 100: anotimpului. Dacă acestea nu sînt
- Page 101 and 102: Dacă aparţinătorii nu sînt în
- Page 103 and 104: de asistente, care însoţesc totde
- Page 105 and 106: Transportul cu targa. Tragă este c
- Page 107 and 108: întinse sub bolnav, îl vor ridica
- Page 109 and 110: 1-ig. 30. ~Transportulbolnavuluii c
- Page 111 and 112: matice, inflamatoare sau paralitice
- Page 113 and 114: fără ascensoare. Acestea trebuie
- Page 115 and 116: ţilor în lipsa mijloacelor obişn
- Page 117 and 118: cu termofoare sau sticle cu apă ca
- Page 119 and 120: unele spatule linguale sînt prevă
- Page 121 and 122: Speeulul ginecologie bivalv (fig. 3
- Page 123 and 124: unui inel, cu rolul de a proteja ma
- Page 125 and 126: După cum se ştie, metalul şi sti
- Page 127 and 128: Acele se confecţionează din alam
- Page 129 and 130: l "l.ionează bine şi în felul ac
- Page 131 and 132: limbii Iad* şl o, Iar imni'r<«l<
- Page 133 and 134: cauciuc. Cu ajutorai acestui prestu
- Page 135 and 136: din cauciuc moale, aTÎnd extremita
- Page 137 and 138: Fig. 57. — Deschizător de gură
- Page 139 and 140: troduc între arcadele dentare cu a
- Page 141 and 142: ic.lă, din cauciuc, respectînd pa
- Page 143: , atît în interior, cît şi la e
- Page 147 and 148: (fig. 63). Capacul are două minere
- Page 149 and 150: — cînd s-a obţinut temperatura
- Page 151 and 152: Azi se utilizează în practică ş
- Page 153 and 154: METODELE CHIMICE DE STERILIZARESter
- Page 155 and 156: cst,e folosită ca dezinfectant îu
- Page 157 and 158: Bisturiile pot fi sterilizate şi l
- Page 159 and 160: irita mucoasele. O sterilizare mai
- Page 161 and 162: Pentru eliminarea tuturor greşelil
- Page 164 and 165: ÎNGRIJIRILE GENERALE ACORDATE BOLN
- Page 166 and 167: u r c se îmbucă cu crestăturile
- Page 168 and 169: it.re ele, care pot fi acţionate s
- Page 170 and 171: • strice cu turaţie redusă care
- Page 172 and 173: •lin puf, care absoarbe uşor pra
- Page 174 and 175: In cele de mai jos se va descrie te
- Page 176 and 177: Fio. 79 (A, B, C, D) — Facerea co
- Page 178 and 179: Fig. 80 (A, B, C) — Pat simplu, c
- Page 180 and 181: Jiojdţie normală introducînd sal
- Page 182 and 183: Tehnica. Pentru efectuarea acestei
- Page 184 and 185: •Iruaptă în axila dreaptă, iar
- Page 186 and 187: Se îndepărtează lenjeria murdar
- Page 188 and 189: M Montele se aşază apoi pe cele d
- Page 190 and 191: M te) pentru a imprima membrelor sa
- Page 192 and 193: Fig. Fifl. 91. 92. — Fixarea Covi
STERILIZAREA INSTRUMENTELOR Şl MATERIALELOR
Instrumentele şi materialele care vin în contact cu bolnavii
trebuie riguros sterilizate, pe de o parte, pentru a evita orice risc
de infectare a bolnavului, pe de altă parte, pentru a nu suprainf ec1 u
produsele recoltate pentru examenele de laborator.
Prin sterilizare se înţelege distrugerea sau îndepărtarea tuturor
formelor de existenţă a microorganismelor dintr-un mediu sau do
pe un obiect. Se consideră steril acel obiect care este complet lipsii
de orice formă de existenţă a microorganismelor.
Metodele de sterilizare folosite în practica îngrijirii bolnavului
se împart în două grupe:
I. Metode fizice. ^
II. Metode chimice. .
Ca metode fizice de sterilizare se folosesc :
1. Căldura uscată. ;
2. Căldură umedă. :4
3. Bazele ultraviolete. .
4. Ultrasunetul.
Ca metode chimice se folosesc diferite substanţe cu ac|funi»
antimicrobiană, în stare lichidă, gazoasă sau solidă.
METODELE FIZICE DE STERILIZARE
Metoda cea mai utilizată pentru sterilizare este căldura. Acţiunea
distrugătoare a căldurii este explicată prin faptul că sub influenţii
ei se coagulează substanţele albuminoide care intră în compoziţia
microbilor. Formele vegetative ale unor specii de microbi mor in
30 de minute la temperatura de 50—60° şi în 5—10 minute la 70",
Formele de rezistenţă (spori) suportă însă o temperatură mult mul
înaltă, distrugîndu-se abia la 120° în timp de 15 minute, din cau/a,
grosimii membranei lor protectoare şi a uscăciunii lor.
Căldura poate fi utilizată pentru sterilizare sub două formo ;
uscată şi umedă.
1. Sterilizarea prin căldură uscată, a) Flambarea este o metodil
simplă şi rapidă, avînd însă o aplicare restrînsă nefiind utilizabilii
pentru sterilizarea instrumentelor. Ea constă în introducerea direrl îl
a obiectelor în flacără. Prin această metodă se sterilizează : lame <l«
microscop, vîrful pipetelor, gura balonului sau a eprubetei la înmV
mînţări sau la recoltări sterile etc.
Tehnica. Se prinde lama cu două degete pe marginea ei şi no
trece de 2 —3 ori prin flacără, flambînd-o astfel pe amîndouă feţolo,
Eprubetele sau baloanele sterile şi goale sau cu medii de culturA,
142