371874113-Activitati-matematice-in-gradinita-Magdalena-Dumitrana-pdf

ODObiecte identice
Iată un exemplu de exerciţiu. Dacă există suficiente jucării, se organizează
o paradă a maşinuţelor (a căţeilor, păpuşilor, pisicuţelor etc.). Copiii
aleg din mulţimea de maşinuţe pe cele care sunt absolut identice şi le grupează
două câte două, iar jocul merge mai departe. La fel se procedează şi
cu celelalte jucării.
Tot în acest, sistem se poate organiza o « paradă a gemenilor », în care
se confecţionează îmbrăcăminte şi măşti identice pentru copii, care se vor
grupa doi câte doi. După paradă se pot iniţia jocuri pentru a ghici cine se
ascunde sub mască.
O altă idee este utilizarea jocurilor de tip loto, domino şi Păcăli ci, în
care trebuie aşezate împreună jetoane cu imagini absolut identice, selectate
dintre altele asemănătoare.
Ca şi în cazul altor operaţii intelectuale, educatoarea va organiza
activitatea în aşa fel încât compararea elementelor să apară ca un element
necesar organizării jocului, şi nu ca un scop în sine. Când le va prezenta
preşcolarilor un joc nou, în nici un caz nu le va spune : « Aşezaţi-vă pe
scaune şi scoateţi jetoanele din coşuleţele de pe masă. Acum le vom compara
două câte două. » Acest lucru este posibil în cazul copiilor din grupa
mare şi din cea pregătitoare, care trebuie pregătiţi şi pentru activităţi mai
formale, dar nici aici nu trebuie să se exagereze.
D O Mai lung-mai scurt
Conduita legată de compararea unor beţişoare este doar un exemplu.
La fel de bine se pot compara orice alte obiecte ale căror principale caracteristici
sunt lungimea şi grosimea : creioane, tulpinile plantelor, turnurile
din cuburi, braţele copiilor - fie între ei, fie în raport cu braţul adultului -,
trunchiurile copacilor, desenele copiilor potrivite pentru acest tip de comparaţie,
elemente din diferite imagini. Se pot învăţa şi poveşti. De pildă,
două berze şi-au ales doi stâlpi pentru a-şi face cuib. Una a avut spor şi şi-a
ternllnat repede cuibul, cealaltă nu - crenguţele şi paiele îi cădeau mereu
jos. De ce ? Răspunsul : « Pentru că una şi-a ales un stâlp gros, iar cealaltă
nu s-a gândit şi şi-a ales unul subţire. »
Aşa cum am mai spus, comparaţia poate utiliza şi alte criterii. De
pildă, se pot compara elemente caracterizate prin lungime şi lăţime - rigle,
drumuri (atât reale, cât şi cele din imagini), palmele a doi copii, care şi le
aşază una peste alta ş.a.m.d.