371874113-Activitati-matematice-in-gradinita-Magdalena-Dumitrana-pdf

Activităţile de matematică nu trebuie tra11ifonnate În ore fo nnale de şcoală,
în care copilul are de rezolvat câte o pagină întreagă de exerciţii, ci trebuie
să fie în primul rând activităţi în care copiii discută, găsesc variante, manipulează
obiecte, jetoane şi abia mai târziu scriu pe caiete. Chiar şi după ce
copiii au învăţat să scrie cifrele şi semnele aritmetice, transpunerea grafică
a adunării/scăderii se face prin manevrarea de jetoane cu cifre şi semne.
Educatoarea va scrie pe tablă fară a obliga copiii să scrie simultan pe caiete.
Cei mai mari (grupa mare şi cea pregătitoare) vor scrie la srarşitul activităţii
un singur exerciţiu, perceput ca o modalitate de obţinere a satisfacţiei, o
premiere. Dacă vor fi obligaţi să scrie mai multe exerciţii, totul va deveni
o corvoadă şi rezultatele nu vor fi cele aşteptate de educatoare. Dar dacă
preşcolarii doresc să efectueze mai multe exerciţii de acest fel în timpul
activităţilor libere, vor tl încuraj aţi de educatoare, care va sta lângă ei şi le
va explica totul din nou. Pe de altă parte, Întrucât e vorba de activităţi
libere, i se va permite copilului să-şi schimbe activitatea dacă nu mai
doreşte să scrie.
o O Cop ilul va şti să utilizeze corect limbajul adecvat
operaţiilor de adunare şi scădere
A utiliza corect limbajul matematic nu presupune din partea copiilor
achiziţia unor nume şi concepte abstracte, ci numai utilizarea în contexte
adecvate a unui număr minim de cuvinte specifice : plus, minus, egal. Nu
li se va cere preşcolarilor să cunoască şi să folosească aceste cuvinte de la
început ci, dimpotrivă, doar educatoarea va folosi expresiile specifice pentru
o perioadă lungă de timp, lăsând copiii să utilizeze cuvintele pe care le
ştiu. De pildă, atunci când se vorbeşte de adunare, copilul va explica operaţia
prin « a pune împreună » ori va spune « şi cu » în loc de « plus ».
Educatoarea îl va corecta numai dacă operaţia explicată de copil nu este
adecvată. Astfel, ea îi va permite să spună « două cuburi şi cu trei cuburi »,
va confirma că aceasta este operaţia de punere împreună, dar va repeta spusele
copilului, introducând de fiecare dată şi termenul de achiziţionat : « Da,
aşa trebuie să fa cem . . . să punem împreună cuburile ... Două cuburi şi cu trei
cuburi ... sau, mai putem spune, două cuburi plus trei cuburi. Foarte bine
ai spus. » La fel li se va permite copiilor să spună « fac » în loc de « egal )) şi
« fară )) în loc de « minus )) . Cadrul didactic va avea Întotdeauna grijă să
« dubleze )) răspunsul cu expresiile dorite. La grupa pregătitoare i se va cere
copilului să utilizeze şi aceste expresii, pentru că sunt cerute la şcoală.
B