371874113-Activitati-matematice-in-gradinita-Magdalena-Dumitrana-pdf

damentală chiar de la început. Acest schematism continuă apoi să se dezvolte
şi să structureze gândirea, chiar şi cea verbală, în funcţie de progresul
acţiunilor până la constituirea operaţiilor logic o-matematice » (13, p. 76).
Accentuând importanţa gândirii, a schemelor cognitive, Piaget vede în
limbaj, în schemele verbale vehiculul prin care gândirea se dezvoltă.
Gândirea şi limbajul sunt sisteme separate, care se dezvoltă în ritmuri
diferite, dar care, pe de altă parte, sunt complementare. Aceste fenomene
sunt vizibile în cazul preşcolarilor, vârstă la care diferenţele dintre imaturitatea
gândirii, pe de-o parte, şi limbaj, pe de altă parte, sunt cel mai pronunţate.
Deşi copilul de 4-5 ani posedă un vocabular de aproximativ 3 000
de cuvinte sau mai mult, el prezintă o imaturitate evidentă în înţelegerea
conceptelor de bază. Un vocabular bogat nu presupune utilizarea cuvintelor
in mod lOgIc, deş1 capacitatea verbală facilitează gândirea şi rezolvarea
de probleme. (11, p. 65).
Constatările lui L.S. Vâgotski se apropie în general de cele ale lui
J. Piaget : « Rădăcinile genetice şi căile de dezvoltare ale gândirii şi ale limbajului
se dovedesc a fi diferite până la un anumit punct [ ... ] unde are loc
intersectarea ambelor căi de dezvoltare » (17, pp. 95-96) . Pe de altă parte,
Vâgotski accentuează dependenţa achiziţiilor gândirii de achiziţiile limbajului,
dar şi de experienţa socio-culturală a copilului. Jean Piaget remarcă la
rândul său că socializarea este o componentă vitală a dezvoltării intelectuale.
Astfel, în didactica preşcolară, atât cadrul didactic, prin activităţile
sale concrete, cât şi pedagogii care proiectează un curriculum pentru învăţământul
preşcolar trebuie să ia în considerare dezvoltarea simultană a
gândirii şi limbajului, corelată cu stadiul de dezvoltare intelectuală în care
se găsesc (stadiul preoperaţional, conform concepţiei piagetiene, vezi anexele
1 şi 2).