371874113-Activitati-matematice-in-gradinita-Magdalena-Dumitrana-pdf

În acelaşi fel, unul dintre copiii studiaţi de Jean Piaget, acceptând în
cele din urmă că Dumnezeu ar fi putut numi luna soare, consideră că ar fi
făcut în acest caz o mare greşeală, întrucât soarele este soare şi nu poate fi
numit altfel decât soare (11, p. 60) . Caracteristica gândirii copilului de a
considera cuvintele calităţi inseparabile ale obiectului este numită realism
nominal. Această trăsătură va dispărea pe măsură ce copiii devin apţi să utilizeze
semnificaţiile cuvintelor independent de obiectul de referinţă şi îşi
pot formula propriile idei. Educatoarea însă trebuie să o accepte aşa cum
este, realismul fiind o etapă în maturizarea lingvistică şi intelectuală a copilului,
ce trebuie privită cu seriozitate. Preşcolarul va parcurge mai rapid
această fază dacă i se oferă oportunităţi variate de exersare a gândirii şi formării
independente a ideilor.
D Relaţia dintre limbaj si gândire
Teoria piagetiană afirmă că achiziţia limbajului este strâns legată de
apariţia funcţiei semiotice1. Limbajul în curs de formare permite evocarea
verbală a unor evenimente care nu au loc În prezent. Aşadar, după Jean
Piaget, problema esenţială ce trebuie clarificată este relaţia dintre limbaj şi
gândire, ca procese În dezvoltare. El recunoaşte că, în structurarea operaţiilor
logice, limbajul are un rol important deoarece « este gata elaborat de
societate şi conţine dinainte, pentru uzul indivizilor care Îl învaţă Înainte
de a contribui la Învăţarea lui, un ansamblu de instrumente cognitive (relaţii,
clasificări etc.) pus În serviciul gândirii » (13, p. 73). Evident că acest
fapt nu Înseamnă că limbajul constituie factorul esenţial ori chiar unic al
învăţării logicii de către copii. Opera experimentală a lui Piaget şi a colaboratorilor
săi arată că « limbajul nu constituie izvorul logicii, ci, dimpotrivă,
este structurat de ea. Cu alte cuvinte, rădăcinile logice trebuie căutate în
coordonarea generală a acţiunilor (inclusiv conduitele verbale), Începând
cu nivelul senzorio-motor ale cărui scheme par a avea o importanţă fim-
1 « . .. Î n cursul celui de-al doilea an [ ... ] apare un ansamblu de conduite care
implică evocarea reprezentativă a unui obiect sau a unui eveniment absent şi care presupune,
prin urmare, construirea sau folosirea unor sernnificanţi diferenţiaţi, deoarece ei
trebuie să poată fi raportaţi atât la elemente care nu pot fi actual percepute, cât şi la elemente
prezente» O. Piaget, B. lnhelder - Psihologia copilului, EDP, Bucureşti, p. 46).
El