Curs de chimie analitica part 2

K 4 [Fe(CN) 6 ] - e subst. standard, sol.titrată a ei se prepară prin metoda probelor precis
cântărite.
15. VOLUMETRIA PRIN REACȚII DE COMPLEXARE (COMPLEXOMETRIA)
15.1.Esența, particularitățile și clasificarea metodelor complexometrice.
Complexometria cuprinde totalitatea metodelor volumetrice, care au la bază un fenomen de
formare de combinații complexe.
Particularitatea metodei: majoritatea reacțiilor de complexare decurg în trepte din care cauză
deseori nu satisfac cerințelor față de reacțiile care pot sta la baza unei metode volumetrice.
Totuși unele reacții de complexare pot fi utilizate în analiza volumetrică, natura
complecșilor formați și condițiile de titrare permit așa ceva.
Exemple: reacțiile de complexare a cianurilor cu Ag + , a fluorurilor cu Al 3+, a halogenurilor
cu Hg 2+ etc.
Reieșind din natura reacțiilor de complexare deosebim metode complexometrice:
I. Metode care folosesc reacții, ce decurg cu formare de complecși, în care liganzii sunt
monodentați.
II. Metode care folosesc reacții, ce decurg cu formare de chelați, în care liganzii sunt
polidentați (tetra-sau hexadentați)
15.2. Metode de complexare cu liganzi monodentați.
Deosebim: a) Metoda argentometrică de complexare.
b) Mercurimetria, etc.
a) Metoda argentometrică de complexare:
Are la baza reacția:2CN¯ + Ag + = [Ag(CN) 2 ]¯
Deci, se titrează cianurile cu soluție titrată de azotat de argint. Punct. de echiv. se determină
prin metoda fără indicator, o picătură în exces de AgNO 3 formează precipitat alb cu produsul
reacției:
Ag + +[Ag(CN) 2 ]¯ = Ag[Ag(CN) 2 ]↓
94