Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Particularităţile metodei iodometrice:
1) Valoarea relativ mică a potenţialului normal de oxidare, E 0 (I 2 /2I¯) = + 0,54V .
De aici reiese, că spre deosebire de KMnO 4 şi K 2 Cr 2 O 7 , I 2 este un oxidant relativ puţin activ. Ionii Iˉ,
dimpotrivă sunt reducători mai activi, decât ionii Cr 3+ şi Mn 2+ .
Poziţia cuplului I 2 /2I¯, aproximativ în mijlocul tabelului potenţialelor redox, arată că:
a) există o serie de reducători care pot fi oxidaţi de iodul liber (reducătorii cu E 0 < + 0,54V);
b) sunt de asemenea o serie de oxidanţi, care pot fi reduşi de ionii Iˉ (oxidanţii care au E 0 > + 0,54V)
Deci cuplul I 2 /2I¯ are o utilizare dublă în analiza volumetrică: dozarea reducătorilor prin oxidarea lor
cu soluţie de iod şi dozarea oxidanţilor prin reducerea lor cu ionii Iˉ.
2) Influenţa relativ mică a pH-ului soluţiei şi prezenţei reagenţilor ce conduc la formarea compuşilor
complecşi.
Numai în mediul bazic (pH>8-9) ia naştere un proces secundar de formare a anionului IOˉ
(hipoiodit), care este un oxidant mai puternic decât I 2 .
Diferiţi reactivi formători de complecşi de asemenea nu influenţează .
Concluzie: condiţiile de mediu trebuie de ales în conformitate cu proprietăţile substanţelor ce se
dozează, dar întotdeauna pH ≤ 8-9.
3) Posibilitatea dozării unor oxidanţi şi reducători, în cazul prezenţei lor concomitente, fără a
efectua separarea respectivă.
Exemplu: dozarea As(III) şi As(V) într-o soluţie dată.
4) Reversibilitatea procesului redox:
În iodomentrie în calitate de titrant se folosesc soluţiile de iod cu c( I 2 ) = 0,02 mol/l şi de tiosulfat de
sodiu cu c(Na 2 S 2 O 3 ) = 0,02 mol/l. SE utilizează şi soluţiile respective mai concentrate (0,05 şi 0,1 mol/l).
13.5.2. Dozarea iodometrică a reducătorilor.
Se aplică metodele: de titrare directă şi prin diferenţă (titrarea restului).
1) Reducătorii puternici (E 0 < + 0,54V) se titrează direct cu soluţie titrată de iod în prezenţa
amidonului. În punct. de echivalenţă, o picătură de sol.I 2 în exces colorează soluţia amidonată în albastru. Se
poate de titrat şi invers sol. I 2 cu soluţie de reducător până la decolorarea sol.amidonate (e mai greu de fixat
65