Curs de chimie analitica part 2
Variaţia E în funcţie de V (sol. KMnO 4 )Curba de titrare a sol. FeSO 4 cu sol. KMnO 4Concluzii:a) Curba de titrare în volumetria prin reacții redox are acelaşi aspect ca şi curbele de titrare prin metodade titrare acido-bazică. Şi anume, în apropierea punctului de echivalență şi aici se observă un salt brusc alpotențialului, care poate servi pentru fixarea punctului de echivalență cu ajutorul unor redox indicatori.b) Mărimea saltului depinde de diferența dintre potențialele normale de oxido-reducere a celor douăcupluri - redox care reacționează: cu cât este mai mare această diferență, cu atât este mai mare și saltulmenționat.c) Curbele de titrare în redoxometrie de obicei nu depind de gradul de diluare al soluţiei, deoarece înecuaţia Nernst intră raportul dintre concentraţia formei oxidate şi a formei reduse care nu se modifică ladiluarea soluţiei. Excepţie fac cazurile când coeficienţii formelor redox într-o pereche redox nu coincid.Exemplul în care saltul pe curba de titrare redoxometrică este funcţie a gradului de diluare poate servititrarea dicromatometrică, fiindcă potenţialul soluţiei după punctul de echivalenţă se calculează din relaţia:Întra- devăr în procesulcoeficienții formelor56
redox nu coincid și raportul concentrațiilor lor va depinde de gradul de diluare.Avantajele titrărilor redoxometrice:Faptul, căa) curba de titrare nu depinde de gradul de diluare, prezintă un avantaj al titrării redoxometrice faţă detitrarea prin metoda acido-bazicăb) saltul pe curba de titrare poate fi extins considerabil, dacă unul din ionii ce se formează în procesulreacţiei este legat într-un complex sau sedimentat.De exemplu, titrând FeSO 4 cu KMnO 4 în prezenţa ionilor F - , care formează cu ionii Fe 3+ complecşi[FeF 6 ] 3- , saltul pe curba de titrare se va începe nu la E=0,95 V dar la 0,71 V (dacă c(Fe 3+ ) s-a micşorat de 10 4ori la complexare).99,9E 0,77 0,058lg 0,71V0,1·10 4şi se va termina la aceeaşi valoare 1,48 V.13.3.Indicatorii folosiţi în volumetria prin reacţii redox.În volumetria prin reacţii redox în cazuri izolate este posibil să fixăm punctul de echivalenţă fărăindicator. Aceasta are loc atunci când culoarea soluţiei cu care titrăm sau a soluţiei pe care o titrăm se schimbăvădit în urma reacţiei.O astfel de titrare fără indicator este posibilă în cazul oxidării diferiţilor reducători cu KMnO 4 în mediude acid sulfuric.În orice metodă redoxometrică în calitate de indicatori pot fi folosite substanţele care-şi schimbăculoarea în funcţie de potenţialul soluţiei ce se titrează. Aceste substanţe-indicatori se numesc redoxindicatori.Redoxindicatori sunt substanţele care reversibil se oxidează-reduc, iar forma oxidată are altă culoarecomparativ cu forma redusă.Ind ox +n Ind redAnumită culoare Altă culoareEcuaţia Nernst pentru această pereche redox:,c(Ind red )0,058 c(Indox)E E0 lgn c(Indunde E 0 red)este potenţialul standard al cuplului redox dat, adică potenţialul în condiţia când c(Ind ox ) =La titrarea unei soluţii cu un oxidant (sau reducător) în prezenţa unui redoxindicator valoarea E ac(Indox)soluţiei se va modifica, atunci se va schimba şi raportul , adică şi culoarea soluţiei.c(Ind )red57
- Page 5 and 6: 3) Măsurarea intensității unei p
- Page 7 and 8: unde a- masa probei de cristalohidr
- Page 9 and 10: Cantitatea de precipitant adăugat
- Page 11 and 12: 1) Formarea de combinații chimice
- Page 13 and 14: În momentul când analistul conșt
- Page 15 and 16: 3. Abaterile mici sunt mai probabil
- Page 17 and 18: 1) Să fie reacţii simple bine cun
- Page 19 and 20: În aşa mod se pot prepara soluţi
- Page 21 and 22: 2111.4.2. Modurile numerice de expr
- Page 23 and 24: '(A) (sol.A)V( sol.A)'m(A) c(A)V( s
- Page 25 and 26: DeciVV120,1;12,3V V V 0,1 12,312,
- Page 27 and 28: În cazul când se ştie factorul d
- Page 29 and 30: AcidimetriaEsența metodei acidimet
- Page 31 and 32: izomerică numita tautomerie (proce
- Page 33 and 34: Intervalul pH de viraj al unor indi
- Page 35 and 36: Concluzii:a) Punctul de echivalenț
- Page 37 and 38: Tabel. Rezultatele titrării teoret
- Page 39 and 40: Concluzii (din datele tabelului și
- Page 41 and 42: apoi pH= - lg c(H + )2) Până la p
- Page 43 and 44: Na 2 CO 3 + HCl = NaHCO 3 + NaClNaH
- Page 45 and 46: VVNa COHClfHCl1(NaOH NaCO)2 32met.
- Page 47 and 48: 12.5. Titrarea acido-bazică în me
- Page 49 and 50: Însemnări:12.6.1. Titrarea unui a
- Page 51 and 52: b) Indicatorul virează după punct
- Page 53 and 54: 2) Reacțiile redox spre deosebire
- Page 55: 55Împărţim (5) la (4) și obţin
- Page 59 and 60: menţionaţi cu excepţia difenilam
- Page 61 and 62: 3) soluția de KMnO 4 se trece înt
- Page 63 and 64: b) Dozarea Fe metalic.Legea echival
- Page 65 and 66: Particularităţile metodei iodomet
- Page 67 and 68: Schema dozării:Particularitățile
- Page 69 and 70: c) 2KMnO 4 +10KI(surplus) + 8 H 2 S
- Page 71 and 72: Mai frecvent sol. titrată de iod s
- Page 73 and 74: titrată de lucru.11n( Hg2(NO 3)2)
- Page 75 and 76: 11n( CH3OH) n( K2Cr2O7)66Vitamina C
- Page 77 and 78: n(1/4 CH 3 -CO-NH-NH 2 )= n(1/6 KBr
- Page 79 and 80: Sau altă variantă: titrarea oxich
- Page 81 and 82: 2FeSO 4 + 2NaNO 2 + 2H 2 SO 4 = Fe
- Page 83 and 84: a) Argentometria - titrant sol. de
- Page 85 and 86: Din tabela şi desen se observă un
- Page 87 and 88: Valoarea pCl și pAg se găseşte
- Page 89 and 90: n(AgNO 3 )= n(NaCl)c(AgNO 3 )·V(Ag
- Page 91 and 92: Substanţe medicamentoase ce se doz
- Page 93 and 94: Dezavantajul metodei:sărurile de m
- Page 95 and 96: Cauzele posibilității utilizării
- Page 97 and 98: Se standardizează:a) titrând solu
- Page 99 and 100: În punctul de echivalență:Interv
- Page 101 and 102: Până la p.echiv.(când se adaugă
- Page 103 and 104: Mg 2+ + Hind 2- MgInd - + H +Mg 2+
Variaţia E în funcţie de V (sol. KMnO 4 )
Curba de titrare a sol. FeSO 4 cu sol. KMnO 4
Concluzii:
a) Curba de titrare în volumetria prin reacții redox are acelaşi aspect ca şi curbele de titrare prin metoda
de titrare acido-bazică. Şi anume, în apropierea punctului de echivalență şi aici se observă un salt brusc al
potențialului, care poate servi pentru fixarea punctului de echivalență cu ajutorul unor redox indicatori.
b) Mărimea saltului depinde de diferența dintre potențialele normale de oxido-reducere a celor două
cupluri - redox care reacționează: cu cât este mai mare această diferență, cu atât este mai mare și saltul
menționat.
c) Curbele de titrare în redoxometrie de obicei nu depind de gradul de diluare al soluţiei, deoarece în
ecuaţia Nernst intră raportul dintre concentraţia formei oxidate şi a formei reduse care nu se modifică la
diluarea soluţiei. Excepţie fac cazurile când coeficienţii formelor redox într-o pereche redox nu coincid.
Exemplul în care saltul pe curba de titrare redoxometrică este funcţie a gradului de diluare poate servi
titrarea dicromatometrică, fiindcă potenţialul soluţiei după punctul de echivalenţă se calculează din relaţia:
Întra- devăr în procesul
coeficienții formelor
56
Change language