Curs de chimie analitica part 2
Titrarea se efectuează în prezența roșului de metil ca indicator, care cuprinde în intervalul său de virajpH-ul sol.NH 4 Cl egal cu 5,13 existent în soluție la punctul de echivalență.n(NH 3 )=n(HCl)m(NH 3 )=c(HCl)∙V(HCl)∙M(NH 3 )12.4.4. Dozarea alcalimetrică a sărurilor de amoniu a acizilor tari (NH 4 Cl, NH 4 NO 3 ,(NH 4 ) 2 SO 4 ).Sărurile de amoniu a acizilor tari în soluție apoasă manifestă proprietăți de acid slab cu K a <10 -7 și nupot fi direct titrate cu bază alcalină din cauza lipsei saltului pH pe curba de titrare. De aceea dozarea acestorsăruri se efectuează aplicând metodele de titrare a substituentului (metoda indirectă) și de titrare prin diferență.12.4.4.1. Dozarea sărurilor de amoniu prin metoda indirectă (de substituție) de titrare.Principiul metodei:4NH 4 Cl+6CH 2 O(exces)=(CH 2 ) 6 N 4 +4HCl+6H 2 OHCl+NaOH=NaCl+H 2 OLegea echivalenților:n(NH 4 Cl)=n(NaOH);m( NH Cl10 34 Mm( NH4Cl) c(NaOH)V( NaOH);M NH Cl4) c(NaOH)V( NaOH) M NH4Cl FNaOHcNHCl F TNaOH V(NaOH)4NaOHteorNH4Clteor( NaOH)V(NaOH)n(N)=n(NaOH) sau n(NH 3 )=n(NaOH) și determinăm m(N) sau m(NH 3 ).12.4.4.2. Dozarea sărurilor de amoniu prin metoda de titrare prin diferență:Principiul metodei :NH Cl NaOHNaCl NH H O NaOHt4 ( exces,3 2( rest)cant.cun.)NaOH (rest)+ HCl = NaCl + H 2 On(NH 4 Cl) = n(NaOH) - n(HCl);m( NH4Cl) c(NaOH)V( NaOH) c(HCl)V( HCl);M NH Cl4m( NHFHCl4 cCl) ( FteorNaOH cteor( HCl)V(HCl)10( NaOH)V(NaOH)103) MNHCl T) ( F V(NaOH) F V(HCl))43teor( titrantNH Cl4NaOHHCl46
12.5. Titrarea acido-bazică în mediul neapos.Pentru a înțelege titrarea în mediul neapos e necesar de recapitulat:a) Teoria protolitică a acizilor și bazelor;b) Clasificările solvenților.Cauzele necesității titrărilor acido-bazice în mediu neapos:1) Substanțele care manifestă în mediu apos proprietăți de acid sau baze prea slabe, adică cu K asau K b < 10 -7 nu pot fi titrate direct în soluții apoase.Reieșind din teoria protolitică a acizilor și bazelor tăria unui electrolit slab (acid sau bază) este funcțienu numai a naturii lor dar și a proprietăților solventului în care ele sunt dizolvate. Și anume:a) Tăria acizilor crește în solvenți bazici, cu cât solventul este mai bazic cu atât tăria acidului dizolvat înel este mai mare și invers.Concluzie:Acizii cu K a < 10 -7 trebuie titrați în solvenți bazici (amoniac lichid, piridină sau altă amină organicălichidă);b) Tăria bazelor crește în solvenți acizi, cu cât solventul este mai acid cu atât tăria bazei dizolvate în eleste mai mare și invers.Concluzie: bazele cu K b < 10 -7 se titrează direct în solvenți acizi (acid acetic anhidru, acid formic etc.)Exemple: Amidopirina (pK b ≈ 8,8), Nicotinamida (pK b = 11,7) pot fi titrate direct în soluție deCH 3 COOH sau HCOOH. NH 4 Cl se titrează ca un acid cu K a ≈10 -9, deci trebuie de titrat în mediu bazic, însoluție de amoniac lichid, sau piridină.În calitate de titranți se folosesc soluțiile de HCl sau mai frecvent HClO 4 în solventul respectiv pentrutitrarea bazelor și soluțiile de KOH, (C 2 H 5 ) 4 NOH, CH 3 OK (metoxid de potasiu) în solvenții respectivi pentrutitrarea acizilor.Exemple:aminăRNH 2 + HClO 4 = [RNH 3 ]ClO 4 ;HA + (C 2 H 5 ) 4 NOH = (C 2 H 5 ) 4 NA+ H 2 O;NH 4 Cl + CH 3 OK = NH 3 + CH 3 OH + KClÎn calitate de indicator folosim aceeași indicatori acido-bazici: fenolftaleina, albastru de timol (galbenalbastrudeschis) etc.2) O serie de substanțe se descompun în apă și atunci suntem impuși să le titrăm în alt solvent. Dacăaceste substanțe reprezintă electrolit slab (acid sau bază) atunci se alege acel solvent în care substanța dată nu sedescompune și în care ea devine un electrolit mai tare. În caz când substanța este un electrolit de tărie medie47
- Page 1 and 2: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLI
- Page 3 and 4: Cuprins10. Analiza cantitativă: in
- Page 5 and 6: 3) Măsurarea intensității unei p
- Page 7 and 8: unde a- masa probei de cristalohidr
- Page 9 and 10: Cantitatea de precipitant adăugat
- Page 11 and 12: 1) Formarea de combinații chimice
- Page 13 and 14: În momentul când analistul conșt
- Page 15 and 16: 3. Abaterile mici sunt mai probabil
- Page 17 and 18: 1) Să fie reacţii simple bine cun
- Page 19 and 20: În aşa mod se pot prepara soluţi
- Page 21 and 22: 2111.4.2. Modurile numerice de expr
- Page 23 and 24: '(A) (sol.A)V( sol.A)'m(A) c(A)V( s
- Page 25 and 26: DeciVV120,1;12,3V V V 0,1 12,312,
- Page 27 and 28: În cazul când se ştie factorul d
- Page 29 and 30: AcidimetriaEsența metodei acidimet
- Page 31 and 32: izomerică numita tautomerie (proce
- Page 33 and 34: Intervalul pH de viraj al unor indi
- Page 35 and 36: Concluzii:a) Punctul de echivalenț
- Page 37 and 38: Tabel. Rezultatele titrării teoret
- Page 39 and 40: Concluzii (din datele tabelului și
- Page 41 and 42: apoi pH= - lg c(H + )2) Până la p
- Page 43 and 44: Na 2 CO 3 + HCl = NaHCO 3 + NaClNaH
- Page 45: VVNa COHClfHCl1(NaOH NaCO)2 32met.
- Page 49 and 50: Însemnări:12.6.1. Titrarea unui a
- Page 51 and 52: b) Indicatorul virează după punct
- Page 53 and 54: 2) Reacțiile redox spre deosebire
- Page 55 and 56: 55Împărţim (5) la (4) și obţin
- Page 57 and 58: redox nu coincid și raportul conce
- Page 59 and 60: menţionaţi cu excepţia difenilam
- Page 61 and 62: 3) soluția de KMnO 4 se trece înt
- Page 63 and 64: b) Dozarea Fe metalic.Legea echival
- Page 65 and 66: Particularităţile metodei iodomet
- Page 67 and 68: Schema dozării:Particularitățile
- Page 69 and 70: c) 2KMnO 4 +10KI(surplus) + 8 H 2 S
- Page 71 and 72: Mai frecvent sol. titrată de iod s
- Page 73 and 74: titrată de lucru.11n( Hg2(NO 3)2)
- Page 75 and 76: 11n( CH3OH) n( K2Cr2O7)66Vitamina C
- Page 77 and 78: n(1/4 CH 3 -CO-NH-NH 2 )= n(1/6 KBr
- Page 79 and 80: Sau altă variantă: titrarea oxich
- Page 81 and 82: 2FeSO 4 + 2NaNO 2 + 2H 2 SO 4 = Fe
- Page 83 and 84: a) Argentometria - titrant sol. de
- Page 85 and 86: Din tabela şi desen se observă un
- Page 87 and 88: Valoarea pCl și pAg se găseşte
- Page 89 and 90: n(AgNO 3 )= n(NaCl)c(AgNO 3 )·V(Ag
- Page 91 and 92: Substanţe medicamentoase ce se doz
- Page 93 and 94: Dezavantajul metodei:sărurile de m
- Page 95 and 96: Cauzele posibilității utilizării
12.5. Titrarea acido-bazică în mediul neapos.
Pentru a înțelege titrarea în mediul neapos e necesar de recapitulat:
a) Teoria protolitică a acizilor și bazelor;
b) Clasificările solvenților.
Cauzele necesității titrărilor acido-bazice în mediu neapos:
1) Substanțele care manifestă în mediu apos proprietăți de acid sau baze prea slabe, adică cu K a
sau K b < 10 -7 nu pot fi titrate direct în soluții apoase.
Reieșind din teoria protolitică a acizilor și bazelor tăria unui electrolit slab (acid sau bază) este funcție
nu numai a naturii lor dar și a proprietăților solventului în care ele sunt dizolvate. Și anume:
a) Tăria acizilor crește în solvenți bazici, cu cât solventul este mai bazic cu atât tăria acidului dizolvat în
el este mai mare și invers.
Concluzie:
Acizii cu K a < 10 -7 trebuie titrați în solvenți bazici (amoniac lichid, piridină sau altă amină organică
lichidă);
b) Tăria bazelor crește în solvenți acizi, cu cât solventul este mai acid cu atât tăria bazei dizolvate în el
este mai mare și invers.
Concluzie: bazele cu K b < 10 -7 se titrează direct în solvenți acizi (acid acetic anhidru, acid formic etc.)
Exemple: Amidopirina (pK b ≈ 8,8), Nicotinamida (pK b = 11,7) pot fi titrate direct în soluție de
CH 3 COOH sau HCOOH. NH 4 Cl se titrează ca un acid cu K a ≈10 -9, deci trebuie de titrat în mediu bazic, în
soluție de amoniac lichid, sau piridină.
În calitate de titranți se folosesc soluțiile de HCl sau mai frecvent HClO 4 în solventul respectiv pentru
titrarea bazelor și soluțiile de KOH, (C 2 H 5 ) 4 NOH, CH 3 OK (metoxid de potasiu) în solvenții respectivi pentru
titrarea acizilor.
Exemple:
amină
RNH 2 + HClO 4 = [RNH 3 ]ClO 4 ;
HA + (C 2 H 5 ) 4 NOH = (C 2 H 5 ) 4 NA+ H 2 O;
NH 4 Cl + CH 3 OK = NH 3 + CH 3 OH + KCl
În calitate de indicator folosim aceeași indicatori acido-bazici: fenolftaleina, albastru de timol (galbenalbastru
deschis) etc.
2) O serie de substanțe se descompun în apă și atunci suntem impuși să le titrăm în alt solvent. Dacă
aceste substanțe reprezintă electrolit slab (acid sau bază) atunci se alege acel solvent în care substanța dată nu se
descompune și în care ea devine un electrolit mai tare. În caz când substanța este un electrolit de tărie medie
47
Change language