Curs de chimie analitica part 2
m(A)T(B / A)'V ( B)c(1zBB) M (10001zAA)M ( T(B)M (1z1zABA)B)(11.8)Deducerea formulei 11.8c(A) M ( A)c(1 A)z c()M (1A)Az c(practică ) cK F c(teoretică ) cpr.teor.z( A)c( A)cpr.(teor.1z(1zA)TA)Tpr.teor.( A)T( A)Tpr.teor.(11.9)( B / A)(11.10)( B / A)11.4.3. Formulele de calcul ale cantităţii de substanţă A şi cantităţii de substanţă aechivalentului substanţei A.m(A)n(A) c(A)V( sol.A) c(A)VM ( A)'( sol.A)10 3'T(A)V( sol.A)M ( A)(11.11)n(1zm(A)A) c(M (1A)z1zA)V( sol.A) c(1zA)V( sol.A)10' 3T(A)VM (1z( sol.A)A)'(11.12)Toate calculele în analiza titrimetrică se fac în baza legii echivalenţilor. Deci pentrudeducerea formulelor de calcul în primul rând, se scrie legea echivalenţilor, apoi se exprimăcantitatea de substanţă a echivalentului substanţei date, sau cantitatea de substanţă (dacă formulaechivalentului coincide cu formula moleculară a substanţei date) prin unul din variantele arătate înrelaţiile (11.11) și (11.12).11.4.4. Calculele la prepararea soluţiilor.a) Formulele de calcul a masei substanţei solide A necesare pentru prepararea unei soluţiicu volumul şi concentraţia cunoscute.Din relaţiile 11.3 – 11.6 (compartimentul 11.4.2) obţinem:22
'(A) (sol.A)V( sol.A)'m(A) c(A)V( sol.A) M ( A) c(A)V( sol.A)10100'3'c(1A)V ( sol.A)M (1A)c(1 A)V( sol.A)10 M (1A) T(A)V( sol.A)zzzz3 M ( A)b)Calculele la prepararea unei soluții a unei substanțe prin diluare a altei soluții maiconcentrate a aceleiași substanțe.Probleme de acest tip se pot rezolva, aplicînd regula dreptunghiului.(11.13)Fie că amestecăm o soluție a substanței A cu partea de masă 1(A) cu apă ( se considerăsoluția A cu 2(A)=0) și obținem altă soluție cu o parte de masă intermediară 3(A). Scriem înpartea stîngă a dreptunghiului valorile 1(A) și 2(A), iar în centrul lui 3(A). În partea dreaptă adreptunghiului scriem valorile maselor ce se obțin la scăderea părților de masă după diagonală (dinvalorile mai mari scădem cele mai mici).Unde m 1 și m 2 sunt masele soluțiilor (cu părțile de masă 1și respectiv 2) ce se amestecăși se obține soluția cu 3și masa m 1 + m 2 .În mod analog se aplică regula dreptunghiului când se amestecă două soluţii a unei şiaceleiaşi substanţe cu diferite valori a concentraţiei molare (molare a echivalentului sau titrului).Unde V 1 şi V 2 sunt volumele soluţiilor ce se amestecă pentru a obţine soluţia cu concentraţiac 3 şi volumul (V 1 +V 2 ). Dacă c 1 > c 2 , atunci c 3 > c 2 şi V 1 = c 3 -c 2 , V 2 =c 1 -c 3 . În cazul când prima soluţiese amestecă cu apă (se diluează) c 2 = 0.23
- Page 1 and 2: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLI
- Page 3 and 4: Cuprins10. Analiza cantitativă: in
- Page 5 and 6: 3) Măsurarea intensității unei p
- Page 7 and 8: unde a- masa probei de cristalohidr
- Page 9 and 10: Cantitatea de precipitant adăugat
- Page 11 and 12: 1) Formarea de combinații chimice
- Page 13 and 14: În momentul când analistul conșt
- Page 15 and 16: 3. Abaterile mici sunt mai probabil
- Page 17 and 18: 1) Să fie reacţii simple bine cun
- Page 19 and 20: În aşa mod se pot prepara soluţi
- Page 21: 2111.4.2. Modurile numerice de expr
- Page 25 and 26: DeciVV120,1;12,3V V V 0,1 12,312,
- Page 27 and 28: În cazul când se ştie factorul d
- Page 29 and 30: AcidimetriaEsența metodei acidimet
- Page 31 and 32: izomerică numita tautomerie (proce
- Page 33 and 34: Intervalul pH de viraj al unor indi
- Page 35 and 36: Concluzii:a) Punctul de echivalenț
- Page 37 and 38: Tabel. Rezultatele titrării teoret
- Page 39 and 40: Concluzii (din datele tabelului și
- Page 41 and 42: apoi pH= - lg c(H + )2) Până la p
- Page 43 and 44: Na 2 CO 3 + HCl = NaHCO 3 + NaClNaH
- Page 45 and 46: VVNa COHClfHCl1(NaOH NaCO)2 32met.
- Page 47 and 48: 12.5. Titrarea acido-bazică în me
- Page 49 and 50: Însemnări:12.6.1. Titrarea unui a
- Page 51 and 52: b) Indicatorul virează după punct
- Page 53 and 54: 2) Reacțiile redox spre deosebire
- Page 55 and 56: 55Împărţim (5) la (4) și obţin
- Page 57 and 58: redox nu coincid și raportul conce
- Page 59 and 60: menţionaţi cu excepţia difenilam
- Page 61 and 62: 3) soluția de KMnO 4 se trece înt
- Page 63 and 64: b) Dozarea Fe metalic.Legea echival
- Page 65 and 66: Particularităţile metodei iodomet
- Page 67 and 68: Schema dozării:Particularitățile
- Page 69 and 70: c) 2KMnO 4 +10KI(surplus) + 8 H 2 S
- Page 71 and 72: Mai frecvent sol. titrată de iod s
'
(
A)
(
sol.
A)
V
( sol.
A)
'
m(
A)
c(
A)
V
( sol.
A)
M ( A)
c(
A)
V
( sol.
A)
10
100
'
3
'
c(
1
A)
V ( sol.
A)
M (
1
A)
c(
1
A)
V
( sol.
A)
10
M (
1
A)
T(
A)
V
( sol.
A)
z
z
z
z
3
M ( A)
b)Calculele la prepararea unei soluții a unei substanțe prin diluare a altei soluții mai
concentrate a aceleiași substanțe.
Probleme de acest tip se pot rezolva, aplicînd regula dreptunghiului.
(11.13)
Fie că amestecăm o soluție a substanței A cu partea de masă
1
(A) cu apă ( se consideră
soluția A cu
2
(A)=0) și obținem altă soluție cu o parte de masă intermediară
3
(A). Scriem în
partea stîngă a dreptunghiului valorile
1
(A) și
2
(A), iar în centrul lui
3
(A). În partea dreaptă a
dreptunghiului scriem valorile maselor ce se obțin la scăderea părților de masă după diagonală (din
valorile mai mari scădem cele mai mici).
Unde m 1 și m 2 sunt masele soluțiilor (cu părțile de masă
1
și respectiv
2
) ce se amestecă
și se obține soluția cu 3
și masa m 1 + m 2 .
În mod analog se aplică regula dreptunghiului când se amestecă două soluţii a unei şi
aceleiaşi substanţe cu diferite valori a concentraţiei molare (molare a echivalentului sau titrului).
Unde V 1 şi V 2 sunt volumele soluţiilor ce se amestecă pentru a obţine soluţia cu concentraţia
c 3 şi volumul (V 1 +V 2 ). Dacă c 1 > c 2 , atunci c 3 > c 2 şi V 1 = c 3 -c 2 , V 2 =c 1 -c 3 . În cazul când prima soluţie
se amestecă cu apă (se diluează) c 2 = 0.
23
Change language