Curs de chimie analitica part 2

a) Precipitarea se efectuează în prezența unui electrolit-coagulator care împiedică
peptizarea precipitatului.
b) Sedimentarea se face din soluții fierbinți cu soluție fierbinte de precipitant, asta de
asemenea împiedică peptizarea precipitatului.
c) Precipitarea se efectuează din soluții destul de concentrate cu soluție concentrată de
precipitant. În acest caz se obține un precipitat mai puțin voluminos și se diminuează adsorbția
impurităților.
d) Precipitatele amorfe se filtrează imediat după răcire. În contact cu soluția într-un
timp mai îndelungat se mărește cantitatea de impurități adsorbite de suprafața voluminoasă a
precipitatului.
Orice precipitare finalizează cu proba plenitudinii precipitării și apoi se trece la filtrare,
spălare și separare a precipitatului.
Separarea precipitatului prin filtrare și spălarea lui ( cu verificarea plenitudinii spălării)
Forma de precipitare ( precipitatul) se separă prin filtrare. În calitate de filtre mai frecvent se
întrebuințează filtre de hîrtie „ fără cenușă”, care ard aproape complet ( fără rezidiuu). Masa cenușii
rămase constituie circa 5· 10 -5 g și, de regulă, este neglijată.
Sunt utilizate trei categorii de filtre ”fără cenușă”:
1) Banda albastră (densitate mare) - pentru precipitatele cristaline fin granulate (mărunte);
2) Banda albă(densitate medie) - pentru precipitatele cristaline potrivit granulate;
3) Banda roșie(filtre puțin dense)- pentru precipitatele amorfe și cele cristaline cu granule
mari.
Precipitatul se trece cantitativ pe filtru prin metoda de decantare care este un procedeu ce ne
permite mai ușor să filtrăm precipitatul și să- l spălăm de impurități. În funcție de natura
precipitatului (cristalin, amorf etc.) alegem lichidul de spălare. Acesta poate fi apa ( în cazul
precipitatelor crist. greu solubile) sau soluția diluată puternic de precipitant ( în cazul precipitatului
cristalin relativ solubil) și soluția unui electrolit ( mai des NH 4 Cl, NH 4 NO 3 )- în cazul precipitatelor
amorfe (pentru a contracara peptizarea precipitatului). Filtrarea se finalizează cu verificarea
plenitudinii înlăturării impurităților. Se efectuează reacția calitativă a unei picături a lichidului ce se
scurge de pe filtru la prezența celei mai probabile impurități.
În multe cazuri filtrarea prrecipitatelor se face prin creuzete filtrante. Acestea îndeplinesc un
triplu rol: pîlnie, filtru și creuzet.
La formarea precipitatelor deseori are loc antrenarea de către precipitat a unor substanțe
impurități din soluție. Acest proces se numește coprecipitare.
Tipurile de coprecipitare mai frecvent întîlnite:
10