20.07.2020 Views

GRANICERUL

Această revistă, editată doar într-un singur număr, nu se doreşte a fi o Istorie a trupelor de grăniceri, nici o Biografie a unui vrednic grănicer. Publicaţia prezintă doar nişte gânduri, nişte amintiri şi o viziune a unui om care a fost în afara sistemului. Chiar mai mult, poveştile sunt amintiri văzute prin prisma unui copil. Este posibil ca unele dintre povestiri să fie doar ficţiune, imaginaţia bogată a unui copil fascinat de tatăl său şi de mândria că este fiu de grănicer. Din aceste motive nu veţi găsi date exacte sau nume şi orice asemănare cu realitatea sau personaje reale reprezintă doar o pură întâmplare.

Această revistă, editată doar într-un singur număr, nu se doreşte a fi o Istorie a trupelor de grăniceri, nici o Biografie a unui vrednic grănicer. Publicaţia prezintă doar nişte gânduri, nişte amintiri şi o viziune a unui om care a fost în afara sistemului. Chiar mai mult, poveştile sunt amintiri văzute prin prisma unui copil. Este posibil ca unele dintre povestiri să fie doar ficţiune, imaginaţia bogată a unui copil fascinat de tatăl său şi de mândria că este fiu de grănicer. Din aceste motive nu veţi găsi date exacte sau nume şi orice asemănare cu realitatea sau personaje reale reprezintă doar o pură întâmplare.

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

6 REVISTA GRĂNICERUL

O poveste despre arma

GRĂNICERI

Naşterea grănicerilor

De-a lungul timpului, o serie

de istorici sau foşti grăniceri au scris

despre această armă. Nu am

pretenţia de a fi inventat ”apa caldă” şi

nici ca această mică poveste să

reprezinte adevărul absolute despre

grăniceri. Este doar un alt punct de

vedere redat din prisma unui

”microbist” al acestei arme.

Nicolae Iorga, consemnând

existenţa pandurilor, îi numeşte

”oameni viteji, cutezători, mai deprinşi

pentru a purta şi mânui armele”.

Tudor Vladimirescu ca slujbaș al

domniei, a îndeplinit atribuţii

însemnate în paza hotarelor. Ca vătaf

de plai la Cloşani, avea în subordine

pandurii, plăieşii și potecarii din zonă

(1806-1820).

La Dunăre oltenii-ţărani

(grănicerii) erau denumiţi

CORDONAŞI, la munte se chemau

POTECAŞI. La sate, la 120 de

locuitori, fiecare sat trebuia să dea

”ŞASE OAMENI DE STRAJĂ – patru

pedeştri și doi călari” conform Legiuirii

din 1834.

1841 – 14 ianuarie–

Dejurstva Miliţiei Moldovei

poruncea ca fiecare isprăvnicie de

ţinuturi să ajute la întărirea pazei pe

râul Prut. (Istoria Trupelor Române de

Grăniceri, ediţia 1987 pg 106-107)

Evoluţia trupelor de grăniceri

de la 1859 pâna la 1877-1878

În 1860 se iau măsuri pentru

întărirea pazei şi apărarea hotarelor în

Muntenia şi Moldova astfel:

Bugetul graniţei înMuntenia;

Paza frontierlor în Moldova.

Muntenia – bugetul graniţei prevedea:

-doi instructori cu grad de colonel

unul pentru cordonul munţilor și unul

pentru cordonul Dunării;

-doi subinspectori cu gradul de

maiori comandanţi de batalioane;

-un maior topograf;

-doi căpitani în calitate de şefi de

cancelarie;

-cinci maiori – comandanţi de

batalioane;

-20 de căpitani comandanţi de

companie;

-20 locotenenţi – ajutori la

companie;

-45 de sublocotenenţi – ajutori

-6744 soldaţi grăniceri;

-729 soldaţi grăniceri- rezervă.

Cordonul Dunării

Acesta era alcătuit din trei

batalioane: Calafat, Giurgiu şi

Brăila. Fiecare batalion avea în

compunere câte patru companii –

Severin, Gruia, Calafat, Bechet,

Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu,

Olteniţa, Călăraşi, Gura Ialomiţei,

Polizeşte şi Brăila.

Cordonul Munţilor

Dispunea de două

batalioane: Râul Vadului şi Predeal

încluzând şase companii: Râul

Vadului, Giuvala, Predeal, Bratocea,

Focşani şi Vădeni.

Pentru acelaşi an, bugetul

oştirii Moldovei înscria la capitoulul:

Paza frontierelor,soldele stabilite

pentru cei doi comandanţiinspectori.

Ei îşi aveau reşedința la

Sculeni respectiv la Mihăileni. Mai

erau prevăzuţi 19 comandanţi la

barierele ţării astfel: Vădeni,

Focşani, Soveja, Oituz, Comăneşti,

Bicaz, Prisăcani, Dorna, Cornu

Luncii, Nimerceni, Burdujeni,

Mihăileni, Mamorniţa, Rădăuţi,

Sculeni, Cărpineni, Comrat, Cubeiu

şi Tătar-Buhar.

Paza pe apă

În anul 1860, paza pe apă

era organizată într-un corp şi un

comandament unic. Aveau un

vapor şi trei şalupe, care

îndeplineau misiuni de

supravegehere în raza porturilor

Chilia, Ismail, Galaţi, Brăila, Giurgiu

şi Calafat. Noua cârmuire, în

special Alexandru Ioan Cuza a

făcut eforturi multiple pentru

unificarea deplină a celor două

corpuri de grăniceri, pentru

uniformizarea sistemului de pază al

frontierelor de stat.

În anul 1862 grănicerii au

intrat în subordinea Ministerului de

Război.

În anul 1863 au fost

introduse în ambele principate

”Instrucţiunile provizorii pentru

întreţinerea armelor în Corpul

Grăniceri”. Şeful de corp

(inspectorul) răspundea personal

de conservarea şi întreţinerea

armelor şi muniţiilor.

La 1 septembrie 1863, pe

platoul Cotroceni s-au acordat noile

drapele unităţilor militare. Acestea

purtau cele trei culori, roşu, galben

şi albastru precum şi inscripţia

”Onoare şi Patrie”. Grănicerilor li s-

au înmânat două drapele unul

Cordonului Dunării şi altul pentru

Cordonul Munţilor.

http://scmdfiliala1ialomita.blogspot.com/

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!