GRANICERUL

6 REVISTA GRĂNICERUL
O poveste despre arma
GRĂNICERI
Naşterea grănicerilor
De-a lungul timpului, o serie
de istorici sau foşti grăniceri au scris
despre această armă. Nu am
pretenţia de a fi inventat ”apa caldă” şi
nici ca această mică poveste să
reprezinte adevărul absolute despre
grăniceri. Este doar un alt punct de
vedere redat din prisma unui
”microbist” al acestei arme.
Nicolae Iorga, consemnând
existenţa pandurilor, îi numeşte
”oameni viteji, cutezători, mai deprinşi
pentru a purta şi mânui armele”.
Tudor Vladimirescu ca slujbaș al
domniei, a îndeplinit atribuţii
însemnate în paza hotarelor. Ca vătaf
de plai la Cloşani, avea în subordine
pandurii, plăieşii și potecarii din zonă
(1806-1820).
La Dunăre oltenii-ţărani
(grănicerii) erau denumiţi
CORDONAŞI, la munte se chemau
POTECAŞI. La sate, la 120 de
locuitori, fiecare sat trebuia să dea
”ŞASE OAMENI DE STRAJĂ – patru
pedeştri și doi călari” conform Legiuirii
din 1834.
1841 – 14 ianuarie–
Dejurstva Miliţiei Moldovei
poruncea ca fiecare isprăvnicie de
ţinuturi să ajute la întărirea pazei pe
râul Prut. (Istoria Trupelor Române de
Grăniceri, ediţia 1987 pg 106-107)
Evoluţia trupelor de grăniceri
de la 1859 pâna la 1877-1878
În 1860 se iau măsuri pentru
întărirea pazei şi apărarea hotarelor în
Muntenia şi Moldova astfel:
Bugetul graniţei înMuntenia;
Paza frontierlor în Moldova.
Muntenia – bugetul graniţei prevedea:
-doi instructori cu grad de colonel
unul pentru cordonul munţilor și unul
pentru cordonul Dunării;
-doi subinspectori cu gradul de
maiori comandanţi de batalioane;
-un maior topograf;
-doi căpitani în calitate de şefi de
cancelarie;
-cinci maiori – comandanţi de
batalioane;
-20 de căpitani comandanţi de
companie;
-20 locotenenţi – ajutori la
companie;
-45 de sublocotenenţi – ajutori
-6744 soldaţi grăniceri;
-729 soldaţi grăniceri- rezervă.
Cordonul Dunării
Acesta era alcătuit din trei
batalioane: Calafat, Giurgiu şi
Brăila. Fiecare batalion avea în
compunere câte patru companii –
Severin, Gruia, Calafat, Bechet,
Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu,
Olteniţa, Călăraşi, Gura Ialomiţei,
Polizeşte şi Brăila.
Cordonul Munţilor
Dispunea de două
batalioane: Râul Vadului şi Predeal
încluzând şase companii: Râul
Vadului, Giuvala, Predeal, Bratocea,
Focşani şi Vădeni.
Pentru acelaşi an, bugetul
oştirii Moldovei înscria la capitoulul:
Paza frontierelor,soldele stabilite
pentru cei doi comandanţiinspectori.
Ei îşi aveau reşedința la
Sculeni respectiv la Mihăileni. Mai
erau prevăzuţi 19 comandanţi la
barierele ţării astfel: Vădeni,
Focşani, Soveja, Oituz, Comăneşti,
Bicaz, Prisăcani, Dorna, Cornu
Luncii, Nimerceni, Burdujeni,
Mihăileni, Mamorniţa, Rădăuţi,
Sculeni, Cărpineni, Comrat, Cubeiu
şi Tătar-Buhar.
Paza pe apă
În anul 1860, paza pe apă
era organizată într-un corp şi un
comandament unic. Aveau un
vapor şi trei şalupe, care
îndeplineau misiuni de
supravegehere în raza porturilor
Chilia, Ismail, Galaţi, Brăila, Giurgiu
şi Calafat. Noua cârmuire, în
special Alexandru Ioan Cuza a
făcut eforturi multiple pentru
unificarea deplină a celor două
corpuri de grăniceri, pentru
uniformizarea sistemului de pază al
frontierelor de stat.
În anul 1862 grănicerii au
intrat în subordinea Ministerului de
Război.
În anul 1863 au fost
introduse în ambele principate
”Instrucţiunile provizorii pentru
întreţinerea armelor în Corpul
Grăniceri”. Şeful de corp
(inspectorul) răspundea personal
de conservarea şi întreţinerea
armelor şi muniţiilor.
La 1 septembrie 1863, pe
platoul Cotroceni s-au acordat noile
drapele unităţilor militare. Acestea
purtau cele trei culori, roşu, galben
şi albastru precum şi inscripţia
”Onoare şi Patrie”. Grănicerilor li s-
au înmânat două drapele unul
Cordonului Dunării şi altul pentru
Cordonul Munţilor.
http://scmdfiliala1ialomita.blogspot.com/