GRANICERUL

”Pentru grăniceri, pericolul
unei posibile invazii, întreţinut şi de
unele mesaje transmise la posturile de
radio în care nu era exclus sprijinul din
exterior, solicitat la nevoie, reprezenta
o realitate în condiţiile vidului de
putere existent la un moment dat.
Apoi, să nu uităm că pentru noi,
românii, ameninţările vecinilor de la
răsărit au marcat întreaga istorie. Şi,
iată că, oarecum surprinzător, pe 23
decembrie, la Brigada de Grăniceri
Iaşi, prin legătura telefonică de
cooperare în paza frontierei, partea
sovietică a solicitat ca împuterniciţii de
frontieră, români şi sovietici, însoţiţi de
delegaţiile proprii, să se întâlnească
pe principalele poduri de peste Prut,
fără să propună, conform uzanţelor,
problematica discuţiilor. Şeful de stat
major aflat la comanda brigăzii,
colonelul Gheorghe Apostol, un ofiţer
competent şi hotărât, care a fost
consultat permanent, a raportat
imediat colonelului Geantă Petre,
Şeful de Stat Major al Trupelor de
Grăniceri despre solicitarea
sovieticilor. Am aşteptat răspunsul cu
ochii pe ceas, timp în care
împuterniciţii de frontieră români, în
fapt comandanţii batalioanelor de
grăniceri de frontieră, au constituit
delegaţiile şi au pregătit ofiţerii din
componența acestora.
https://www.politiadefrontiera.ro/
După aproximativ 15-20 de
minute, col. Geantă ne-a
comunicat, asumându-şi întreaga
răspundere, aprobarea participării
împuterniciţilor noştri de frontieră la
întâlnirea menţionată, cu precizarea
ca sovieticii, încă din răspunsul
telefonic, să fie înştiinţaţi că partea
română nu solicită nici un fel de
sprijin extern, conducerea ţării
având sub control întreaga situaţie.
Cu acest mesaj transmis anticipat,
împuterniciţii noştri de frontieră care
erau comandanţii unităţilor de
grăniceri, ofiţerii superiori Togan de
la Botoşani, Butnariu de la Iaşi,
Sârghie de la Huşi şi Ichim de la
Galaţi, însoţiţi de câţiva ofițeri de
stat major, comandanţi de
subunităţi şi translatori. s-au
prezentat la întâlnirile de pe poduri,
Pe direcţia podurilor au fost
realizate dispozitive de apărare, cu
misiunea de a respinge orice
încercare de pătrundere în forţă pe
teritoriul naţional. Noi toţi am
urmărit cu sufletul la gură, cum se
spune, derularea întâlnirilor la care
ofiţerii noştri de grăniceri s-au
comportat ireproşabil, au suportat
cu calm presiunea existentă datorită
prezenţei ofiţerilor sovietici de arme
şi specialităţi diferite, au răspuns cu
promptitudine întrebărilor,
exprimând încă o dată refuzul ferm
la orice ofertă de sprijin şi ajutor
militar din exterior. Întâlnirile s-au
terminat cu bine, ele fiind
supravegheate permanent. Ofiţerii
au raportat problemele discutate şi
modul de desfăşurare, încât am
răsuflat uşuraţi. Delegaţiile
împuterniciţilor au convenit să
continue conlucrarea la frontieră şi
să se informeze reciproc asupra
REVISTA GRĂNICERUL
https://www.politiadefrontiera.ro/
37
schimbărilor care apar în situaţia
operativă. Despre toate acestea s-a
raportat imediat la Bucureşti. Se
consumase, iată, un nou moment al
acţiunii grănicerilor pentru
asigurarea relaţiilor de normalitate şi
stabilitate la frontierele României
chiar într-o situaţie internă
excepţională.” (SURSA: Gen.(r.)
Ioan BĂLĂEI –Anotimpuri
Răvășite )
”În zona localităţii Bivolari,
sovieticii au defrişat lăstărişul şi
zăvoiul de pe malul stâng al
Prutului, pentru asigurarea unor
condiţii mai bune de observare a
teritoriului românesc. În ziua de 23
decembrie 1989, împuterniciţii de
frontieră sovietici au solicitat, prin
legăturile telefonice de cooperare,
întrevederi cu omologii lor români. S
-au întâlnit în punctele obişnuite, au
cerut clarificări în legătură cu
situaţia din zona frontierei comune,
oferindu-se, totodată, să vină în
ajutor. S-a raportat imediat situaţia
la Comandamentul Trupelor de
Grăniceri. Colonelul Petre Geantă n-
a reuşit să contacteze pe nimeni de
la eşaloanele superioare şi a luat
singur decizia care se impunea în
acest caz, asumându-şi toată
răspunderea.
Continuare în pagina 38