GRANICERUL

modalități de corecție
conform regulamentului.
-Ce au făcut băieții? Au
ținut cont?
-Bineînțeles, îți dai
seama! După ce nu au
dormit toată noaptea și
au făcut instrucție de leau
ieșit ochii, în ziua
următoare nu i-am lăsat
la odihnă ci le-am dat
Cornelia, Loredana, Constantin STAFIE atribuțiile de îndeplinit,
Iași anul 1979
-La ora 2,00, noaptea, am dat alarmă
de luptă la compania auto.
I-am cronometrat să vedem
dacă se respectă timpii de alarmare și
după acesta, în pas de defilare și cu
cântec înainte marș, am plecat la
poligonul grănicerilor de la Șorogari.
Acolo, știi că este un părău, Cacaina,
mai mult mâl decât apă. Acolo am
început instrucția: Atențiune! Pod
minat! Treci prin pârâu! La mijlocul
pârâului, aviație inamică la joasă
înălțime!
Și tot așa până i-am făcut de nu
aveau petic de piele uscat. Erau
murdari de nămol ca niște porci. Apoi,
am calculat eu timpul care le trebuie
să curețe armamentul și ținuta, iar la
ora 8,00 dimineața le-am cerut să fie
prezenți la apelul de dimineață. Îți
închipui că toate aceste operațiuni de
spălare și curățare s-au făcut în ritm
alert, nu așa, nici nu au avut timp să
respire. După apelul de dimineață, i-
am adunat pe platou, în parcul auto si
le-am explicat faptul că instrucția
nocturnă de front a fost o consecință a
modului în care și-au dus la îndeplinire
sarcinile din timpul programului de
lucru. Din momentul de față le-am
spus că eu sunt dispus să dăm uitării
situația și să o luăm de la capăt, cu
amendamentul că se găsesc mereu
Medalia chineză
În anul 1997, mă duc la
sora mea, Loredana Leska, la
București. Ea lucra în perioada
aceea la Parlamentul României –
Casa Poporului. Într-una din zile,
vine o delegație chineză în frunte cu
Șeful statului major al Armatei
Chineze. Aceștia aveau inclusă în
program și o vizită la Casa
Poporului. M-am nimerit și eu la
sora mea la serviciu exact când a
venit această delegație. Bineînțeles,
am mers și eu pe lângă ei. La finalul
turului, Șeful de stat major îi acordă
Loredanei o medalie și o întreabă
REVISTA GRĂNICERUL
conform planificării.
Când au terminat treaba, am cine sunt eu. Acolo se aflau numai
verificat și totul a mers strună. Și
uite așa, nu am mai avut treabă cu
băieții, ba mai mult, s-a dus și vorba
de la un ciclu la altul, să nu se pună
cu Stafie că nu e sănătos, dar în
schimb e parolist. Dacă a spus un
lucru, așa face. Să ții minte, Leonuț,
poate ai să ajungi și tu șef, că
SPP-ul, delegația chineză, Lori și
eu. Sora mea le spune că sunt
fratele ei. Șeful Statului Major al
Armatei Chineze mă cheamă și pe
mine în față și îmi dă și mie o
medalie. Când am revenit la Iași,
am simțit nevoia să mă laud și eu că
am o medalie care nu era de
întotdeauna oamenilor din oriunde, ci de la Armata Chineză.
subordine trebuie să le dai de
treabă cât pot duce ei și fără să stai
să îi păzești. De asemenea, să îi
recompensezi, chiar și numai cu o
vorbă când fac treaba bună. Dar
când greșesc să fii dur și drept, să-i
faci să înțeleagă ce au greșit!
Ce, numai tata are medalii? Ajuns
acasă, i-am spus tatălui meu:
-Degeaba ai tu 5 medalii! Eu am
una și bună.
-Cum așa? mă întreabă tata.
-Păi, tata, la câtă armată au chinezii,
dacă vin aceștia doar cu bucătarii
31
din armată ne ocupă în cateva
minute! răspund eu cu mândria
tânărului proaspăt medaliat.