GRANICERUL
Această revistă, editată doar într-un singur număr, nu se doreşte a fi o Istorie a trupelor de grăniceri, nici o Biografie a unui vrednic grănicer. Publicaţia prezintă doar nişte gânduri, nişte amintiri şi o viziune a unui om care a fost în afara sistemului. Chiar mai mult, poveştile sunt amintiri văzute prin prisma unui copil. Este posibil ca unele dintre povestiri să fie doar ficţiune, imaginaţia bogată a unui copil fascinat de tatăl său şi de mândria că este fiu de grănicer. Din aceste motive nu veţi găsi date exacte sau nume şi orice asemănare cu realitatea sau personaje reale reprezintă doar o pură întâmplare.
Această revistă, editată doar într-un singur număr, nu se doreşte a fi o Istorie a trupelor de grăniceri, nici o Biografie a unui vrednic grănicer. Publicaţia prezintă doar nişte gânduri, nişte amintiri şi o viziune a unui om care a fost în afara sistemului. Chiar mai mult, poveştile sunt amintiri văzute prin prisma unui copil. Este posibil ca unele dintre povestiri să fie doar ficţiune, imaginaţia bogată a unui copil fascinat de tatăl său şi de mândria că este fiu de grănicer. Din aceste motive nu veţi găsi date exacte sau nume şi orice asemănare cu realitatea sau personaje reale reprezintă doar o pură întâmplare.
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Autor
Leonard Constantin
STAFIE
Coordonatori:
Nicoleta Dragomir
Liviu Crăcană
Daniela Lenuța
Corban
Loredana LESKA
EDITOR
Florin ANTOHI
Editura:
WALDPRESS
Timişoara, 2020
ISBN:
978-606-614-245-8
Mulțumiri pentru
sprijin:
Ionel ISARI - TEISA
Liviu BĂLĂNICI–
PANIFCOM
Marian TOPALĂ
Cezar CIORAN
George PÎRÎU
Daniel BUTNARIU
Toate drepturile
aparțin autorului. Nici o
parte din această
publicație nu poate fi
reprodusă , arhivată sau
transmisă sub nici o formă
și prin nici un fel de
mijloace, mecanice sau
electronice, fotocopiere,
înregistrare audio sau
video, fără aprobarea în
scris a editorului.
O altfel de poveste
Această revistă, editată doar într-un
singur număr, nu se doreşte a fi o Istorie a
trupelor de grăniceri, nici o Biografie a unui
vrednic grănicer. Publicaţia prezintă doar
nişte gânduri, nişte amintiri şi o viziune a
unui om care a fost în afara sistemului. Chiar
mai mult, poveştile sunt amintiri văzute prin
prisma unui copil. Este posibil ca unele
dintre povestiri să fie doar ficţiune,
imaginaţia bogată a unui copil fascinat de
tatăl său şi de mândria că este fiu de
grănicer. Din aceste motive nu veţi găsi date
exacte sau nume şi orice asemănare cu
realitatea sau personaje reale reprezintă
doar o pură întâmplare.
”Stâlp de cremeni la hotar
Grănicerul temerar
Stă de Strajă României
Lângă plaiul ciocârliei!”
Am simţit nevoia sa realizez această
revistă- Grănicerul - în memoria tatălui meu,
din respect pentru el şi ceea ce a fost el în
viaţa reală, cu regretul că nu am reuşit să
adun foştii colegi ai tatei, să stăm la discuţii
şi să realizăm o cărticică pe baza
evenimentele din 1989. Aş fi dorit să fie o
mică istorie a Revoluţiei văzută de cadrele
militare din cadrul Brigăzii III Grăniceri
Mălini, Iaşi. Realizez că problema
”Revoluţiei” din 1989 este complexă,
învăluită încă în mistere cu multe
necunoscute, o problemă care va fi
dezbătută şi analizată de istorici ani mulţi de
acum înainte, cu multe controverse şi patimi,
având în vedere miza. Nu vreau să deschid
”Cutia Pandorei”, aşa că mă voi rezuma la
câteva momente, din viaţa mea şi a tatei,
care mi-au marcat copilăria şi adolescenţa.
Vorba cântecului:
”Grăniceria-i armă grea
Vine-un ordin și ți-l ia.”
Acest gând m-a determinat să
încerc să realizez o revistă. Daca mi-a reuşit
sau nu, voi lăsa la latitudinea cititorilor să se
pronunţe, dar precizez că nu am pretenţii de
REVISTA GRĂNICERUL
scriitor sau de publicist. Este mult mai uşor
să scrii un articol de specialitate prin care
transmiţi date tehnice, decât să scrii un text
prin care intenţionezi să transmiţi cititorului
sentimentele care te încearcă.
Revenind, tata nu a fost un sfânt
sau un geniu, ci a fost un simplu om, care şi
-a slujit cu credinţă patria şi a înnobilat
creşterea propriilor copii cu dragostea de
neam şi ţară. Pur şi simplu a încercat să
facă ceva. Dacă a reuşit sau nu, lăsăm pe
alţii să aprecieze, pe cei care au avut ocazia
să îl cunoască personal, cât şi pe cei care-l
vor cunoaşte din scrierile mele.
”Fulgeră, trăsnește,
Grănicerul atunci pornește,
Iute de picior,
Un, doi, trei și pas alergător!”
Leonard Constantin Stafie,
1
fiu de Grănicer
P.S.: Mulţumesc pe această cale tuturor
celor care m-au ajutat să realizez revista,
în special d-lui lt. Col. (r) de grăniceri
Liviu Crăcană.