Subiecte-dermatologie-PDF

– conduct sudoripar dermic şi intraepidermic
Glandele sudoripare apocrine (epitrichiale):
– localizate în: axile, areola mamară, perineu, organe genitale externe, inghinal, periombilical
– sunt mai mari şi se deschid în canalul folicular
Glandele sudoripare apo-ecrine:
– 50% din glandele axilare la adulţii cu hiperhidroză
– au un conduct lung care se deschide direct la suprafaţa cutanată
7. Structura histologică a glandelor sebacee
Glandele sebacee:
– glande holocrine, acinoase, distribuite pe faţă, scalp, piept, torace postero-superior
– constituite din acini (membrană bazală şi celule diferenţiate şi nediferenţiate) şi conduct care se
deschde în folicul
8. Vascularizaţia pielii
Este organizată în plexuri:
– plex hipodermic: arterele musculo-cutanate (fiecare arteră este însoţită de 2 vene) străbat
aponevroza superficială, se ramifică şi dau reţeaua hipodermică;
– plex dermic profund: din plexul hipodermic pleacă “arterele candelabru” care se ramifică în
dermul profund;
– plexul subpapilar: reţea densă de vase mici provenită din arterele candelabru;
– plexul papilar: metaarteriole, capilare
Anastomozele arterio-venoase sunt:
– canale Sucquet Hoyer
– canale preferenţiale
– metaarteriole
– anastomoze cu canal lung şi manşon mioepitelial
– anastomoze tip glomerular (celule mioepiteliale şi terminaţii nervoase libere)
Vasele limfatice:
– capilare cu terminaţie oarbă la nivelul papilelor
– reţea dermică superficială
– colectoare limfatice
Histologic, structura vaselor este constituită din: intimă, tunică medie şi adventice.
9. Inervaţia pielii
– fibrele senzoriale sunt receptori pentru atingere, presiune, prurit, durere, temperatură, fiind
reprezentate de fibre nervoase libere sau în asociere cu structuri specializate (corpusculi Meissner,
Vater-Pacini, Krause, Ruffini, care posedă o capsulă şi o porţiune centrală)
– fibrele simpatice motorii: inervează glandele sudoripare, muşchii vaselor, muşchii arectori,
glandele sebacee (rol în vasoreglare, termoreglare)
Sensibilitatea tactilă:
4