Subiecte-dermatologie-PDF

– celule: fibrocite, fibroblaste, histiocite, mastocite şi altele migrate în derm (plasmocite, limfocite,
celule cromafine, polimorfonucleare neutrofile);
– reţea de fibre reticulare (fibre de reticulină subţiri, separate, dispuse în grilaj), colagene (fibre
groase, în mănunchiuri), elastice (subţiri, sinuoase);
– substanţa fundamentală: proteine globulare şi filamentoase, mucopolizaharide, acizi, electroliţi,
vitamine într-o suspensie apoasă.
Structura hipodermului: lobuli grăsoşi
– separaţi prin travee conjunctive, care conţin vase şi nervi;
– conţin adipocite.
5. Structura histologică a părului şi unităţii unghiale
Structura histologică a părului:
– tipuri de păr: lanugo (făt: fin, moale, nepigmentat), vellus (copii până la 6 luni, pe scalp: moale,
nepigmentat, maxim 2 cm), intermediar (între 1-16 ani, pe scalp: moale, scurt, hipopigmentat),
terminal (adult: lung, aspru, pigmentat);
– părul propriu-zis este format din straturi concentrice: medulară (coloană dintr-un rând de celule),
corticală (keratinocite fusiforme), epidermiculă (celule anucleate, aşezate ca olanele acoperişului,
cu marginea liberă în sus);
– foliculul pilos are următoarele straturi denumite teci: teaca epitelială internă (cuticula cu celule
dispuse invers decât cele ale epidermiculei, stratul Huxley şi stratul Henle), teaca epitelială externă
şi teaca fibroasă;
– din profunzime spre suprafaţă, părului i se descriu: papila, bulbul, matricea, rădăcina şi tija;
– foliculul pilos are 3 porţiuni: superioară (infundibul), mijlocie (istm), joasă (bulb).
Structura histologică a unghiei:
– unghia este o lamă cornoasă dură, flexibilă, uşor strălucitoare, translucidă, patrulateră, convexă,
cu axul mare longitudinal (mâini) sau transversal (picioare), care protejează faţa dorsală a
extremităţii distale a degetelor;
– lama unghiei este formată din onichină (substanţă cornoasă care nu se descuamează, ci se
extinde continuu în lungime) şi i se descriu: rădăcina (sub repliul proximal), zona proximală (roz,
pe patul unghial) şi marginea liberă (distală, albă, neaderentă la ţesuturile subjacente);
– matricea unghială: generează lama unghială, fiind în contact direct cu falanga distală; cu cât este
mai lungă, cu atât unghia este mai groasă;
– patul unghial: situat înaintea lunulei, aderent de lama unghială, în contact direct cu falanga
distală (în cazul avulsiei chirurgicale, rămâne aderent de lamă spre deosebire de epiteliul matricei);
– repliurile unghiale: înconjură unghia din 3 părţi şi delimitează şanţurile unghiale: 1 proximal şi 2
laterale;
– hiponichiumul: se află la joncţiunea dintre patul unghial şi pulpa degetului; pe el se sprijină
marginea liberă a unghiei.
6. Structura histologică a glandelor sudoripare
Glandele sudoripare ecrine (atrichiale):
– 2-5 milioane aproape pe întreg corpul, se deschid la suprafaţa pielii
– glomerul cu celule clare (secretă sudoare) şi întunecate (secretă mucus)
3