Subiecte-dermatologie-PDF

– la nivelul palmelor şi tălpilor, crestele papilare realizează dermatoglifele specifice fiecărui
individ (utile pentru identificare, pentru depistarea unor anomalii genetice ca sindromul Down sau a
unor defecte cauzate de infecţii intrauterine cum este rubeola)
– depresiunile sau şanturile pielii pot fi structurale adânci (inghino-crurale, submamare,
interfesiere) sau superficiale, fine scurte şi numeroase (cadrilajul normal) sau pot fi depresiuni de
locomoţie (în jurul articulaţiilor)
– orificiile cutanate sau porii sunt depresiuni infundibulare reprezentând locul de deschidere a
foliculilor pilosebacei sau a glandelor sudoripare
– la nivelul marilor orificii naturale, pielea se continuă cu semimucoasele şi mucoasele.
Distribuţia pilozităţii:
– pielea poate fi: glabră (lipsită de păr) sau păroasă (acoperită de păr)
– la om părul nu are rol de protecţie, ci doar rol ornamental
– până la pubertate perii sunt prezenţi doar la nivelul scalpului, sprâncenelor şi genelor
– după pubertate se dezvoltă la ambele sexe axilar şi pubian, iar la bărbat şi la nivelul feţei şi
pieptului
– teritoriile cutanate acoperite cu păr sunt restrânse, iar pe restul suprafeţei cutanate sunt peri fini,
excepţie făcând palmele, tălpile, glandul penisului, feţele dorsale ale ultimelor falange, joncţiunile
muco-cutanate, care sunt complet glabre.
3. Histologia epidermului
Epidermul este un epitelui scuamos stratificat cu reînnoire continuă, având drept celule de
bază keratinocite, organizate în straturi, care reprezintă diferite stadii de diferenţiere.
Straturile epidermului sunt:
– stratul germinativ (bazal) : aşezat pe membrana bazală şi format din keratinocite (care au
membrană, citoplasmă, nucleu şi organite celulare comune şi specifice, cum sunt melanosomii
transferaţi de la melanocite sau filamentele de keratină), legate între ele prin desmozomi, iar de
membrana bazală prin hemidesmozomi;
– stratul malpighian (spinos sau acantolitic): 6-20 rânduri de keratinocite (au keratinosomi sau
corpi Odland, membrană plicaturată), legate prin desmozomi;
– stratul granulos: 5-6 rânduri de keratinocite romboidale (au granule de keratohialină în
citoplasmă care se vor degrada în timp);
– stratul lucios: keratinocite cu nucleu picnotic sau anucleate, fără organite celulare, care conţin
filamente într-o matrice cu eleidină; este constiutit din sraturile: infrabazal preeleidinic (cu
glicogen), bazal eleidinic (cu eleidină şi acid oleic) şi suprabazal posteleidinic (cu acid oleic,
grăsimi neutre şi glicozizi);
– stratul cornos: 4-10 rânduri de keratinocite turtite, lamelare, fără nucleu, organite, cu membrană
groasă şi rezistentă, desmozomi modificaţi (keratinele reprezintă 80% din celulă).
– tipuri de legături intercelulare: desmozomi, lacune şi joncţiuni fixe.
Membrana bazală are 2 straturi: lamina lucida (clară electronomicroscopic ) şi lammina
densa.
Dermul este constituit din:
4. Structura histologică a dermului şi hipodermului
2