revista EcoScoala în acțiune - 2020

PAŞCANI, 2020
Liceul Teoretic
“Miron Costin”
ECO-ŞCOALĂ ÎN ACŢIUNE
Revistă şcolară cu informaţii despre activităţile
realizate de membrii Comitetului EcoŞcoală
al Liceului Teoretic “Miron Costin”
în cadrul programului EcoSchools.
Nr. 2/2020

Cuprins
IMPLEMENTAREA programului EcoŞcoala în 2019-2020
4
The seven steps to EcoSchool Miron Costin PAŞCANI
Duca Alina
Preşedinte Comitet Eco-Şcoala
7
“Let’s Do It, România!”
Bădărău Cătălina-Florentina
Membru Comitet Eco-Şcoala
10
Un stil de viață sănătos
Mălăuţe Bianca
Secretar Comitet EcoȘcoala
13
De la teorie la succes, de la idee la roșie
Iacoboaia Monica
Responsabil cu diseminarea
Din jurnalul unui președinte al Comitetului EcoȘcoala
Jitaru George-Ilie
Ex-Preşedinte Comitet Eco-Şcoala
16
19
Un mediu curat pentru o viață sănătoasă
prof. înv. primar Isticioaia Geanina
membru Comitet Eco-Şcoala
23
Atelier al Comitetului EcoȘcoală în cadrul proiectului Erasmus K+229
Antăluţe Silvia
VicePreședinte Comitet EcoŞcoala
Câinii fără stăpân
Zapodeanu Cosmin-Ștefan
Fotograf Comitet Eco-Şcoala
26
29
2

Vacanța de vară
Bostan Adina-Ștefania
Primăvara în livadă
Buhlea Mihnea
Iubește natura
Gaman Alesia
Natura, mama sănătății
Enache Sara-Mihaela
Natura înseamnă viață
Crăciun Dalila - Ștefania
Eseu despre ecologie
Scurt eseu despre defrișarea pădurilor
Novac Ionuţ
Mesaj pentru elevii claselor a XII-a ce au făcut parte din Comitetul Eco
de la actualul Comitet EcoȘcoală
31
34
36
38
40
42
44
Schimb de experiență european prin parteneriatul etwinning ”World
Weather November 2019”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Coordonator program Eco-Şcoală
47
Activități în cadrul proiectului eTwinning “Zero Waste”
Niţă Paula-Andrada
Purtător de cuvânt Comitet EcoŞcoala
HARTA RECICLĂRII
Responsabili cu informarea şi mobilizarea elevilor
Turism pe Lună – serie de episoade online
Moglan Ioana-Cosmina
Redactor șef al revistei EcoȘcoala
53
58
63
3

Implementarea programului
EcoȘcoală
2019-2020
Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani
4

Implementarea programului EcoȘcoală 2019-2020
În cadrul unei întâlniri a
Comitetului Eco-Şcoala (echipa de
conducere) s-a stabilit modalitatea
prin care se poate face
identificarea problemelor de
mediu cu care se confruntă şcoala
şi comunitatea.
Eco-Şefii fiecărei clase au
primit un formular pe care l-au
completat cu colegii, în care au
precizat problemele pe care le-au
identificat şi soluţiile pe care le
propun. În identificarea
problemelor de mediu Eco-Şefii
claselor ce fac parte din comitetul
Eco au cooperat cu reprezentanţii
fiecarei clase din Consiliul Şcolar al
Elevilor.
Comitetul Eco al scolii a
conturat capacităţile şcolii de
rezolvare a problemelor de mediu
în planul de acțiune din programul
Eco-Scoala.
Prin intermediul activităţilor
programului Eco-Şcoala s-a corelat
capacitatea şcolii de a rezolva o
parte din probleme de mediu
identificate, cu cea a autorităţilor
locale şi a celor din domeniu.
Propunerea soluțiilor
În perioada octombrienoiembrie
2019, Eco-Şefii claselor
au identificat şi centralizat soluţii
pentru managementul deşeurilor
ce se colectează la şcoală şi pentru
dezvoltarea de abilităţi pentru
menţinerea curată a claselor şi a
spaţiului verde din curtea şcolii.
Soluţiile au fost discutate cu
coordonatorii programului Eco-
Şcoală, cu cadrele didactice, cu
conducerea şi personalul şcolii.
5

S-au centralizat următoarele probleme:
- Influenţa schimbărilor climatic este din ce în ce mai mare
- Resursele natural sunt din ce în ce mai puţine
- În curtea şcolii există unui număr insuficient de coşuri pentru colectare selectivă
- Nu se sortează selectiv tot gunoiul ce se colectează la şcoală/curtea şcolii
- Se aruncă gunoiului şi în afara locurilor amenajate în curtea şcolii
- Se poate valorifica o cantitatea mare de deșeuri colectate în curtea
şcolii /la şcoală
- existenţa unui număr nejustificat de elevi ce suferă de obezitate
infantilă / supraponderalitate
- existenţa unor obiceiuri alimentare nesănătoase în rândul elevilor
- elevii nu conștientizează importanţa unui stil de viaţă sănătos
- insuficienta informare a elevilor în legătură cu necesitatea îmbunătăţirii
calităţii mediului în care trăim
- lipsa unei atitudini responsabile faţă de mediu din partea unor elevi,
membri ai comunitatii din zona înconjurătoare
SOLUTII
combaterea obezităţii infantile prin implicarea elevilor în diverse
activităţi sportive
propunerea unor alternative care să schimbe obiceiurile alimentare
nesănătoase ale elevilor
ateliere de informare-conștientizare a importanţei unui stil de viaţă
sănătos
- derularea permanenta a unor acţiuni concrete de protecţie a mediului
- amenajarea spaţiului verde din curtea interioara / perimetrul şcolii
- valorificarea deşeurilor reciclabile ( in special hârtie, PET-uri, doze de
aluminiu)
- continuarea unei colectari selective
folosind containerele separate
existente în curtea scolii
- gestionarea selectivă a deşeurilor
- implicarea a cât mai multi elevi şi cadre
didactice în gasirea unor soluţii la
problemele de mediu
- implicarea mai bună a părinţilor, a administraţiei locale şi a altor
instituţii în derularea activităţilor de mediu.
Temele alese de şcoala noastră în anul școlar 2019-2020 au fost :
VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
6

The seven steps
to EcoSchool
“Miron Costin” PAŞCANI
Duca Alina
Preşedinte
Comitet Eco-Şcoala
7

The seven steps
To EcoSchool
Duca Alina
Ceea ce avea să fie ultima zi
de școală offline din acest an
școlar, începuse ca o oarecare altă
zi de școală: o zi frumoasă din luna
martie. Pe parcursul acestei zile
am aflat că prezentarea din cadrul
proiectului Erasmus „Don’t waste,
save! The Earth is yours” avea să se
ţină chiar în acea zi. Din cauza
închiderii școlilor nu se mai putea
ţine în ultima zi din săptămână. La
acea prezentare au luat parte elevi
din ciclul primar și cadre didactice
din străinătate (Turcia, Macedonia,
Bulgaria).
Întâlnirea organizatorică a
fost ca orice altă ședinţă obișnuită
din cadrul EcoȘcoala. Am repetat
și planificat toate detaliile
prezentării. A urmat traducerea
întregii prezentări în limba engleză
care m-a ajutat să îmi îmbunătăţesc
cunoștinţele de limbă engleză și să
îmi practic abilităţile de
comunicare.
În cele din urmă, a urmat
momentul prezentării: momentul
în care întregul comitet Eco avea să
urce cu emoţii pe scenă pentru a
prezenta cei 7 pași urmaţi pentru a
obţine statutul de EcoȘcoală și
activităţile derulate în cadrul
acestui proiect pe parcursul
ultimului an. Între acești pași au
8

The seven steps
To EcoSchool
„Miron Costin” PAŞCANI
fost prezentate și jucate 3 jocuri
„eco” online care vizau reciclarea
deșeurilor și mai multe joculeţe de
prezentare pentru care ne-am
distribuit într-un cerc. A fost
momentul în care am interacţionat
cel mai mult cu partenerii din
străinătate. Elevi și cadrele
didactice au spus câte ceva despre
ţările din care provin și despre ţara
noastră, chiar despre orașul
nostru. Momentul meu preferat
din acea zi a fost cel în care am
comunicat cu o fată din cadrul
proiectului în limba ei natală,
aceasta arătându-se nemaipomenit
de surprinsă.
Într-un final, totul a fost ceva
nou și inedit, oferindu-ni-se șansa
de a interacţiona și de a schimba
experienţe cu elevi de alte
naţionalităţi. Acea zi s-a remarcat
nu doar pentru schimbul de
informaţii eco, ci și ca o activitate
neașteptat de frumoasă.
Acea zi a fost debutul
Comitetului EcoȘcoală într-un
proiect Erasmus. Deși am mai
cooperat cu parteneri europeni,
acea zi a fost “botezul” nostru în
calitate de gazde eco pentru
proiecte de cooperare europeană.
9

“Let’s Do It, România!”
Bădărău Cătălina-Florentina
membru
Comitet Eco-Şcoala
10

“Let’s Do It, România!”
Bădărău Cătălina-Florentina
Duminică, 21 septembrie 2019,
ne-am adunat, cu mic, cu mare,
pentru a curăţa, cum ar spune
unii, “colţul nostru de natură”.
Ieeeei, curăţenie ! Alături de
profesori la aceasta activitate au
fost prezenţi atât copii din
gimnaziu, cât și liceeni.
Totul a decurs de la sine. Încă
de la început, ne-am echipat cu
mănuși, saci menajeri, greble,
mături, și ne-am împărţit în echipe.
Am ecologizat mai multe locuri
deodată.
Unii, printre care și eu, s-au
ocupat cu greblatul frunzelor,
alţii cu strânsul acestora în saci,
cât și a gunoaielor care se mai
găseau prin curte. Câţiva copii s-
au oferit să se ocupe de căratul
sacilor cu frunze, care nu erau
deloc ușori.
Am măturat fiecare zonă,
astfel încât să nu mai rămână
niciun fel de mizerie. Am curăţat
plantele de frunzele ofilite ce încă
mai atârnau și le-am legat de beţe
de sprijin pentru a se dezvolta cât
mai frumos. Ne-am ajutat unii pe
alţii să aranjăm băncile din curtea
școlii la locul lor.
Desi activitatea nu a durat
mai mult de o oră și jumătate,
timpul a trecut foarte repede
pentru noi, deoarece fiecare a
avut câte o sarcina de îndeplinit
pe care a făcut-o imediat. Mă
bucur că vremea a ţinut cu noi,
nu a plouat și am putut ajunge
acasă cu hainele la fel de uscate
11

ca atunci când am început
activitatea. A fost plăcut să
particip împreună cu colegele
mele la activităţi, precum în anii
trecuti și abia aștept să mai
avem astfel de ocazii la care să
participe toată clasa. Am reușit
să mai și glumim cu profesorii și
am putut să-i vedem și înafara
orelor de curs, cum sunt ei ca
persoane în timpul liber. A fost o
activitate plăcută, din punctul
meu de vedere, ce ne-a ajutat să
vorbim unii cu alţii și să ne
cunoaștem nu doar prin prisma
telefoanelor noastre.
Solidari cu iniţiativa Let’s Do
It, România! elevi de la Liceul
Teoretic “Miron Costin” au
participat și în acest an la Ziua
Naţională de Curăţenie. Susţinând
cu bucurie acest proiect, elevi ai
Comitetului EcoȘcoala au
participat pe 21 septembrie 2019 la
acţiunea de ecologizare deoarece
protectia mediului este una dintre
direcţiile cheie pe care o urmăresc
constant.
Numărul mare de elevi ce au
participat au demonstrat că sunt
dedicaţi acţiunilor pentru mediu
care îi bucură și îi încurajează.
Începând cu ora 9.00 au demarat
curăţenia în curtea liceului,
experimentând implicarea directă
alături de profesorii coordonatori:
Coșniţă Emilia, Lipovanu Marinela,
Pîrlog Ionela, Popa Irina.
Anul acesta, acţiunea Let’s Do
It! a împlinit 10 ani în România.
Aceasta beneficiază de sprijinul
autorităţilor centrale, partenerii
principali ai zilei de curăţenie sunt
Ministerul Apelor și
Pădurilor, Regia Naţională a
Pădurilor – Romsilva, Garda
Naţională de Mediu, Ministerul
Educaţiei Naţionale și Asociaţia
Comunelor.
Ziua de Curăţenie Naţională
nu s-a încheiat doar cu frunzele
strânse, cu băncile aranjate, cu o
curte curată și organizată.
Rezultatul imediat a fost
conștientizarea rolului pe care
fiecare dintre noi îl avem în
protejarea mediului în care trăim,
cu participarea noastră ca echipă în
proiect, cu implicarea activă într-un
proiect mondial de voluntariat.
Ziua de sâmbătă, 21
septembrie 2019, a fost cea în care
elevii din Comitetul EcoȘcoală s-au
alăturat unui gest de
responsabilitate socială pe care îl
manifestă mii de voluntari din
toată ţara, conștienţi de
responsabilitatea pe care o avem
faţă de mediul înconjurător.
12

Un stil de viață sănătos
Mălăuţe Bianca
secretar
Comitet Eco-Şcoa la
13

Un stil de viață sănătos
Mălăuţe Bianca
Deși particip la orele de
educaţie fizică, sportul a intrat
serios în viaţa mea acum doi ani,
când m-am decis să dau la liceul
militar. Acum pot confirma că
prezenţa acestuia, alături de o
alimentaţie diferită de cea pe care
o aveam până în acel moment, a
avut rezultate foarte frumoase.
Înainte de a te apuca de sport
e bine să știi ce înseamnă să ai un
stil de viaţă sănătos și care sunt
micile schimbări pe care le poti face
pentru a te asigura că ajungi acolo
unde dorești și că vei continua.
Primul lucru la care se
gândește cineva când este vorba
de sport și regim, este să se întrebe
dacă am reușit să slăbesc. Pe lângă
acest efect m-am înălţat, mi-am
îndreptat postura (eu fiind mai
cocoșată). Consecinţa care m-a
încântat a fost că am început să
vorbesc mai deschis cu persoanele
din jurul meu, să fiu mai veselă, mai
energică și mai pozitivă. Sportul mia
schimbat gândirea, mă motivează
continuu și i-am motivat și pe cei
din jur.
14

Un stil de viață sănătos
Mălăuţe Bianca
Ajută foarte mult când vine
vorba de energia necesară unei
zile. O simplă plimbare dis-dedimineaţă,
în jurul blocului, îţi
oxigenează creierul, evitând astfel
nervii sau stresul și te ajută să te
organizezi mult mai ușor.
Dacă nu te-ai decis, să știi că
oricare formă activă a sportul este
binevenită: plimbări, ciclism,
alergare, înot, sală, etc.
La început vorbeam de
perechea care a dat roade pentru
mine: sport – alimentaţie.
Alimentaţia sănătoasă nu este
atunci când îţi spui "nu am voie"
când vine vorba de dulciuri, chipsuri
sau sucuri. Ai o alimentaţie
sănătoasă când eviţi alimentele
care te fac să simţi un disconfort și
reușești (sau încerci) să consumi
mai multe fructe și legume. Pentru
asta trebuie să analizezi zilnic
mâncarea pe care o ai în farfurie,
deoarece de multe ori mâncăm în
grabă și creierul nu are timp să le
dea organelor un semnal de alarmă
spre a te avertiza de acţiunea lor.
Acest stil de viaţă sănătos te
face să devii o persoană organizată,
încrezătoare și te ajută și din punct
de vedere psihic și fizic.
Încearcă si tu un stil de viaţă
sănătos! Eu mi-am propus, am
urmat aceste sfaturi și am reușit.
15

De la teorie la succes,
de la idee la roșie
Iacoboaia Monica
Responsabil cu diseminarea
Comitet EcoŞcoala
După ce ceaţa s-a risipit în
văzduh și razele soarelui au
16

De la teorie la succes,
de la idee la roșie
Iacoboaia Monica
Una din pasiunile mele
dobândite de-a lungul experienţei
mele de trăit la ţară este
grădinăritul, o activitate care de
când eram mică mă fascinează și
mă intrigă prin miraculosul ei. Cum
poate să iasă o plantă atât de mare
dintr-o sămânţă atât de mică și
cum de aceasta ne oferă hrană atât
de gustoasă. Acest an, cu o
întorsătură de situaţie care ne-a
perturbat cotidianul și ne-a forţat
să stăm mai mult acasă, mi-a oferit
o posibilitate pe care în anii trecuţi
nu am avut-o și anume să am mai
multă grijă de gradina mea. Și ca să
aduc un plus de farmec aceastei
activităţi mi-am propus să îmi cultiv
propriile răsaduri de roșii.
Primul pas a fost să îmi
achiziţionez sămâţa pe care să o
plantez și am ales un soi
neobișnuit care presupune că
fructele ar avea culoarea roz-mov
și unul obișnuit.
Al doilea pas a fost să
improvizez o minirăsarniţă, proiect
în care am dat o altă viaţă unui
cadru de geam, așezându-l pe sol,
umplându-l cu pământ special și
acoperindu-l cu folie, pentru a
menţine seminţelor și viitoarelor
roșii o temperatură constantă sau
cel puţin mai ridicată decat cea de
afară.
Al treilea pas a fost cel mai
dificil : să aștept ca seminţele să
răsară. Mă bucuram la fiecare fir de
plantă care străpungea pământul și
mă întristam de fiecare dată când
înţelegeam că acela nu este un fir
de roșie, ci de altă plantă.
17

De la teorie la succes,
de la idee la roșie
Iacoboaia Monica
După săptămâni bune de
așteptat am văzut în sfârșit răsadul
de roșii ieșind, cu frunze mici,
firave, dar era acolo. Pe măsură ce
eu udam și vremea de afară era
mai călduţă, creștea și răsadul. Din
păcate, primăvara aceasta a fost
foarte imprevizibilă, vremea s-a
schimbat drastic și frigul a adus
răsadurilor mici pete galbene care
au dispărut într-un final.
Al patrulea pas a fost unul de
uriaș pentru răsadul de roșii. Am
mutat firavele plăntuţe din mediul
călduţ al răsadniţei în pământul
care le aștepta ceva mai rece. Chiar
și în ziua de astăzi ele încearcă să
se adapteze. Între timp a apărut
lânga ele un sprijin numit harag
(“tutore”) de care vor fi legate
pentru viaţă când vor crește mai
mari.
Această primăvară, în care din
cauza pandemiei am fost obligaţi
să încetăm mersul fizic la școală și
să începem școala online, mi-a
adus, pe langă un pahar de
regrete, unul de bucurii. Am avut
mai mult timp să mă îngrijesc de
grădină, am avut ocazia să văd mai
mult decat în oricare an, natura
revenind la viaţă, tocmai pentru că
nu am fost atât de preocupată de
teze, teste și ascultări.
18

Din jurnalul unui președinte al
Comitetului EcoȘcoală
Jitaru George-Ilie
Ex-Preşedinte
Comitet Eco-Şcoala
19

Din jurnalul unui președinte al
Comitetului EcoȘcoala
Jitaru George-Ilie
Având în vedere că timp de 2
ani am fost Președinte al
Comitetului EcoȘcoală al liceului
nostru, acum la finalul clasei a XII-a,
când a sosit momentul să îmi iau
rămas bun nu doar de la școală și
de la colegii alături de care am
muncit în acesti ani, îmi vine foarte
greu să fac acest lucru.
Implicarea mea în programul
EcoȘcoală a început când eram în
clasa a X-a și am început să fac TIC
cu doamna Coșniţă Emilia. Ea ne-a
propus să aducem la școală câte un
puiet sau un arbust și să-l plantăm
în curte. Apoi am început să mă
implic în din ce în ce mai multe
activităţi care, încetul cu încetul, au
schimbat curtea școlii noastre.
Rezultatul mi-a plăcut foarte
mult. Atât timp cât am ocupat
funcţia de președinte al
Comitetului EcoȘcoala am încercat
să fac lucrurile cât de bine am
putut. Asta pentru că îmi plăcea să
lucrez alături de alţi colegi și
profesori care și-au dorit să ajute la
îmbunătăţirea spaţiului verde din
curtea liceului, ci și zonele din
împrejurimi, activităţi care au
ajutat la crearea de caractere eco
în rândul elevii liceului nostru.
Momentele frumoase pe care
le-am trăit în această funcţie au
fost cele în care am văzut cât de
implicaţi au fost elevii și profesorii
care au participat la activităţi, când
am văzut cu cât patos pot lucra
20

Din jurnalul unui Președinte al
Comitetului EcoȘcoala
Jitaru George-Ilie
aceste persoane sau când am
văzut cantităţile mari de deșeuri
reciclabile pe care le-am colectat în
liceul nostrum. Cele mai frumoase
momente sunt acum, când la
finalul muncii depuse observ că
spaţiul verde din curtea liceului
nostru s-a schimbat în bine, elevii
au început să recicleze mai mult,
iar școala noastră a ajuns să fie
apreciată pe plan national pentru
activităţile eco pe care le-a derulat.
Mă bucur că am avut ocazia să
fiu primul președinte de Comitet
Eco al liceului nostru și sunt trist că
nu voi mai fi prezent la activităţile
acestuia, dar sunt mândru că, în
curtea școlii unde am învăţat timp
de 4 ani, există câţiva copăcei aduși
și plantaţi de mine, copaci pe care îi
voi vedea peste ani și care îmi vor
aminti ce am încercat să fac în
acest timp. Sunt bucuros că
această funcţie este ocupată acum
de o persoasă care va face o treabă
extraordinară în continuare.
Urez mult succes Comitetului
EcoȘcoală și să nu uitaţi să mă
invitaţi în continuare la activităţile
eco.
21

Dragă George,
ai fost președinte al Comitetului
EcoȘcoală timp de 2 ani. Din
păcate, orice poveste are un
sfârşit, iar acum drumurile tale eco
în cadrul acestui comitet au ajuns
la o răscruce. Anii au trecut prea
repede.
Am mers alături în anii în care
am derulat activităţi în cadrul
programului EcoȘcoală în care neam
fixam idealuri măreţe. Acum tu
ai un alt orizont, dar te asigurăm
că, prin tot ce ai făcut, ai îmbogăţit
pas cu pas demersul eco din cadrul
acestui program. Îţi mulţumim că ai
răspuns prezent pe parcursul celor
4 ani, oricât de greu a fost!
Suntem cu inimile pline de
încredere, știind că vom colabora,
deși tu ai acum un drum mai lung şi
mai anevoios. Ușa noastră rămâne
deschisă, iar atunci când o să te uiţi
înapoi, să știi că te așteptăm
oricând la o activitate de plantare
sau reciclare sau ecologizare.
Comitetul EcoȘcoală este mândru
că ai fost cu noi în toţi anii de liceu.
Deși tot ce este frumos se termină
repede, să știi că ceea ce urmează
va fi la fel de fumos.
Te felicit, dragul meu coleg,
pentru toate realizările, pentru
implicarea și seriozitatea de care ai
dat dovadă în acești 4 ani frumoși!
Te admir pentru modul în care ai
gestionat fiecare activitate din
postura de președinte al
comitetului, reușind astfel să
contribui la obţinerea calificativului
"Excelent". Îţi doresc în continuare
drum lin în viaţă, încununat cu
multe realizări, și mult succes la
examenele ce bat la ușă.
Mă simt onorată că am preluat
de la tine anul acesta funcţia de
președinte și doresc să te asigur că
voi continua ce ai început tu cu
multă dăruire și implicare.
Succes în tot ce ţi-ai propus!
Semnat,
Duca Alina,
președinte
al Comitetului
EcoȘcoala
2019-2020
22

Un mediu curat
pentru o viață sănătoasă!
Prof. înv.primar
Isticioaia Geanina
Membru
Comitet EcoŞcoala
23

Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!
Prof. înv. Primar
Isticioaia Geanina
Miercuri, 11 martie 2020, s-a
desfășurat a treia activitate a
proiectului Erasmus+, ,,Don’t
waste, save! The Earth is yours’’, cu
nr. de referinţă 2019-1-4 VO 1-
KA229-060411-3, în cadrul liceului
nostru, având ca invitaţi profesori
și elevi din cinci ţări partenere:
Școala Upesleju, din Letonia, care
și coordonează proiectul, Școala
Faik Șahenkllkokulu, din Darica
Kocaeli, din Turcia, Școala primară
municipală Gjorjia Pulevski, din
Macedonia de Nord, Școala Dr.
Petar Beron, din Sofia, Bulgaria,
Școala primara Des, din Atena,
Grecia.
Astfel, împreună cu invitaţii
noștri, ne-am deplasat în comuna
Tătăruși, pentru a afla noi
informaţii despre energia verde și
eoliene, privite ca soluţie pentru
iluminatul public, cât și pentru a
planta copaci, sub îndrumarea
Ocolului Silvic Pașcani.
Evenimentul derulat în ziua de
miercuri a fost a treia zi de
activităţi derulate în Pașcani.
Acest eveniment a fost
organizat în parteneriat cu ISU Iași,
Secţia de Pompieri Pașcani, care
ne-a sprijinit în acţiunea de
plantare a copacilor și a fost
denumit simbolic ,,Un mediu
curat pentru o viață sănătoasă!’’
24

Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!
Prof. înv. Primar
Isticioaia Geanina
Oaspeţii noștri au apreciat
atitudinea locuitorilor în raport cu
mediul înconjurător, aceștia dând
dovadă de o deosebită
responsabilitate, și au înteles că
oameni au o influenţă majoră
asupra mediului, schimbând radical
înfăţișarea acestuia. Activitatea a
avut un mare impact asupra
participanţilor, întrucât ne-a reunit
în spiritul ECO, conștientizând
faptul că niciodată nu este prea
târziu să ne reamintim ce putem
face pentru a fi responsabili faţă de
mediul înconjurător.
În România, mobilitatea din
cadrul proiectului Erasmus, s-a
derulat în perioada 9 – 13 martie
2020. Am avut o săptămână
bogată în activităţi legate de
proiect.
În Pașcani a avut loc a treia
mobilitate din proiect, iar ţările
partenere, Letonia, Turcia,
România, Grecia, Bulgaria,
Republica Macedoniei de Nord s-au
mai întâlnit în mobilităţi din cadrul
acestui proiect Erasmus.
Împreună cu partenerii am
participat la atelier de confecţionat
ghivece din materiale reciclabile,
atelierul de plantat de la Tătăruși,
schimb de bune practici.
Școala noastră este o scoală cu
resurse umane deosebite, cu
oameni primitori care, deși eram
sub spectrul pandemiei, au făcut ca
partenerii să se simtă ca acasă.
25

Atelier al Comitetului EcoȘcoala
în cadrul proiectului Erasmus K+229
Antăluţe Silvia
VicePreședinte
Comitet EcoŞcoala
26

Activitate a Comitetului EcoȘcoala
în cadrul proiectului Erasmus K+229
Antăluţe Silvia
În martie, în ultima săptămână
de școală tradiţională, am avut
parte de o experienţă inedită.
Alături de alţi colegi ce fac parte
din Comitetul EcoȘcoală am
organizat o după-amiază cu
ateliere eco pentru niște parteneri
europeni. La noi în școală am
realizat activităţi împreună cu elevi
de la clasele primare, din câteva
ţări partenere din cadrul
proiectului Erasmus “Don’t waste,
save! The Earth is yours”.
În ziua de marţi, 10 martie
2020, chiar înainte de suspendarea
cursurilor, am cooperat în cadrul
unor ateliere eco cu elevi din
Turcia, Macedonia și Bulgaria.
Implicarea membrilor Comitetului
EcoȘcoală a fost o experienţă
frumoasă, neașteptată și
fructuoasă. Am trecut repede
peste incovenientul faptului că am
comunicat doar în limba engleză,
deoarece acum 2 ani, eu am mai
participat într-o mobilitate de
formare în Polonia din cadrul unui
proiect eTwinning. Eram obișnuită
cu acest mod de comunicare.
La ședinţa de pregătire a
acestei întâlniri ne-am gândit că
vom face doar o informare. Pe
parcursul activităţii, am
interacţionat cu partenerii
27

europeni atât de bine, încât totul s-
a transformat într-un schimb de
experienţă.
Mai întâi le-am prezentat cei 7
pași pe care i-am urmat pentru a
obţine statutul de EcoȘcoală.
Printre acești pași am intercalat
câteva jocuri online pentru copii,
ceea ce a permis ca pașii să fie
înţeleși mai ușor. La rezolvarea
acestor jocuri noi am cooperat cu
elevii din ţările partenere. Astfel
am fixat modalitatea eficientă prin
care pot să recicleze sau să
menţină ordinea, atât în școală cât
și în oraș.
Pentru că partenerii au dorit
să interacţioneze mai mult cu noi,
după prezentarea pașilor
EcoȘcoală, am făcut un exerciţiu de
comunicare rapidă pentru care ne-
am dispus într-un cerc. Fiecare am
caracterizat într-un cuvânt impresia
noastră despre fiecare ţară din
care erau oaspeţii (Turcia,
Macedonia și Bulgaria), dar și
despre România. Fiecare
participant a pronunţat un cuvânt
în limba engleză cu accent
bulgăresc sau românesc,
macedonean sau turc. Am parcurs
cercul de câteva ori, mergând în
sensul acelor de ceasornic. Totul a
fost distractiv și revigorant.
Când ne-am despărţit de
parteneri, ne-au comunicat că sunt
foarte bucuroși, nu numai pentru
că am încercat să îi facem să se
simtă cât mai bine printre noi, ci și
pentru experienţa pe care au
căpătat-o și pentru că au întâlnit
persoane din alte ţări.
28

Câinii fără stăpân
Zapodeanu Cosmin-Ștefan
fotograf
Comitet EcoŞcoala
29

Cu siguranţă aţi mers prin oras
și aţi întâlnit cel puţin un câine
maidanez. Din diferite motive
stăpânii lor i-au abandonat, acești
câini ajungând pe străzi, în ploaie și
frig. Pe lângă faptul că nu mai au
un cămin, ce e și mai rău, acești
maidanezi flămânzesc pe străzi.
Probabil v-aţi întrebat cu ce i-am
putea ajuta, având în vedere și
realitatea că, unii dintre ei, sunt
agresivi cu cetăţenii orașului,
provocându-le răni serioase.
Pentru a reduce numărul
maidenezilor din oraș, soluţiile sunt
multe, dar trebuie făcute de
fiecare dintre noi. Un prim pas ar fi
ca stăpânii să nu-și mai
abandoneze câinii. Dacă totuși vor
să renunţe la un patruped, îl pot
vinde pe site-uri (gen OLX,
okazii.ro, LaJumate.ro) sau îl pot
oferi spre adopţie. Pașcaniului are
chiar un adăpost pentru câini, la 7
km de oraș, în apropiere de satul
Blăgești. În cazul în care stăpânii
unor câini nu mai vor să petreacă
timpul cu aceștia, pot depune
animalul la adăpostul din Blăgești,
iar cei care doresc unul, pot adopta
un câine din adăposturi. E mai bine
să adopţi decât să cumperi. Salvezi
o viaţă și niște bani.
De asemenea, castrarea și
sterilizarea sunt foarte importante,
acestea pot salva multe generaţii
de căţei.
Toate aceste acţiuni vor avea
un impact uriaș asupra situaţiei
maidanezilor și cu toţii putem
ajuta cu puţinul pe care-l oferim.
Pentru cei ce au nevoie datele
de contact ale adăpostului de câini
Pascani, numărul de telefon este
0745698368, iar link-ul către site
https://www.protectiaanimalelor.or
g/adaposturi/scrie-adapostuluipascani.
30

Vacanța de vară
Bostan Adina-Ștefania
Membru
Comitet EcoŞcoala
31

Bostan
Adina-
Stefania
32

Vacanța de vară
Bostan Adina-Ștefania
33

Primăvara în livadă
Buhlea Mihnea
Membru
Comitet Eco-Şcoală
34

Buhlea Mihnea
35

Buhlea Mihnea
Iubește natura
Gaman Alesia
membru
Comitet Eco-Şcoală
36

Gaman Alesia
37

Natura, mama sănătații
Enache Sara-Mihaela
membru
Comitet Eco-Şcoală
38

Enache Sara – Mihaela
39

Natura înseamnă viață
Crăciun Dalila - Ștefania
membru
Comitet Eco-Şcoală
40

Crăciun Dalila - Ștefania
41

Poezie despre ecologie
Scurt eseu despre defrișarea pădurilor
Novac Ionuţ
membru
Comitet Eco-Şcoală
42

Novac Ionuţ
43

Mesaj pentru elevii claselor a XII-a
ce au făcut parte din
Comitetul EcoȘcoală
de la
actualul
Comitet Eco-Şcoală
44

Dragi colegi, noi, actualul
Comitet EcoȘcoală, dorim să vă
mulţumim pentru implicarea de
care aţi dat dovadă în acești 4 ani.
Sunteţi o promoţie cu care am
realizat foarte multe activităţi în
cadrul Programului EcoȘcoală, de
care ne leagă amintiri plăcute,
experienţe pline de entuziasm și
momente amuzante.
Acum la finalizarea studiilor
liceale, vă afaţi în faţa unui
moment care este de neuitat
pentru voi. Terminati o etapă
frumoasă a vieţii voastre. Pe noi ne
încearcă regretul că nu o să mai
putem să colaborăm atât de mult,
dar vă asigurăm că ne vom aduce
aminte mereu de prieteniile legate,
de răbdarea și pasiunea voastră.
Vă mulţumim tuturor pentru
toată implicarea, pentru susţinerea
acordată programului EcoȘcoală și
suntem mândri de realizările
înregistrate. Voi sunteţi cei cu
ajutorul cărora liceul nostru a
redobândit statului de EcoȘcoală.
Tot voi sunteţi cei care au făcut
posibil să obţinem aclificativul
Excelent la evaluarea din cadrul
acestui program.
Situaţia actuală nu ne permite să
fim împreună, dar așteptăm cu
nerăbdare o nouă ocazie când vom
putea să fim faţă-în-faţă.
Vrem să vă despărţiţi cu
asigurarea că ne-aţi fost niște
mentori foarte buni și că vom
continua să menţinem direcţia eco
pe care aţi trasat-o în cei 4 ani de
liceu. Ne este deja dor de voi și vă
încredinţăm că activităţile eco au
rămas pe mâini bune.
Semnat,
actualul Comitet EcoȘcoala
45

Dragi colegi, la final de clasa a
XII-a, în calitate de redactor șef al
revistei Eco-Școala, vreau să vă
mulţumesc pentru colaborarea
frumoasă de care am avut parte
până acum, pentru participarea la
diverse activităţi eco, pentru
articolele scrise de voi sau despre
voi, fără de care revista noastră nu
ar fi putut exista!
Redacţia Eco vă încurajează să
vă împărtășiţi în continuare
experienţele! Vă așteptăm cu mare
drag articolele și ne dorim să
păstrăm legătura!
Vă urez mult succes mai departe!
Să rămâneţi la fel de plini de viaţă
și de frumoși ca și până acum!
Semnat
redactor șef al revistei Eco-Școala
Ioana-Cosmina Moglan
Dragii nostri, nici nu îmi dau
seama cum a trecut timpul. Parcă
mai ieri ne adunam la un loc pentru
a ne împărţi sarcinile, parcă mai
ieri aveam grijă să plantăm florile și
copacii din curtea școlii, sau ne
alăturam pentru marșul mut de
Ziua Mediului ori pentru “let’s do
it”. Faptul că aţi participat la aceste
activităţi a avut un mare impact
pentru Comitetul Eco al școlii, aţi
dat o nuanţă de culoare vie, v-aţi
lșsat amprentele cu mult drag și
efort. Tot ce pot să spun este că ne
bucurăm nespus pentru implicarea
voastră, pentru că aţi fost acolo
când am avut nevoie de ajutor, neaţi
făcut să râdem și să privim
aceste activităţi ca pe ceva
obișnuit, venind de la sine. Deși nu
o să mai fiţi în această comunitate,
noi avem braţele larg deschise și vă
așteptăm și la activităţile ce vor
avea să fie pe viitor, pentru că
sunteţi parte din familia EcoȘcoala.
Semnat,
purtătorul de cuvânt al Comitetului
EcoȘcoala
Paula-Andrada Niţă
46

Schimb de experiență european
prin parteneriatul etwinning
”World Weather November 2019”
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Coordonator
program Eco-Şcoală
47

Scurtă descriere a proiectului
În Săptămâna Internaţională a
Educaţiei (18-23 noiembrie 2019)
toate școlile participante au
colectat date meteorologice, zilnic,
la la ora 12, folosind un șablon
identic. După finalizare, aceste
date au fost încărcate în paginile
proiectului eTwinning sub forma
unor PPT-uri, a unor materiale
electronice și unui jurnal pentru
școli creat pentru a compara
datele meteorologice.
Școlile participante au fost
încurajate să facă trimiteri către
povești cu menţiuni meteo locale,
cu poezii, arta și obiceiuri despre
vreme.
Școlile care participă pentru a doua
sau a treia oară au fost încurajate
să vadă dacă există date privind
schimbările climatice, comparând
datele lor cu cele din anii anteriori.
Obiective
– înregistrarea temperaturilor
și observarea vremii în
diferite părţi ale lumii în
timpul IEW (Săptămâna
Internaţională a Educaţiei)
– identificarea asemănărilor și
diferenţelor între modelele
meteorologice ale ţărilor
– colaborarea dintre școli
– utilizarea limbilor străine
48

– cunoașterea unor diferenţe
culturale
– utilizarea echipamentului
știinţific de înregistrare a
vremii
– utilizarea instrumentelor
IT&C
Aptitudini
– cunoașterea echipamentului
necesar pentru a înregistra
vremea și cum să fie citite
rezultatele
– Cunoașterea terminologiei
cuvintelor din engleză,
legate de vreme
– Abilităţi de comunicare
– Înregistrarea datelor exacte
– Realizarea videoclipurilor
– Înregistrarea datelor zilnic în
același timp
Utilizarea unor instrumente
digitale:
– Computer, laptop, iPad
– Camere foto, telefoane
mobile pentru MP3 / 4
– Tehnologie Mobilă de Ajutor
– Ajutoare știinţifice la unele
școli, cum este staţia meteo
Rezultate așteptate
– Date despre vreme de la
școli din întreaga lume
– Evaluări făcute de elevi
– Evaluări făcute de profesori
Diseminare
– site-urile școlare,
– facebook-ul școlii / Twitter
– cronici locale, ziare,
– articole on-line
– PPT-uri,
– videoclipuri
Colaborarea dintre elevi - (cum vor
lucra împreună)
– Elevii pot vedea ce postează
alte școli pe paginile
proiectului eTwinning.
– Discuţii între ei într-o limbă
modernă
– Postarea unor lucrări
finalizate pe paginile
proiectului
49

Calendarul activităților
“World Weather Watch November
2019” este un proiect scurt care
durează doar 6 săptămâni.
Săptămâna 1 - debutează
discuţiile despre diferitele
tipuri de vreme
Săptămâna a 2-a – se
stabilește ce echipament
este necesar pentru a
înregistra vremea, ce
simboluri sunt utilizate, cum
citim rezultatele
Săptămâna 3 – se identifică
lucrări de artă, ziceri
tradiţionale, poezii și povești
despre vremea din ţările
partenere
Săptămâna 4 - se
înregistrează vremea
săptămânii folosind șablonul
pe toată perioada
Săptămânii Internaţionale a
Educaţiei (18-23 noiembrie
2019)
Săptămâna 5 – se identifică
dovezi ale schimbărilor
climatice, dacă există ceva
neobișnuit cu privire la
vreme
Săptămâna 6 - evaluarea
elevilor și a profesorilor
50

World Weather Watch November
Concluzii ale proiectului
Clima planetei este afectată de
schimbările climatice. Întâlnim ani
din ce în ce mai calzi. Studiile din
ultimii 20 de ani, au confirmat
faptul că am trăit printre cei mai
calzi ani înregistraţi vreodată în 18
dintre aceștia.
Pe acest fond au apărut
fenomene extreme, ce sunt din ce
în ce mai frecvente în România, în
Europa și în lume.
Creșterea temperaturii globale
are efecte asupra naturii. În
Pașcani s-a observant frecvent
intrarea în vegetaţie a arborilor și
plantelor în luni când nu se
întâmpla acest lucru. Perioadele
calde au fost precedate de
perioade reci cu diferenţe foarte
mari și această alternanţă a fost
repetată. S-a constat că
intensificarea fenomenelor
meteorologice și creșterea
temperaturilor a influenţat
dezvoltarea alimentelor.
S-a confirmat un declin al
biodiversităţii.
Creșterea
temperaturii globale a produs
schimbări ireversibile la nivelul
ecosistemelor și are efecte
devastatoare asupra naturii.
Încălzirea globală este o
ameninţare și trebuie să se ia
măsuri urgent. Creșterea
51

World Weather Watch November
Concluzii ale proiectului
temperaturii la nivel local s-a
manifestat atât de intens și
continuă să se manifeste în din ce
în ce mai multe locuri. Oamenii de
știinţă au preconizat că, în acest
ritm, până la finalul secolului, se va
ajunge la 5°C depășire a nivelurilor
normale ale temperaturii.
În 2014, s-a convenit asupra
cadrului de politici privind clima și
energia pentru 2030, care cuprinde
un set de obiective și mai ambiţios
pentru perioada 2021-2030. Potrivit
acestor obiective, UE s-a angajat să
își reducă emisiile de gaze cu efect
de seră cu cel puţin 40% până în
2030, comparativ cu 1990.
Pentru a atinge aceste obiective,
UE a elaborat și, ulterior, a
reformat sistemul UE de
comercializare a certificatelor de
emisii (ETS), care vizează
reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, în special a emisiilor
generate de industriile
energointensive și de centralele
electrice. În sectoarele
construcţiilor, transporturilor și
agriculturii, au fost stabilite
obiective naţionale în materie de
emisii, în cadrul Regulamentului
privind partajarea eforturilor.
52

Activități în cadrul
proiectului etwinning
”Zero waste”
Niţă Paula-Andrada
purtător de cuvânt
Comitet Eco-Şcoală
53

Activități în cadrul
proiectului eTwinning “Zero Waste”
Niţă Paula-Andrada
Proiectul a fost aprobat pe 20
martie 2018 și are propuse
activităţi de reciclare și
ecologizare. De 2 ani, liceul nostru
implementează acest proiect cu
succes.
Proiectul a fost propus școlilor
din Europa și din lume pentru a afla
soluţiile propuse pentru a ajuta la
rezolvarea unei probleme
mondiale: poluarea cu materiale
din plastic.
S-a ajuns la concluzia că aceasta
este o problemă majoră, dar nu
este singura sursă de deșeuri.
Proiectul își propune ca
partenerii să-și împărtășească
ideile și munca prin schimbul de
idei online, în limba engleză sau în
limba maternă.
Activităţile proiectului au fost
direcţionate astfel încât să se
disemineze evenimentele ce se fac
în școli și în comunitatea locală
pentru a susţine reciclarea și
ecologizarea.
PARTENERI sunt şcoli din:
- Anglia,
- Spania,
- Italia,
- Turcia,
- Irlanda,
- Franţa,
- România,
- Danemarca,
- Suedia,
- Polonia,
- Grecia.
54

Fiind membru al Comitetului
Eco-Scoală, am promovat de multe
ori în cadrul liceului şi am vorbit
despre reciclare, cât şi de ce ar
trebui să dăm cât mai multă
atenţie campaniilor de reciclare. În
cadrul acestora am afirmat de mai
multe ori faptul că reciclarea ar
trebui să ocupe un loc central în
societatea noastră, deoarece
aceasta “vorbeşte” despre nivelul
de civilizaţie la care ne aflăm şi
ajută la crearea unui mediu propice
activitţăţilor umane.
În perioada octombrienoiembrie,
Eco-Şefii claselor au
identificat şi centralizat soluţii
pentru managementul deşeurilor
ce se colectează la şcoală şi pentru
dezvoltarea de abilităţi pentru
menţinerea curată a claselor şi a
spaţiului verde din curtea şcolii.
Soluţiile au fost discutate cu
coordonatorii programului Eco-
Şcoală, cu cadrele didactice, cu
conducerea şi personalul şcolii.
Comitetul Eco al şcolii a
conturat capacităţile şcolii de
rezolvare a problemelor de mediu
în planul de acţiune din programul
Eco-Scoala.
Prin intermediul activităţilor
programului Eco-Şcoala s-a corelat
capacitatea şcolii de a rezolva o
parte din probleme de mediu
identificate, cu cea a autorităţilor
locale şi a celor din domeniu.
S-a ajuns la concluzia că e
necesară:
derularea permanenta a
unor acţiuni concrete de
colectare selectivă a
deșeurilor (plastic, hârtie,
ziar, carton, PET-uri, dar și
DEEE-uri)
continuarea unei colectări
selective
folosind
containerele de reciclare
separată existente în curtea
scolii,
gestionarea selectivă a
deşeurilor,
implicarea a cât mai multi
elevi şi cadre didactice în
găsirea unor soluţii la
problemele de mediu,
implicarea mai bună a
părinţilor, a administraţiei
locale şi a altor instituţii în
derularea activităţilor de
mediu,
valorificarea deşeurilor
reciclabile (în special hârtie,
PET-uri, doze de aluminiu,
sticlă, carton, …),
derularea permanentă a unor
acţiuni concrete de protecţie a
mediului.
Elevi din Comitetul Eco al
şcolii s-au dus în fiecare clasă
pentru a furniza informaţii despre
procedeul de colectare şi reciclare
din şcoală.
Conducerea şcolii a decis
achiziţionarea unor coşuri de
colectare selectivă. Fiecare coş are
trei compartimente cu etichete pe
coduri de culori şi semne clare.
Membrii Comitetului au pus în
55

Activități în cadrul
proiectului eTwinning “Zero Waste”
Niţă Paula
fiecare clasă câte o etichetă
deasupra fiecărui capac. Acestea
sunt pentru colectarea separată a
hârtiei, plasticului şi sticlei. Coşurile
de colectare selectivă din clasă au
fost folosite conform etichetelor
pe coduri de culori şi a semnelor
clare. Hârtia și cartoanele trebuie
să nu fie pătate de grăsime,
produse toxice sau petroliere, iar
PET-utile trebuie sa fie spălate.
Când unul dintre compartimente
se umplea, acesta era golit într-un
sac de gunoi menajer de către
elevii fiecărei clase ce a fost lăsat în
faţa magaziei de colectare a
deşerilor de la etajul III din corpul
B.
Elevii Comitetului ECO-Școala
au reamintit şi de coşurile pentru
reciclarea aluminiului şi a sticlei
amplasate în corpurile A și B la
parter. Se poate preda spre
reciclare orice cutie (doză) de
aluminiu. Nu e necesar să fie
spălată în prealabil, nu contează
dacă e turtită sau perforată. În
containerul pentru sticla NU se
încadrează becurile. Înainte de a fi
reciclate, sticlele și borcanele se
spală și li se elimină capacele. S-a
evitat spargerea sticlei.
Un element foarte important al
procesului de reciclare a fost
predarea deşeurilor colectate cu
scopul de a fi valorificate. În acest
sens trebuie menţionat
parteneriatul cu firma
PROCOLECTARE. Acesta a
consolidate campanile de reciclare
din şcoala noastră şi a condus la
valorificarea unei cantităţi mari de
deşeuri celulozice rezultate la noi
în şcoală, deşeuri provenite din
56

hârtie uzată, carton şi ambalaje de la cutiile de lapte de la învăţământul
gimnazial şi preşcolar, PET-uri, sticle, doze de aluminiu.
Alte campanii ce ar trebui menţionate sunt cele în care s-au colectat
deşeuri şi echipamente electrice şi electronice (DEEE). Am iniţiat în liceul
nostru acţiuni în cadrul campaniei Școala EcoTerrienilor. În acest an ne-am
implicat şi în Campaniile RecoLamp, ROREC, campanii ce şi-au propus
creşterea nivelului de informare şi constientizare cu privire la problematica
colectării selective şi reciclării deşeurilor în randul elevilor şi
responsabilizarea acestora prin implicarea activă într-o competiţie pozitivă.
Participanţii la campanii au fost toţi profesorii şi elevii liceului nostru ce au
adus DEEE-uri spre a fi reciclate.
Predare deșeuri către RecoLamp – octombrie + noiembrie 2019
Predare DEEE-uri și deșeuri de hârtie, carton, PET – iunie 2020
Curăţenie în curtea școlii – ocombrie 2019
57

Harta reciclării
- ateliere teoretice și practice
derulate de
elevi și profesori
de la Liceul Teoretic
“Miron Costin”
58

Harta reciclării
Proiect propus de Viitor Plus
PREMIZE
• Multe colective de elevi au semnalat faptul că nu sunt folosite
corespunzător coşurile de reciclare ce se găsesc în fiecare clasă
• Mulţi elevi nu ştiu încă să recicleze selectiv şi să folosească
corespunzător compartimentele coşului de reciclare
• În fiecare clasă se pot colecta mai multe deşeuri reciclabile dacă se
face “promovare” acestor coşuri
ETAPA 1
• Constituirea echipelor de voluntari ce vor face instruirea colegilor în
ceea ce priveşte folosirea coşurilor
• Constituirea echipelor de voluntari ce vor face monitorizarea
atelierelor de instruire
ETAPA 2 - “Coșurile se pregătesc să mănânce”
• Fiecare clasa îşi pregăteste cosul astfel încât să se poată face
colectarea selectivă
- îl spală / curăţă
- pune saci menajeri
- îl marcheză cu etichete vizibile
Etapa 3 - monitorizare + colectare
• Fiecare clasă va colecta deşeurile respectând etichetele de selecţie
• Voluntarii desemnati vor urmări/supraveghea colectarea şi vor
completa o fişă de monitorizare
• Se vor semnala “derapajele”, mentionând sala unde coşul nu e
utilizat/curat
59

Etapa 4 - centralizarea
Sacii plini vor fi depozitaţi în magazia de
colectare a deşeurilor reciclabile
Se va face o centralizare a deşeurilor
colectate
Etapa 5- predarea
• Deşeurile colectate se vor preda reciclatorilor
astfel:
- hârtie, PET-uri, sticle, doze de aluminiu-
ProColectare
- becuri, neoane, lampi – RecoLamp
- deseuri electrice – ROREC, ECOTIC,
Baterel
Etapa 6 - valorificarea
• În funcţie de campania la care participăm elevii
vor acumula puncte cu care pot să achiziţioneze
rechizite şcolare sau
• Se va face un buget în urma valorificării
deşeurilor colectate
Etapa 7 – monitorizarea și diseminarea
PREMII
• Cea mai “harnică”clasă (cea mare a adunat cea mai mare cantitate de
deşeuri
• Cea mai implicată clasă (cea care a respectat permanent modul de
colectare şi etapele proiectului
PEDEPSE
• Pentru sălile unde coşul e murdar
• Pentru cele care nu colectează selectiv
60

Elevi din Comitetul Eco al
şcolii s-au dus în fiecare clasă
pentru a furniza informaţii despre
procedeul de colectare şi reciclare
din şcoală. Coşurile de colectare
selectivă din clasă vor fi folosite
conform etichetelor pe coduri de
culori şi a semnelor clare pentru
hârtie, plastic şi sticlă. Hârtia și
cartoanele trebuie să nu fie pătate
de grăsime, produse toxice sau
petroliere, iar PET-utile trebuie sa
fie spălate. Când unul dintre
compartimente se va umple, va fi
golit într-un sac de gunoi menajer
de către elevii fiecărei clase ce va fi
lăsat în faţa magaziei de colectare
a deşerilor de la etajul III din corpul
B.
Elevii Comitetului ECO-Școala
au reamintit şi de coşurile pentru
reciclarea aluminiului şi a sticlei
amplasate în corpurile A și B la
parter. Se poate preda spre
reciclare orice cutie (doză) de
aluminiu. Nu e necesar să fie
spălată în prealabil, nu contează
dacă e turtită sau perforată. În
containerul pentru sticla NU se
încadrează becurile. Înainte de a fi
reciclate, sticlele și borcanele se
spală și li se elimină capacele. Se va
evita spargerea sticlei.
61

62

Turism pe Lună
Moglan Ioana-Cosmina
Redactor șef
revista EcoȘcoala
63

Turism pe LUNĂ
Pe 15 mai 2020, de Ziua internaţională de acţiune pentru climă, am deschis
un scurt serial despre lună. În zilele următoare am revenit cu informații
despre acest astru pe care le-am postat pe pagina EcoȘcoală de Facebook.
64

primul episod - 16 mai 2020
Așa cum am promis, timp de două săptămâni,
vom aduce în atenţie LUNA. De ce? Pentru că 2020
este anul când, o companie privată, a anunţat că
începe să iniţieze călătorii pe Lună.
În uzina din Los Angeles o companie privată
construiește de câţiva ani o rachetă ce va putea să
transporte în spaţiu până la 100 de oameni. Racheta va fi reutilizabilă. Primii
turiști vor pleca în 2023. A fost ales un miliardar japonez ce va fi însoţit de un
grup de artiști. Nu se știe preţul unui bilet pe Lună.
Ce se știe: călătoria spre Lună nu va fi ieftină. Un preţ estimativ a fost
avansat: 150 de milioane de dolari de persoană. Cei ce vor dori să pornească
în expediţie spre Lună vor urma un curs de pregătire de 6 luni.
Artiștii invitaţi vor călători gratuit. La întoarcere, ei trebuie să creeze
opere ce au scopul de a “inspira pe toţi visătorii care dorm în noi”, a declarat
iniţiatorul programului.
Până acum, 24 de americani au făcut înconjurul Lunii, 12 dintre aceștia
chiar au pășit pe suprafaţa acesteia. Primul a fost Neil Armstrong în1969, iar
ultimul a aselenizat în 1972 (Harrison Schmidt). Toate au fost misiuni NASA în
cadrul programelor Apollo.
episodul 2 - 17 mai 2020
Dacă am locui pe Lună ar trebui să fim capabili să
suportăm până la 100 de grade ziua și -100 de grade
noaptea. O zi completă pe Lună (de la un răsărit la altul)
durează 709 ore. Să facem un calcul. Un elev care petrece
la școală 4-6 ore/zi pe Pământ, ar sta între 118 – 177 ore pe
zi pe Lună. Nu mi-ar plăcea o astfel de zi de școală.
Și totuși, dacă am locui pe Lună, cum am trăi? Cei de
la NASA au propus “satele de pe Lună”. Le puteţi urmări
aici https://www.youtube.com/watch…
65

Nu uitaţi că 2020 este anul când, o companie privată, a anunţat că
începe să iniţieze călătorii pe Lună. Așteptăm cu nerăbdare să aflăm cum o
vor face. Ar fi interesant să trăim și noi "era cuceririlor spaţiului cosmic".
episodul 3 - 19 mai 2020
După atâta stat în casă, suntem nerăbdători să
plecăm la plimbare. Ce ar fi să ne pregătim pentru o
plimbare pe Lună?
Ar trebui să ne luăm papuci sport sau ghete. De
ce? Pentru că suprafaţa Lunii NU e plată. E plină de
cratere de impact și conuri vulcanice. Ne-ar trebui o
lanternă și echipament de căţărare pentru că în
plimbarea nostră am întâlni cratere foarte adânci.
De fapt, unele gropi nu sunt iluminate deloc, de
milioane de ani. Puţin scary, nu? Până acum, nimic nou. Aceste lucruri se știu
din 1609, de la Galileo Galilei. El a descris suprafaţa Lunii ca fiind muntoasă și
nu plată. De unde știa? Cred că avea sursele lui.
Ce nu i-au spus aceste surse: în craterele lunare e foarte frig. În urma
măsurătorilor, în acestea s-au măsurat temperaturi de -240 de grade.
Așa că, cei ce doresc să-și ducă prietena la o plimbare lunară, ar trebui să se
îmbrace bine. Foarte descurajant!
Îi sfătuim să nu abandoneze, pentru că o să le oferim informaţii și în
zilele următoare, astfel încât să nu rateze o plimbare romantică pe Lună.
episodul 4 - 20 mai 2020
Dacă am fi călători pe Lună, am simţi faptul că
gravitaţia de pe Lună este de 6 ori mai mică decât cea de
pe Pământ. Ce înseamnă asta? Dacă scăpăm un obiect din
mână, acesta cade mai lent pe solul Lunii decât pe
Pământ. Totul ar arăta ca un film derulat cu încetinitorul.
66

Gândiţi-vă că atunci când aruncăm o piatră am vedea totul ca un film în care
secvenţele se derulează lent. Am vedea un eveniment în care am avea șansa
să observăm toate detaliile. NU ar fi o derulare „normală”, cu viteza cu care
suntem noi obișnuţi. Am avea posibilitatea să prindem piatra.
Un alt “beneficiu” al faptului că acceleraţia este 1,62 m/s2, este acela că
totul cântărește doar 16,6 % din ce cântărește pe Pământ. E logic, nu?
Greutatea este direct proporţională cu acceleraţia gravitaţională. Cum s-ar
traduce asta? Dacă ai 60 de kg, poţi spune “ Cântăresc doar 10 kg, dar
folosesc cântarul de pe Lună”. Așa că poţi sări câteva cure de slăbire.
episodul 5 - 22 mai 2020
Pentru că azi e Ziua Internaţională a
Biodiversităţii o să discutăm câteva lucruri despre
biodiversitatea vegetală și cea animală și influenţa
lunii asupra acestora.
Știaţi că pe Pământ sunt 400 de copaci răsăriţi
din seminţe de la Lună? Seminţele au fost aduse în
timpul misiunii Apollo 14 de către Roosa, unul dintre
piloţi. La plecarea în misiune el a luat sute de seminţe. În misiunea Apollo 14,
au fost astronauţi ce au pășit pe suprafaţa Lunii, dar Roosa nu a fost printre
ei. El a avut grijă de seminţe în timp ce orbita. La întoarcerea pe Pământ
seminţele au fost plantate în locuri diferite din SUA și 400 de seminţe au
germinat. Astfel au apărut “copacii lunatici”. Ca să fim corecţi: copacii de pe
Lună sunt rezultatul unor seminţe de pe Pământ ce au făcut o călătorie pe
Lună, nu au coborât la destinaţie (probabil știau că afară nu e atmosferă) și
s-au întors sănătoase. Mulţi dintre acești copaci trăiesc fericiţi din 1971 (anul
misiunii Apollo 14) până azi. Happy end, nu?
Să continuăm cu biodiversitatea animală, mai exact influenţa Lunii
asupra acesteia. Despre lupii ce urlă la Lună aflaţi din filmele cu vârcolaci.
Așa că o să discutăm despre hamsteri. Știaţi că hamsterii sunt influenţaţi de
Luna Plină? Faptul e dovedit: când e Lună Plină, hamserii își învârt roata mult
mai agresiv. Nu s-a aflat de ce. Probabil cred că e o roată de cașcaval la care
nu pot ajunge și pedalează de ciudă. Explicabil, nu?
67

episodul 6 - 25 mai 2020
Există mai multe Luni. Confuz? DA, dar adevărat.
Multe luni (în sensul de corp ceresc) orbitează în jurul
altor planete. Și ca să fie și mai confuz, toate se
numesc la fel, “luni”. Cea pe care o vedem se
deosebește prin nume. O scriem cu literă mare. Este
Luna noastră, iar celelalte sunt “luni”. Probabil o
denumim cu majusculă și pentru că e cea mai mare în comparaţie cu planeta
gazdă. Dacă tot suntem confuzi să introducem o altă zăpăceală: “lună
lunară”. Nu e glumă. Acesta este intervalul în care luna are 4 faze: Lună
nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar și care se repetă în 29,5 zile.
În 2020, anul când au început să se vândă călătoriile pe Lună, vom
continua să ne informăm despre acestă destinaţie. Cine știe? Poate în câţiva
ani o călătorie pe Lună va costa tot atât cât costă acum un bilet Pașcani-
Moţca.
episodul 7 - 26 mai 2020
Dacă tot ne-am decis să călătorim pe Lună, ar trebui
să știm dacă putem să învăţăm online și acolo. Doar
pentru simplu motiv că e la modă. În situaţia în care ar
trebui să învăţăm folosind internetul, totul se va derula în
condiţii optime. NASA ne-a asigurat de câţiva ani că, pe
Lună există conexiune la internet de mare viteză. Dar,
dacă vom fi pe Lună, ar fi de preferat să ne întâlnim faţăîn-faţă.
Un argument ar fi faptul că o zi de pe Lună durează cât 29,5 zile de pe
Pământ. Timpul e calculat între două răsărituri succesive. Atât durează două
momente succesive în care răsare Soarele pe Lună, 29,5 zile terestre.
Mai e nevoie să ne grăbim la școală? O zi de școală pe Lună durează cât o
lună pe Pământ. Suficient timp să facem școală, nu?
68

episodul 8 - 28 mai 2020
Avem știri "calde", publicate azi.
Zborul programat aseară a fost
reprogramat pentru sâmbătă.
Așteptăm cu nerăbdare noutăţi.
"NASA și SpaceX au amânat mult
așteptata lansare istorică a navetei
către Staţia Spaţială Internaţională, din cauza vremii proaste. Cu doar 17
minute înainte de lansare, primul zbor al unei nave spaţiale americane
private, cu echipaj uman, a fost amânat din cauza vremii proaste până
sâmbătă.
Capsula Crew Dragon, propulsată de o rachetă Falcon 9, ambele
construite de compania SpaceX, deţinută de Elon Musk, urma să decoleze
aseară la ora 23,33 de minute, ora României, de la centrul spaţial Kennedy
din Florida, cu destinaţia Staţia Spaţială Internaţională.
Capsula cu doi astronauţi NASA la bord urma să decoleze de pe aceeaşi
platformă care a trimis primul om pe lună, în 1969, şi de unde a plecat şi
ultimul zbor spaţial american, în 2011. În acel an au fost oprite misiunile
navetelor spaţiale şi de atunci astronauţii americani au ajuns în spaţiu cu
rachete ruseşti.
Până acum, doar trei ţări din lume au trimis rachete cu echipaj uman în
spaţiu: Rusia, Statele Unite ale Americii şi China."
sursa: https://stirileprotv.ro/
episodul 9 - 30 mai 2020
2020 este anul când compania
privată SpaceX și-a propus să facă
posibil acest vis ambiţios al omului:
să călătorim pe Lună. Miercuri, trebuia să pornească spre Lună, Capsula
Crew Dragon, propulsată de o rachetă Falcon 9, ambele construite de
compania SpaceX. Miliardarul care a iniţiat acest proiect nu și-a propus doar
obiective de cercetare. Printre scopurile acestui proiect este și voiajul în scop
69

turistic. Așteptăm cu nerăbdare ziua în care pământenii să spună: “Vara asta
mi-am programat concediul pe Lună”. Pentru că azi a fost reprogramat
zborul unei nave spaţiale americane private, cu echipaj uman (ce a fost
amânat de miercuri), să ne reamintim ce s-a realizat deja.
Omul a ajuns pe mai multe ori pe Lună. Compania Boeing, cea care
proiectează avioane, este cea care a construit LRV (Lunar Roving Vehicle) cu
care NASA a făcut 3 misiuni Apollo. Pe Pământ acest vehicul avea 210 kg, iar
pe Lună a avut puţin sub 490 kg (cu încărcătura transportată). LRV putea
trasnsporta de patru ori propria greutate. Dacă v-aţi repezit să înmulţiţi 210
cu 4 și nu v-a dat 490, trebuie să luaţi în calcul faptul că pe Lună acceleraţia
gravitaţională e diferită de cea de pe Pământ. Recordul de viteză al LRV din
timpul misiunilor a fost 11,5 mile/oră, adică peste 185 km/oră. Vehiculul era
capabil să se întoarcă în siguranţă pe Pământ și era dotat cu antenă
ajustabilă. Pentru astfel de călătorii LRV a avut TV cu legătură ascendentă
prin satelit. O caracteristică care se subînţelege a fost navigarea
computerizată.
Nu uitaţi să urmăriţi noutăţi despre zborul de azi. Compania privată și-a
propus ca, începând din 2020, să vândă călătorii pe Lună.
episodul 10 – 31 mai 2020
S-A LANSAT!!!
Ieri, la ora 3:22 PM (ora din Statele
Unite), Capsula Crew Dragon a pornit de
la Centrul Spaţial Kennedy, din Florida
spre Staţia Spaţială Internaţională. Capsula are doi astroutaţi. Zborul a fost
programat iniţial pe 27 mai și amânat din cauza vremii.
Capsula Crew Dragon va ajunge pe Staţia Spaţială Internaţională în 19
ore. E împinsă de o rachetă Falcon 9, aparţinând companiei SpaceX.
Așteptăm noutăţi despre andocarea pe SSI. Ziua de 30 mai 2020 a intrat
deja în istorie. "Go NASA! GO SpaceX! Godspeed Bob and Doug!" Lansarea se
poate vedea aici (de la minutul 4).
https://www.youtube.com/watch?v=tikZjwdhtSk
70

episodul 11 – 1 iunie 2020
AU AJUNS cu SUCCES pe SSI !!!
Echipajul SpaceX a andocat cu succes la
altitudea de aproximativ 400 de
kilometri deasupra Pământului, pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI). Cei
doi astronauţi ai echipajului s-au întâlnit cu alţi 3 colegi de pe SSI. Bob și
Doug au fost încântaţi să facă parte din această misiune istorică. De emoţie
nu au reușit nici să doarmă.
https://www.youtube.com/watch?v=ezJYJu8-6pw
Capsula Crew Dragon cu care au călătorit, a fost propulsată cu o viteză de
cinci ori mai mare decât viteza sunetului, de către racheta Falcon 9. După
desprinderea de capsulă, racheta a fost recuperată în Atlantic, unde a
aterizat pe o barjă. Vehiculul american, cu care au ajuns în spaţiu Bob și
Doug, a fost construit de compania privată SpaceX. Succesul American este
cu atât mai mare, cu cât, de 9 ani, NASA nu a mai reușit să trimită în spaţiu
astronauţi decât cu vehicule rusești.
Suntem siguri că vom mai afla noutăţi de la SpaceX, deoarece
contractul cu NASA prevede construirea, testarea și operarea vehiculelor
pentru șase călătorii dus-întors pe SSI. Pentru cei ce doresc alte detalii
tehnice: https://www.youtube.com/watch?v=dfA8yulRnrE
2020 este anul când știm cu siguranţă că o companie privată SpaceX și-a
propus să facă posibil călătoriile pe Lună. Le dorim succes și îi anunţăm că
nouă ne plac călătoriile.
71

Activitatea Comitetului Eco-Şcoală
de la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Paşcani a fost recompensată cu
Trofeul EcoSchools 2019-2021.
Codul ECO al şcolii:
ADOPTĂM
UN STIL SĂNĂTOS DE VIAŢĂ
ÎNTR-O ŞCOALĂ „VERDE”
Materialul este realizat cu articole ale membrilor Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic
“Miron Costin” Paşcani. Conţinutul acestuia (text, fotografii) este furnizat de către membrilor
comitetului şi este preluat în timpul activităţilor acestora. Informaţiile și opiniile exprimate
reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.
ISSN 2668-4837
ISSN-L 2668-4837
Coordinatori,
Prof. Baciu Simona-Elena
Prof. Bostan Larisa-Georgiana
Prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Prof. Isticioaia Geanina
72