Ieronim Stoichita - Efectul Don Quijote

VICTOR IERONIM STOICHITA s-a niscut la Bucure;ti,

la 13 iunie 1949. Studii universitare la Bucureqti, Roma (licengi

in istoria artei) qi Paris (Doctorat de stat). A fost asistent la

catedra de Istorie qi Teoria Artei a Academiei de Arte Frumoase

din Bucuregti (1973-1981);i la Instirurul de Istorie a Artei al

Universitilii din Miinchen (1984-1990), profesor invitat la

Sorbona (1987), Giittingen (1989-1990) 9i Frankfurt (1990).

Din 1991 este profesor - gef de catedri la lJniversitatea din

Freiburg (Elvelia).

SCRIERI - Simone Martini, Bucuregti, 1975; Ucenicia lui

Duccio di Buoninsegna, Bucureqti, Meridiane, 1976; Pontormo

;i Manierismul, Bucure;ti, Meridiane, 1978 (traducere

neo-greaci, Atena, Nepheli, 1982); Mondrian, Bucuregti,

Meridiane, 1979 (tadrcere englezi, Londra, Abbey Library,

1979); Creatorul ;i umbra lui, Bucuregti, Meridiane, 1982;

L'Instauration du tableau. M6tapeinture i I'aube des Temps

Modernes, Paris, Meridiens - Klincksieck, 1993 (traducere

englezd, Londra/New York, Cambridge University Press,

1995); Painting and Visionary Experience in Spanish Golden

Age Art, Londra /Cambridge, Mass., Reaktion Books/Flarvard

IJniversiry Press, 1995.

Traduceri gi ingrijiri de texte de istorie gi teorie a artei

( Cennino C ennini, Francis co de Holland4 L omazzo, Ztccari,

Dionisie din Furn), Kandinsky, Baldinucci, Chantelou, Pino,

Dolce, Aretino, Brandi).

Numeroase articole gi studii de specialitate in reviste

rominegti, europene ;i americane.

SVIINVWNH

NVCUIilI VNIUOC

NUAIA VNIC

ncsauJ.ahrgc vuoNVXnu

aP erecnP?rI

NVfldOUnA

INTNUVNICVWI V

YSTInANETATUAH O nUINAd

fluadau

srofinb NoCI

TrlJ.ff,dg

yirHcrors wrNouar uororn

plsea3€ e[ u€Ii€Jot{ suas ur ,,gzeenalap" as nu In1aJeAeJ '- oreld

-urexa r$ relnSurs 'pur:r:d ftspaJe urp 'alsa r6ndpd ap ln.rr?el

nc Jnposrda - a\ietuaza;dar o E[ plsrse 'pur1 ur 'prJD 'aueru$np

aletuJe ur rrrolspd tr$er:n ur aluour :

,,eJelLrazeJda-r" o-llug ,]de1,,

aJecerJ Er,uJoJsuEJl r-rn3r; ralsr:t In-raJe^€J 'ter;losap r$ trla;d-ralur

'1r1rc alnqarr ac rr$.rg;sau lxat un-.nurrd eJ ar.unl urrd purcprgA

'prrn;prd ?s ?JaloIIqlq ulp rt6erele^€l aueuror ep rnJalunu 'pJIpe

'?aueruase 'rato(rn| '1a ad lrlsrtu?z €-l aJ rnJnlxal eSoleue atsa

eatrrnl gc'a:ctnb;dug arr:o ur rS ia-rd aJuo nf, 'azaJtsuouap gs

?eJA Ia :p.relduaxa r$ pcrlerue-r3ord alsa aro(rnI rnl ?rnlualv

l,,eeJ eac v:lol{grl" rlsuoc at u;

a1 rode 16 ruls runc rsr ,",i;'ii;,""";':fiti11t",trt": X;:lt;:";i

Iur-rs rloap aeJ nu csauo8rrd lru aJeo ert5ace ruolr(grn gc 'uoasapr na

lnzela r€ur ure ac Baac ap 'leiurparcu! lnlor nJ lurs ?c Jerqt? euncy.

:-rnSurs

arSalorod as aJ gr?puJ

at$eouncar 'csaraJe,rec ngs 1n-totn!

'llrlJlp :orercads un 'ppropul etel'eta aro(rn| 'ripcnq ug

a)ez

- saluBAJaJ at$arunu IJ tunJ ',,oJqela-r 1;n<' aps apsndpd

nc

-

eunardrug 'ruelnqrrre lnrtpal loJ 'nrzJJt ea:d ?suJ ?JE

,'rel?Jnru ap rrndrqc alarq atSru

Ietunu rc 'rie.rp,rape rde;e lurs nu rzrcn r-r5 rlSaSdorrs 15 .r.rogop r-arec ad

ert$ace fc Bru"es er rS 'atofrn) uop aroruas 'el-erjlurtunl ar-ar6a.rdg.

:rnlnre$ndgd 1nse13

aro(rn| uog epne 'so-ra;reg ad sundp.rrs e-1 16 snrJrsrelt ala8ar

ad tBcaturds e-1 '1nu8ery loreJ ad tnrdecap ?-l ar gdnp erqy

alursur ruIAnJ

6 errcrul DoN euIJorE

intilnire cu ficqiunea, ci o percepe ca,,realitate" (il. 1). Pipu;arul

Pedro este cel ce ne oferi cheia scenei prin vaietul despre

,,retablul" distrus. Cuvintele sale constituie

- nu intimplitor -

un joc semantic. Quijote insugi loveste semne miscltoare, ca gi

cind spada sa ar putea intr-adevir neutraliza ficqiunile. Quijote

- afirmi maestrul Pedro - ,,a des-ficut ficutul" (ba desbecho

las hecburas).

Cititi (sau tradusd) vulgaiter

- cum se intimph de obicei -

interpretarea rimine monosemantici: Quijote ,,a distrus pipusils"5.

Descifrati insi de un cititor ideal, cum il pretinde

1. cusrAvE Do*E,,...na sint adevdrapi

mauri ci pdpasi d.e carton...'

Cervantes (lector prudente, lector discreto6), ea devine plurisemantici

: marionetel e ( ,,b ecbu-ras"7) au fost desficgionalizate

prin spada cavalerului riticitor (des-hecbas).

Drumul cavalerului de la Mancha, o potecd ingusti intre realitate

gi reprezentare8, este unul dintre firele complicatei urzeli pe

care se construieste imaginarul occidental. Povestea pipugilor

constitpie o excepqie, fie ;i fundamentall, in cadrul aventurii lui

Don Quijote. Cavalerul, ,,un privitor nebun", este inainte de

orice un produs gi un.izvor nesecat de ficqiuni.

Existi, in prima parte

^

romanului (I, 43), cel puqin un loce

in care iluzia este mai mult decit o simpli halucinaqie, tematizind

treptat fuziunea dintre .apariqie" si ,,imagine". Pasajul incepe cu

'3o1o-rd-rrrrtsa,rod Intnuriuoc nc rolr,rrld

aJrPs eP ?Jnr98al u1 snd lErpatur 31sa Jrlore lJaJa raJps p aurSerur

'rr,,uoc1?q uneJl ap rruJs n) gteutezaJ" aseo 16 aurec ug pzearnSry

o-16 arec ad'Bs eeurJlnq eIeJet e3ol nf, gzees;.L

lg.ruatseounc

o aJ?J _ad

eareJdunug at6atsa.tod au ?JBI3 araf, ur rnJnu?r.l BlpJ

uygzed ap prs aro(rn| uog'areorcrd u-pu1d dec urp rewreuJ

'rn[nJalEêJ ? rJnlueÊ raJeol

-?r.urn I? r[r ap urld 1n3o1ord rde; ap gzEaarr alsar'od plsearv

',,tIlOrures

JIIap' un rnlnrolrnud acnpur arec rS eu:aled erierpratur ar$arnlard

-srp eJ?J 'plelour,rau plrdsr o rJep ptur.zetdat droc eauauase

gn (- ,,erur8arlug u; plr,rr-rd lesgl tue-ru 15" : (esed InJolptuJn

ap Uill JoAIqJa rolplulJuJ un-rtuJ 16 ariorpe:ruoJ ur ruapr,ra 'rleg

aunds 'sns ur lEOrprJ ,,Jrd un" retunu uolqo ep nes arraderp ap

-

wtpde',,lBLUpJur" as-r-npuJtpre 1ndro3

'l[Elrnlal eugu a8urle iiod

nu p3 rnlnrde; Biurcasuoc r$ rep ',,uluas un" Jn8rsap prurzerdar

?lleleer n3 furur o aSune ri-y 'rnlnruarpadxa e 16 rnlnreSorns

etuJoJ rJep ?r?JqtuJ,,gJlsBaJaJ ?[ gJrsearal ?lap" BaJeJrunruoD

Drrietle nu 'lrunqauuJ IJ e aurues

ep pc'arrncnq ErFe ap ealdrun 1g 1a

ad aftJ nrrnl 'ln8anu-e-ap

ad ptr,r.rrd pu-npuJspl '1nuo1qo rro 'eneaprad larurind rrprr

gs 'eauaruase ap rnl 1e

r$ psece ap recald naru lglel erJ ps eldugt

-ur as purJ rJunte 'tgcap rJnroAEJ arle rnpp8uJ l-ps prpJ ,eetl e)

PJvI ps lesgl [-f3 e$e" :aulSerur eJ es-npurtuezald',prtuerues?'.

'crtdrla apundsgr BIBJ ',,eurru nJ rrolpsp, EA as pc Salalug ps

ru-npuJp 'gt1e1eat nJ ?ultu o acnde r$-ps era 1nun.. - EaJ?olrlsel

-od pnurtuo3

- ,BaJpJ a[ Iru arer ad alauuas alturJd" :auuas ap

rnprorpirua 1nlor t€taJuJeu ltlgteo( Irupull 'rrtueures Fun-rluJ

Ienz\^ rnd drurc un-Jturp laJls? pruJoJsu?rl es Ertseara{ .ap€er.{Jo

co,rdrcar pJunre rS; rraurt rop rao .1eqra,r Soprp un ernpp8ug nu

ro1 earaqSa,rerdns aJar?oeq'orDrlrod-opnasd ec .nolqer([Fuls)

rnun e gurer e)',rrtBrn8rJ nripds un fleJaprsuoJ r; ereod .(afred

o BI nep as alau?olqo "J

'a8erl as erradrrp) r,rrrd ? ep ?atetqrqrsod

aplqJuJ r$ aprqcsap areod arec 'rerpaulJatur drurc .erlsea-rag

ruaderp l$

eueolqo nr ra [gr?l ep p:nrzpê,rd asasn; Brs?ao? pr tnp,id"; ?pnrf,

ug 'runrp alsad ap Es ?sEJ urp EJls?ara1 el grtpz r; rnrnd e pc

aundnsard rSpsu; €r€JC eeare aC 'F^ prpJ crlqnd uJ grBJ o pp?^ ps

'r)urue ad 'pgrsodrur adeo-rde Era rJ Jpult leqJgq rnull t nre a8un(e

tnlnd ?-s runJ '€e ap asrrsoSprpur as uo8ery urp rguJr un tErBIJ

pseournrJ ap ,ptdeoS ur ptnsanod.. .also3BJp ep pJ?ouolsr o

IIINIVNI INI,^.1C

8 erncrul DoN euIJorE

Balustrada gi rama ferestrei dezvlluie fragmente din corpul

dorit, constituind praguri ale dorinqei ;i graniqe ale imaginii al cirei

spaqiu se define;te ca un ,,dincolo" fundamental gi de neatins'

Cavalerul ignori complet mirturisirea Clarei, care,Ia rindul

ei, ignori reprezentdrile lui Don Quijote.

Exista insi, in afara cititorului, o persoani capabili si unifice

episoadele. Este vorba de slujnica Maritornes, martora secretl

a pove$tii de dragoste a Clarei ;i care inttupeazd, totoda_ti vocea

cavalerului indrigostit, risunind in afara zidurilor hanului' Cervantes

afirmi insistent ci Maritornes il $tie ,,pe Don Quijote

trisnit"

- ,el bumor de que pecaba Don Quiiote"13. Numai

Maritornes stie, sau binuiegte, ci poate folosi ,,fereastra" ca scenariu

al unei farse ce alcdtuiegte finalul (gi esenga) capitolului'

,,Locul" in care urma si se petreaci rduticioasa festi este

astfel o fereastri a hanului sau, mai bine zis, caricattta unei ferestre;

era doar ,,bageaca de Ia pod, pe unde virau de-afari finul

;i paiele"la. Caricatura unei ferestre, da, dar nu ;i pentru cavaierul

nostru, cici, nevizutd de Quijote, Maritornes ?nsufleqeqte

fereastra cu vocea ei ademenitoare:

,...don Quijote intoarse capul gi vd,zula lumina lunii, care strilucea

in toati splendoarea ei, cd era chemat de la bageaca podului, care lui i

se piru balcon, ba inci din cele cu zibrele aurite, ata cum se cuvine sI

aibi castelele bogate...15'

Quijote, stipinit doar de produsul fanteziei sale (Dulcinea),

r"rping", cel pugin pentru moment, proPunerea de dragoste a

vocii necunoscute, pe care o considera vocea unei ,,prin6s5g"

-

imaginate in spatele grilajului:

.Iertaqi-ml, miriti doamni, gi retrigegi-vi in apartamentul domnieivoastre

daci voili si nu mi mai arit ingrat vlzindu-vi ci-mi daqi mai

departe a inlelege ce dorigi."

Dacd acceptd totusi o legituri este ,,Pentru cd-i lipsegte o

doagi". El disconsideri graniqa dintre iluzie gi realitate gi se

lasl furat de amlgirea cI lucarnaar fi,,o colivie de aur". Farsa

reuge;te,.

o- Nu de asta ii arde stipinei mele, seffor cavaler, zise arunci Marito

rnes.

Atunci, ce lucru-i face trebuinli stipinei tale, ingeleapti mijlocitoare ?

-

intrebi don Quijote.

Daqi-i doar una din frumoasele innllimii-voastre miini, zise Maritornes

-

...15'

ft4un?u! plpiruruatur arJ fs f,ol uJ'rnlnrapleo ?urur ;Er .l?luatu

-3er; reop gtetuazasdar elsa rnlnpod ecea?eq'(Z 'y.1es ern,rBrS

uJ ',,lalnqe!" Ie l€luatu€PunJ Inluauale lJBxa grouSr 19

'nu crroSate3

a fesed

tsar? €98I uJ teJlsnlr e ervJ'gtoq eAElsnC l$ arro r.zne E.-I

,"' lulu. !1s!atrr'plzuuoq

'11an1"' " 'gnoc a^vrsno 'Z

'?ruJ ?unsp,r 'luapnrdrur J?p 'lelourleu

JrlJ?ru'rnlnralerrec earrnlaf ',,aJnalse rolairue;3.. lnraruozrrd

(r1nul r€tu J?rr.lJ eteod r$) cra,r un ap auraJl aurureJ ero(rn|

- zsri?SeaJluI aIJa o 'qosealurlc as ps prg'eie gulugr

?s luJlnr rdarp ad erdar$e earnd as 'rn1 lntuyec r$ earepqg.r nc ,alupu

-lJoU Inl eaued a.rdsurp rogc 'a.tec6rtu o rrru ?cpJ ?s ?auz?Jpu nu gc e3e

"'llullur €rruarar{f,ur ap re8al lcra8eg u! ty!^ lnrerq ror no .alueurcog

rn1 ea.reurds ad ardorcld ur 'sns reru snds reru e-s wnc .;epe6e .ege a5.

'prtseeJeJ €J aurrl? ps I-npuJspl '(,,rriptr1ea-r rnlnrdrculrd..

Inlual?^rl{Ja a1uapntd npal un nrluad fJrJru1tjas eJf..t) ezue4

or.{rues rn1 rnln-re3gu 1n-rrspdpf, nc ynirrq gzea$nlpcuJ IJ - Ie

uqdgrs r$ _saurotuel J - ,seJlezuop-nuas" ?nop elaf, .eueos r$-np

-urn'aoad'stzrarurl:::ifi

:l#il,tr"-d'T,xff i,T1q

isorJas aurlep lncof

6, irrNrvNl rNI n)

10 EFEcruL DoN QUIJoTE

ramei ferestrei, atirnd, neputincio asd tn afara acestei capcane

emblematice.

Ca demn reprezentant al unui secol raqionalist, Gustave Dor6

era condamnat si nu inqeleagi.

-

Cartea de fagi incearci sllespundi citorva intrebiri, funda-

-"trr"l" pentru'inqelegerea modului in care ,,efectul Don Quiioce"

s-i repercutat asupra artei europele'-Eseurile care o

'alcetuiesc

".r for, in imprejurdii,la date gi cu.scopuri

"o-puJ.

diferite; ele reflecti insi, toate, pr"ocup"rea autorului pentru

ac"ea;i obsesivi temd: iocul ficqiine./reilitate. Discursul c.irqii

.r* u""l fatalmente sacadat,format din intrebiri reiterate 9i din

rispunsuri care se completeazi reciproc. Dincolo insi de meandrele

acestui text, cititorul va putea insi si reconstrtule srngur'

sper, dialogul statornic care l-a generat.

NOTE

FREIBURG IN uEHTLAND, Octombrie 7994

1 M. de cervanres, Iscusitul bid.algo Don Quiiote de La Mancha, traducere

de Edgar Papu ;i Ion Frunzetti, Bucure;ti, 1987, vol' III, p' 261' ( 'Detengase

u,r"r"L^.."'d, seflorDon Quijote,y adviertaque e.stos-que derrib-a, destroza

u -"r" no son verdad"ro, i.roror, iitto ,tn"r figurillas de pasta." M. de Cer-

{,;r, ii ingrnioro Hidalgo Don Quijote de li Mancha, (1605, 1615), ediqie

ingrijite de M. de Rique, Madrid, 1980, p' 783'

" 2'C"*^nt"s 1987, vol. III, p. 163 (;Ahora acabo de creer 1o que otras

-,r"tt"t veces he c."iio: qrr. .rio, encantadores que me persiguen no hacen

t; ;;";e las figuras iomo ellas son delante de los oios, y me las

1l:8."

-ud.'n -t -les

M1 Fou."rrlt, Les mots et cboses. IJne arclt1o.logie des sciences

humaines,Paris, 19L6, p. 60 9i urm.; K. H' Bohrer, Pliitzlicbkeit' Zum Augen'

schein d.es iisthe'tischen'scbeines, Frankfurt a' M', 1981, pp' 86-707'

4 De aceea este, probabil, gi unul din episoadele cele mai comentate ale

y truecan en"las que ellos quieren'", Cervantes 1980, p' 785')

"a4;;. V"ti, ,.""rrg'i' Haleyl .The Narrat6r in 'Don Quixote": FJ-retablo

J" M".t. Pedro" in: El Qiijote de Ceroanres, Madrid, 1984, pp'.169-287;

n"* Et Saffar, Beyond Fiition: Tbe Recoz,ery of the Feminine in the Noaels

;ler;;;;;;,iler(ely,1e8a, pp. 115-120; G' Torrente Ballester, El Quijote

iomo iueso v olros trabaios riiiir:ot, Barcelona, 1984, pp' 183 qi urm'

-- ;f;;;;tn"l' .Co.,qu. -. Pagase el sefrordon Quijote alS.1ll parte las

fr..fr".", q.1. *. i.rh..io qu.i"i" con.tento..." (Cervantes 1980, p._785).

iocul de.iyinr" intraductibil. ln traducere romineasci: .Si-mi

"r.".pro"p"

;i;;; ,;;;i"i-o."'q"l;ore o parre micar din striciciunile pe care mi le-a

ia.rr, Ei tot m-ag..trrlqumi.n..." (C"t"antes 1987, vol' II, p'263)'

6 Cervantes 1980, P.522"

Z -ffpCUUnA:

Covarrubias, Tesoro de la lengua Castellana, M{1d' 1674, a'v')'.

La'forma de la cosa ("')'8" latin se llama qpas'" (S' de

-- s Ai"i-ii'in conti.ru"r.: E]. Mi.h"lski, Die Bedeutung der Asthetiscben

Grenze pi a* Methode der Kunstgeschicbte, Berlin, 1932'

('tSt 'd 'g951 sarue,rra3

- ,,oretue

o13rs un asraloru urs erJetse enb rBredsa rlpod es uerg alueurf,oa ap pnrrnb .,(

enuarled 11 ap enb otsand 'oun31e oluarurloul JaJEq eqeso ou'rse ;1.''EJagnu

EI ap opetE d 'o:a(n8e 1a .rod ozerg Ia opol oprtatu 'alueurloA erqos serd

ap'oqcrp Erl as oruot 'sand'egetsg"):eVZ 'd 'y1 '1o.r.'2g61 sarue,t.re3 g1

'(OSt'd'996,1 satuertral),,"' oueru Esa'r.rogas'peurol-'

IZVZ'd 'II'loo'2951 seleluoS 71

'(ogt 'd '086r

sarue,r-ra3) ,,"'seuJolrJehl o(rp - soueu svsouJar{ seJlsan,t ap eun "t;q,"o

uop orpuodsoJ iEJouas EJlsanA'euanp etaJcsrp'.ratsauaru eq 9nb send -

'sauro1uey41 olund

atsa e o(rp

-

oJalleqEt ;ogas trogas rtu osep EpEu ratseuaur €rI uoN-'

:ZVZ'd'II 'lo^ '2951 selue.r.:a3 91

'GZV'd 'gg51 sarue,r.ra3),,"'so11rsef, sorrr uer ue3uel se1 enb auar,r

-uor otuof,'sepe.lop se(e.l uor une I tuetua,r orca;ed a1 19 e anb o;a(an8e 1ap

u?geurell al oruof,'pepuele ns opot ua EgEtsa seJuolua anb'euny EI ep znl el E

'9tt .t'ezaget e1 aro(rn| uop 9r^lo^" ' " : ltz 'd '11 '1ol '2961 saruerrra3 g 1

'GZV'd <086,I saluelra3) ,,e.ran; ep rod e(ed e1 ueq

-eqre apuop.rod re(ed un ap o;a(n8r p" :OnZ 'd '11 '1o,r'7951 saruea-la3 g1

'glt,,.d 'gg51 salue,r.reJ:6eZ 'd'11 '1oa'2g51 satue,r.la3 g1

'(vz'd

'II 'lo^ '2951 satuea-leC) ,,"'ad aleoc u!glewezal'flelrr Erseauetuo; Ea;af,np

-Erl uI 'Gzv'd 'qg51 satuea:aO) ,,ugrlgg un31e a.rqos soqcad e ersand' 71

'6€l-Oll'dd'Zg6l'g'topoa srqaod iur

,,seruloll {rolrar{S ur saopurl)N Jo srltorures 'aloquod sjoureN urerde3" sr1o3

-JEI i 'H r$ 1oaqa5 'V 'qI tuaf,el rzat 'JeJalrl artoru eJ larlsaral eriecrluwas

e;dsag 'gb'd'9951 saruea;eJ:gez-le7 'dd '11 '1oa '2951 sarueua3 11

'Ul 'd'0g6l srlu"n:ao :g€Z'd '11 '1o,r '7g5,1 saruea-ra3 g1

'ru;n 16 gb 'd '0g6l satuelra3 f 'u.r.rn rS le7'd 'II'lo^'lg6l selue^raC 6,

lL srNrvNI rNIAnf,

rnrnsvuQ arv

rNrcvhrl

' ezeatlt teut II e 1? ra J - I n r ie ds i a p acar d 1r s p"rl"jlfftff l|ji{r[j

pdun tr_'pchutJ r: 'nrieds Ealrar p un srz-nudoja ap.rir.r! as n.,

(.o1ocurp ap eatetac" r$ .olocurp ap rurppr8.) rrieds qnop alaJ

arlul 'JsareJ rnlnturlEsnrel IE rlace uud arSa$rrys 16 rnJnsrpere4

InrJeueos urrd aprqcsap es Erlqrg :pleriuasa r$nlot atsa erbulrsrp

IeluaprJro Inlntuo ?rrolsr utuad 'fllJIJIp tep .qrusacau arierado

o gcrldrul a8urlsrp a1e lpzeataFalu eia aueun rarieurSerur rarr

-olsr ln8unl E-aO 'eJrJtaurrs rur8Bur luJs JnsrpeJu4 16 eateta3

'lnsrPer?d :?nlnl

-ndacug rrrnSr; gqerl,raur-(aunderdns as rroaun) aundo ai gJeap,

?atpte.J 'tnlnrt4ts e p-rn3rg ',,lriarl.. e eac ad r$ -rep ..rn1nrledi.;

Eeunrlf,eJracl IELUnU nU ?lJrp eL eJe) 'LUlrJ nOu rnun [uJoJUot

arrP?ller luls raiuatsrxa ewEJp urrd etecoJsrp alaJrard :arrolsr

-rsod o gzeensnln IE 'rnlnrr6rgs 1e lrru un -alia frapr in$erg

,'raurr ap erdo:de ?A as nurcgc ,ewreds r$ ,tnuat ap

crruru re-u rcpc 'eal6rur1au erSauo3zl .a;rugqr:dau ur:d grrrgrur r; ran

ea.rrSgdord rJ ?A ar?ru r6 rnlnutuoq ra rcruern rJ ro^ lgt ,gllf,:;ltlJ

rf adwncs arrard ap a_y1uod,urqru ap r",,r"o';;;:l:::jl,[tfi;ttt

'rIJ?s ep lJlatuer aund roa ri-r6 ,nruorurlue nc adtuncs alarr-ard yqopod

-rur rol ril 'prel ;oterr8urruau r$ gunrrry ap olru?g ,o1ico;oua51;

:crdoln rnJrurtu aJe aleri

-uasa olel?p 'elBrluaJuoJ pr.urxer.u o-Jlur .asuudn3 e(ap rugs .eies1

rnl ?aueJ ur arede unc eSe ,urlesnral rnlnoN ?eunrzrl uf

'rcarqo-11igte7 e'a-relnue B[ ?uJd,Eer?runsuoc trcqdrur'a.rn"dns

-etd ea :ps€oJarnp arie:ado o atsa loqrurs-rripra3'ea_rar6eg

crdotn rnlntxat ? erJotsraJd

?lzapt ?el€la)

16 IMAGINI ALE ORASULUI

Salvarea care se realizeazl" tn ;i prin cetate igi pune amPrenta

de neconfundat asupra culturii care se naste din ,,coasta lui

Adam". Depigirea Timpului nu se implinegte in geografia imaginari

a Cimpiilo r Elizee (ca la greci), nici in neantul Nirvanei

(cr la indieni). Mintuirea nu se dobindegte prin retntoarcerea

la origini, ci prin consumarea unidirecqionali a timpului2. La

sfirgitul ,,Vea-ului' poarta se va deschide nu asuPra Paradisului,

ci asupra Cetiqii ceregti.

Astfel, cetate ia fiinql printr-o dubli opozigie: prin raportare

la Paradis (este imaginea Paradisului, reflectatd dincolo de timp)

gi prin raportare la istorie (este depisirea, abolirea istoriei).

Aceasta e una din matricele care vor informa de o manieri

-

oculti sau declarati intreaga carierd. a mitului cetigii ideale in

cultura europeanil,

-

dar nu e nicidecum singura. Ierusalimul

ceresc al Profeqilor qi al lui Ioan din Patmos implici reinnoirea

totali a lumii prin focul Apocalipsei. A construi post-istoria in

istorie va fi una din exigengele contradictorii ale gindirii cre$tine.

Posibilitatea unei reinnoiri aici pe pdmtnt, imaginea Arhitecrului-Legiuitor

ca realitate terestri (gi cea a Cetdqii ca zidire

realiza;bild, efectiv) sint, ambele, mituri grece;tia. Totu;i, inci la

Platon funcqioneazd, nn simbure eschatologic: ,,Republica' se

opune ,,Atlantidei' intr-o antitezd, care nu poate sI nu aminteasci

pi cea a timpurilor biblice (Babilon/Ierusalim fie ci e vorba

-

de ,,vechiul", ,,noul" sau ,,cerescul" Ierusalim). Sau micar de

faptul ci sensul migcirii care guverneazd. na$terea Cetigii platoniciene

este opus celui iudeo-creftin. ,,Republica" nu privegte

citre un dincolo mai mult sau mai puqin definit. Singurul ,,dincolo"

(,,dincolo de coloanele lui Hercule' in cazti de fagd) ar

fi cel al maleficei Atlantide. ,,Republica' este posibili in misura

in care ,,ideea de stat" se manifesti in imanentd: aici.

Cetatea perfecti, ca proiecqie terestri a unei paradigme5,

domini cultura greacd sub diferite forme. Un Hippodamos din

Milet, de exemplu, pe care Aristotel5 il trata cu o re[inere abia

cenzuratd,, nu este oare ,,Cosmologosu inainte chiar de a fi Arhitect

gi Legislator ?

Daci i ad.evd,rat ci Hippodamos concepea cetatea conform

unor calcule la scarl cosmice, inseamni ci trebuie neapirat luatd

in consideraqie o noui problemi: cea a r^portului

- fundamental

in vechile societigi dintre: intemeiere, consacrare si

-

cosmicizareT. Faptul ci intemeierea Presupune izolarea unei

porqiuni de spagiu, care se va opune dupi aceea spaqiului profan

i;" cu- Cosmosul se opune Haosului, a fost abundent studiat

p

lS*) nrtseral rnlnrizds f,asuulur alsa nu JnpU

.pl€Jodwat-rrua

eeunrsuarulp ?uars ur aJnpe rrlpra3 rnJntru E prllqlq ?urrppgg

: qerieds aruauleriuasa ruaurra , t, ,t{:':#-::::;'"::i#;:;K

'rnlnsotuso3 e alicarord o .luapr,ra .l; e,r F[eapr ealela3 .lnsotu

-so3 nr rnlaurg ? rs Inso€F{ nJ rnlnpu ?aresrJnuapl EI ap rcald

'rqoarr. elrJrulnJ ur '1e;aua3 ur .r$ rca-r8 e1 rripiar earer-caior4

rs-npugupr3a1.,,pcrse,,.:l:ili?,l"'J;: j'1x1il,3ir5:",1i{fH:iE

-r[ar aricarrp o-JluJ ',,err3o1oleqJsa" alJed o ap ad :aur8l"lo es

€lgnp ap luoJ auri as nu fJep .eseorolaup atsa auadorna acidorn

11-t1pu53 F leriuasa ret)ereJ rnlsaJe_E prepun;orde a:a8alaiug'g

'pcldorn ericarord ug 16 ljo .rrJereLu

-elul IntrJ uJ rJrE rrayrad underdns as ptnlrntls A pzaua7

frprlg

',,aJa_ralualul" o alsa ,,ardoln.. aftJarJ .rJalaualuJ raJ?JrJo B nrdii

-urrd ap lliptleapr E aJ?lelrp pu_aJlxa o tJoap a nu aJeolpurn JoI

-apeorrad rc rS rrrat6euau rc rrSrdoln rrJeur )eI $ EaaJ :?lrqrsJalaJ

alsa erie,r-rasqo 'l?ap! ipto un a|sa ivto acito ,a1as ui)ilutaru!

lntuautoul-uJ 'glalcuoJ puegrn ealelrJ€ar purtuop (rarirarord Ie

,,3rr.usoJ",IEep!* lnralcenc) Ioqrurs-?arrla3 .araraureluJ eJuo

ut ro?J 'rri?ta3 IruItu aSalaiug e niruad pleriuJsa atsa ,rrrariualu;

alrJnlnu uJ pl€pJoqe etsa tunr eSe .ue;ord-nrc?s ?Jrroalerp JBCI

'ltiPtac Insotusoror:ru giuruaure aJEf,

'rn1nsoe11 p loqturs un aleol ap elureuJ arsa (1nyyX-I

ul,l1unl ,rlcoug

1n1pdec" ?[ nefJns erEJ JoJrJntuJA ? ?wrl?rap earaircsap

El nes Eresl urp pl?lrJ ebp eaunrzr^ el rurpur8 au pr ar1)

'spltpoutor 1nru16

ap rnJnrdacuoc e;dnse pssol8 p[dturs o rJ e ap ar.redap

atse areo,lelseâp ;o1 raito; erluoJ 1n$u.lo efaro.rd e ap rriprrlrq

-rsocl.e;dnsz rS (11 '1 ear.re3) rolrJntuJ^ erdnse nps

lol 'riu33sr InsJnJsrp

r?r.u rolal e r$ Bc'lrralSruag rolrloalrqre e rrrrdrc ji

eereJ (nrrrflJlrA'nlduexa ap :aonBruSerd rcru aJar-arrurp luaJBd?

'acrselc alcarord erieJaprsuoJ ur ner as puro rJuue fllqep^ aurlep

erterrasgo 'rnlnsoeH E aJelsaJruBur o ?J lEJaprsuoJ ,npr e1 ap

pzeetles ,,leJf,psuoJ" nriBds un ?f, EaaJE ur plsuoJ rnlnueuouaJ

eiu-asg ',gte^)epe pJercos;ierl o E[ ernp re lpapr ueqrn nrpeJ

un" er lnrde; u.rp rcrunu aSrncap nu.gueidorna ijnlpi gleol ur

ptuazatd'luBls'uoc porx uJ .ar1 gs FnurluoJ arec .arieiar prseacy

'".niu7l7suoc t:lylf aunq xput xap) ?anwqzap suud)uug o 1as ap

uto atJ ?s #4 li ("')'to1alato p pJulautoat aatosotl lptuaaux p

I

I

;

I

:

t

E

I

L

9

'i

(

a

'l

E

p

/a" :soruepoddrll e[ pJuJ arcde aldorn-rusruegJn erieJag .rJararu

I:

-alul e g3rlJalerp flseaf,e urp cl3o1 a8rnoap ete) e:zr.lJuoJ elsa

'crdotn ,,rnJnursru?qln" E,rrloads-rad ug sale reu .ariuaiB -l

glnrsap

II

n, ariEJaprsuo3 ur tpnl lsoJ e-u aleod aJ EaaJ JEC 'lBluafioc 16

ll Y'Ivacr varvta:)

e:


privit Dumnezeu toate cite fdcuse $, iatd, erau bune foarte"l}).

Riul se afli in istorie. Riul ,,istoriei" e cel careva trebui invins

prin Cetatea ideali gi nu cel ,,al naturii". Termenii contrastanqi

devin acum aeternitas/ h istoria..

Cumulind aceste doui ridicini, mirul european al Cetigii,

cu toati indelunga lui carieri, va ayea citeva constante verificabile.

Utopia apare ca o tentativi de dobindire a unei stasis

primordiale. Aventura sa are loc printr-o deplasare, printr-o

schimbare de stasis: prin eh-stases. Multiplele manifestiri privind

aventura ,,ek-statici" pe care procesul utopic este menit s-o

aduci merg de la proiecqia intr-un spaqiu gi un timp diferite, de

la cilitoria astrale, pini la posibilitatea de a,,citi" orice plan

de cetate ideali ca pe o mandala.

Tentaqia utopici este tentati a de a trii intr-un simbol.

De aici decurge ambiguitatea oricirui proiect utopic, care se

prezinti ca manifestare perfecti a ideii de structurd. Fiecare

cetate ideali este, in primul rind, un plan. Volumetria cetiqii, ca

transpunere in spaqiu a planului, se opereazi cel mai adesea prin

intermediul unui discurs. In majorit^te^ tratatelor utopice,

planul este incredintat desenului, iar volumul e incredinqat discursului.

Volumul cetilii utopice apare ca proiecqie in spaqiu a

geometrismului de principiu al planului. Planul ceti{ii ideale

urmeazd. un simbolism corelat migcdrii de a centra si de a concentrall.

Fagi de lipsa de ,,structuri" a spaqiului profan, spagiul

utopic oferd un exces de structurd.

Aceasti excesivi structurare a Cetiqii ideale, care i;i gisegte

manifestarea cea mai elocventi in simbolica pietrelor pre{ioase 9i

cu deosebire in cea a diamanrului, apare Ia diferite nivele, in istoria

acestei imagini, incepind cu ,,jasp-ul cristalin" sau ,,aurul ransparent"

al Ierusalimului cerescl2, trecind prin Ferrara lui Biagio

Rosettil3, si pentru a incheia, di tonul ,,falansterului" lui Fourier

sau ,Civilizagiet relaqiilor pure" a lui Mondrian. Perfectiunea,

incoruptibilitatea, duritatea, transparenga diamantului

- structurile

sale se regisesc toate in in imageria Cetiqii idealela.

-

Pirfecgiunea adamantini a Cetiqii ideale pune in pericol posibilitatea

vieqii reale. Excesul de strucruri transformi adesea utopiile

in universuri anorganice, inumane. Suprapunerea Cetiqii ideale cu

Regatul Mo4ilor este spectml care ameninqi orice utopiels.

Tirimul ,,de dincolou, ca spaqiu anorganic, de o perfecqiune

malefici, reprezintd, totuqi o modalitate paraleld cu utopiile

regeneratoare. De obicei, transparenqa cristalului este atunci

inlocuiti de opacitatea bronzului sau a unui alt metal. E ceea

-Jalul nes qlpztlq ?a(rlnl alsa lur^n3 lsace urJd plpur as ac eeac .aunl

rtl? o el pzeatroder as rnl ?ri?crJluuas .?llebrg11 liuulrrnc ardsip r13t

:gfpb;gg ur JsarnJoJ ao ral a-nurrd rloJos

es B ap EatelrJrqrsod a-reâurcrrO 's?uoxpaJJftsat utntnut un-nur

plentrs a nu eE 'a;eurSurur rripra3 erualqord ,rqlzod pLIozeJ

plrrS earrpug-3 '('ora Inrusrapz?tu rS lnusruri3a-rc-oepnr ,ezou8 lS

lnrusruol?ld-oau)

alesrns alSaunar a:ec ariecrldxa giseacr n3

.' rraleur?eurtr rarldac.ra d e

rS drtaq;e-rrur8etul eaunl ?lrrunu rsoJ € aJec rac j erseare i$ ;puoz gryr

o-Jtur alsrxe fs ole ?f, alnqarl

- ayrgr8ryarur a;nd nu ,a1e7r1e.rod.roc auuoJ

ruls ela lc?c - raiuaSrlarul Barunl ur rcru ,gta:cuoc €ol?lrleal uJ roru

'9rlpu13. ur roru rsnror pge as nu 15

alear raiun; uri.rede fcp;itg 'nri.ri;,p

lipapn( roun lrurarq! lJ earnd rp-u rrrri ,a1ar1e ap alaun auracstp ""rrrd

J€-s nu rcru 'etuazaJda.r eatnd J?-s nu rJalulurtle ,giurr;-uou gind rcru

luls nu ala r?C '?pe^ el gs eatnd r" arexs punq ur unJturs ?pasod aur3rJo

rJaturulle 'gla;cuoc "al?trl?a;

ul rJru ,c1tu u1 lupdrlur r; arrod nu alaJeur

ac eruarl ap 'a.rrpur8 uJ Irlu rrap ?lsrxe nu eleur8ewl aturoj arsaoy.

: gzeazoa t d I rr $ txal 6r

_r Ie

JV' a tp ux& a un t o p u,r torf r o_rnrnr I

n r.uJJ E l

alsa r$ ryulp aa1u1{o 7a arSaunu as J€rperuJetur lugfl lsaJv

ror ?a u!rcseassa 9s rs aunl rrseao' aldwaruoc u,I"rJrli;rtiJ?,l,jj;T

.roun reldullur E-s rcpc f punrcurru o r-po rBr.rrs ps 1qr.r8 at ni;eirqrI

ft ob1aqu[.lrrunu e l6nsur InlaJord areo a;tur.rd iln.rgurnu rt5 rioJ

al ?JoJPJ rigtac csas?8 as aJ?r_u! awnl o ,arapurlul rS runrsualurp n.

gterlsazu! aruni o ?lsrxa f3 ridalaiur rolrrioa^ alalere.rl ulp IIJ? pul3"

'durr rSeJocE uJ plenlrrrds r$ pprraretnpuoz

:olo:ulp ap p) -

eJ 'p,rutodoap .rS rgc ,?!p ap Inuypl

nxpunu,uajux un-;nu!

EI rJrB gdrcrr

-Jvo ateJ 'pJerpauJalur puoz o-JluJ plseJru€tu as qseJv 'oloJuxp

ap paulnl Dtu.plsparp paunl rJru elsa nu (,plptpus ap rc\li?lac

I n w uli "',, y t v

1

b tg 11 slut _)'!1

y w ut j ") a papi. i rigra 3 nrror i-ra;

1

'o.auadorna rrJnllnc alrulSrro tJaJrp poru uJ pzees

-aJelur'ra Jnrusrtalcurs urrd.arec glnS ?cJru_?[sJ earrpug8 ep pllJaJo

elsa eu ?pr1os r?ur EaJ eriecrldxa ?o ereod re6[ .(or,llipirurar!"

r$ ,,rn1nrua111A1" ,rlrcadsar pundsaroJ arec) ciaral inuilesn-ra1

ap turl?snrel InlljoN

Eare_rcoslp ur-rd pun$arJ-oapnr earrpq8 ap

rep.efap arsa priied sundspr un ,,irnlndurr a1e-r$ rnlniieds afir

el?rlualsrxa alrunrsuaurrp rrloqe e eJe) atunl o-JluJ (,pcuolsr.. ,,gc

-s?auaruo' pier,r. o) eizr.t rzaurS?tuJ ps yn3. :erar1o ptualqord o

aps rolrrpdncoard Jruluar uJ lnAE e acrdoln g4pug8 errordrir4

-lqeg ur n?s 4lidop ap ,un ti atur O ulp ,r.rotfitffin;tJ

ur'rruole14 ap psuJsap EprluEIlV ur.nlduaxa ep .pldruJrur as af,

6l Y.Ivaol vsrvrff

Eee:

rcul

AIII

aun

n30

AI]IC

-lso

-Jni

teau

JAIJI

orit

-sut

EIJO

rs as

alsal

lnrir

-uot

aJea

e nri

-s!P

teJt(

uud

?J .I]

EJE3

as aJ

ueld

eP'e

o-s :

PUI.\

o-Jtl

sxspl:

-Etl-l

'lliPi

riuelt

SUT.\L

(ot. o

20 IMAGINI ALE ORA$ULUI

mundiul. Existi cu adevirat lumea corpurilor materiale ale elementelor,

i"-"" "ir;U;li

pentru simquri. $i existiiumea Sufletelor, care este lumea

lui Malabit. Lûmea barzakh, care este lumea intermediarl intre lumea

-"i..;"U ";,

ibili, (ilan al-moth) 9i lumea Malakit, este un alt univers.

Este o alti lume materialdzi."

.Soluqia giiti o.ferl, Poate Pentru prima oari, posibilitatea de

Drrncrpru a uroprer. Este e"piir alia iea mai nuanfati.a statutului

'"."ietii ideale", in manifestdrile cdreia,,intermundiul" utopic

imbracd formele cele mai diverse.

Ce vroia oare si spund Campanella cind pretindea ci.Pasirea

pfr*";,. a

-eteqii Soi.clui ,,este adevdratd" i Nu era acela un fel

a;;"J;i,. cu maximi clarltate cdCetatease gise;te intr-o lume

arhetipald?

Cu toate acestea, atlta vreme cit lipseste intenqia. de a proiecta

realitatea supra sau intra-mundani, va- lipsi 9i intenqta cu

,rropi.a. Pe tot parcursul Evului Mediu euroPean'

"a""at"t ideail" rdmine un simbol extra-terestru; ,,lmpdrigia

;;; "."trr"" ;; e din lume a Isus. $i ginditorii cre.gtini

;-;; toqi acesrei ^ce^sta" declaragii. ^yertiz^ Sfintul Augustin cel dintii.

Ideea ";"f"rmar ,,Cetiqii lui Dumnezev" ahLat totugi-na$ter€' ca toate

"aadit ,,Utopii", prin opozigie.ln primul rin* p.til 9po7iq!e

fatd de norn", cd,zird, in'anui 4lO zub loviturile lui Alaric I.

6il],-""-R;;.i -

dupd cum vrca si demonstrezc Sfintul

A"!"tJ" -

nu poate pune in pericol ,,Cetatea lui Dumnez.o" '

care are o exrstenqi iopr^-r"r"stri si extra--temPorali' ln al

a";i." .r"a, a luat fiinge prin opozigie interni \$ dg.vyadigma

"""ieiii diavolului": ambele ieUqi (Civitas Dei/Ciaitas Dia-

'Loli2a'\ sint, una ca si cealakd, realitiqi simbolice (prima ca re-

i I";tîi;"lui..r"r., ca'uisio pacis,;i cealalti-- ca replici

"ii"re

B"bilonului, ca o confusio).

"- -Rnr"-blul voinqeloi care-tind cdtre pacca cereascd {ormeazd

o.o.rri Cetdqii lui'Dumnezeu; ansamblul v-oinqelor care tind

i""t"iii- q"l .;rt" pace^ lumii pimintesti,. f ormeazd,poporul

Cetitii Tercstre ,"u Dirbolice23. Disjuncqia. c I n.lobJcmi dc

nrcdestinare. Cele doud ,,popoare" sint ccl al ,,ale;tlor" Sl, restl

,d".n"qiloii':o' Problema fiind pusd in acest fel'

;;*-;;l -r;-it'te

ei;";" 'de strebitut in cadrul oricirei incerciri

,eale de ""i. renoea.re.este enormd27. Extertorizarea Cetiqii lui

burnn.r"o (care, ca re1at divin, se.afle try ntoi).implici transformarea

sa in cetate ,,t"erestrd" si deci ,,diabolici", A9." incit,

daci existi o utopie medievali, ea nu poate fi gdsitn decit in

sinul miqclrilor eretice.

rc,,PJIdOln'( erielouoJ ereJeJ r.uJoluos erzlv leluaturlE € €rlEll

uJ ea[-AX Ip rnlnloJos rnlnusruBqrn IE ,,lsrJEaJ( JnJelsEr?3

'?uopJoeJ pvod as ps InsousoS €rnJEJ InJnf

'nJlual gqlsod ur

eJ Ia rntrlsur as e alJacur ps tJcep ?êJlle Jrurru

aJ€J nu rrrat$eu-ag Je Ieapr ln6erg

'o€,,rJarporu

- eiur;aluncrrt

ler'ruapurlnta-rd a uluaf," raJpJ I? prrurJepur atelrlpeJ o rj ,nazau

-unc[ rn1 e aurSeur o alsa nu eatunT 'allletual €auatuase Joun

ea1e1r1ern1d urld urp gc1;1tsn( 'nlduraxa ap snuesn3 snelorrN

un eadacuo_J IJ runf, e6e 'lr:al6euag Insourso3 i,,tsa1ac-erdns

lnSr-ro" 'rn€urs lnun tJJap etdatce nu nrpery 1n,rg pujc ,alvapI

rclaiatg eiualsrxa alureur runJe.ap plrqrsod a reur tunJ J€C

'(a1es

alaiuroasuoJ urp eun ersa nes) ,,alun1.. ap rnlnrdacuoJ EaJrouur

aundnsard ordom ,,Lusrueg-tn" nou rnun ecJaretualuJ .atuarJrJns

luJS nu 6ero ap ldacuoc rnlnrq3a^ eatezlr'roxa rS esdrlejode req

'pJEruoLUap eareiuruarue

qns ap pârpau rnln$e:o rrrpraqrla e ploqe"red o adeorde alsa .pcr.r

-asrq r6taao€ u1p '(€ 'p) orror.9 rnle ozzatv utp tolqoamp aaauoBzJ

?f,saJJ '6zaJsa{ ep nJf,rJ tsa3e urp aued are; atec ,tnlnuofqyg

vaoppJ ug areoald ap cJEs alarcund urp Inun

aJE auarletr rripla3 €

pual eSea-nuJ pf, ru?ruJr;e ps leraSexa elsa nu aleod r$ :,,aJrouuraJ..

ap erSprsou rS rrrat$euaU rrroz ur arrsoloteqJse raual eiueuodur

?zeeJtsuouap rsrssv urp aJeorJadns racrlrzeq lnrdasueJl urp

angetrrlJ nlrsdtTvcody 'rusrueqrn ep alarf,uoJ alalJaro-rd ul rrcap

ef,rlsrue alrrie-rn8r1 ur pugnJ rrr.u ugurJn uernd rJ ,,aleapr rripta3;.

EeJeLuJoJ u1 rSed rur-rd rr6acv 'rridacuoc rou ralseoe earal$eu

pzeapr.zatd 'rnlnrusruerun Ie 8zJrtrlod lnusrleapr nes .(nlduaxe ap

'a-rorg €p ourqf,€orC rnun e) porSoloregcsa eseo8uv .fnrusrueun rS

earat6euag o-snp? n? aJeJ ad atrrlptuau ap aJeurntspJ exeldtuor

aP aro_Aeu_lso; e'rcre p8un(e es ?s eJ 'ul^lp rnlnlrarord Ealptrleapr

ap erdo,rde as e n:luad 'tnzgtap rnpdrurr p -lse;au.. [rualJEJEJ

gurturle 1a 'aunricayad ap papr un a:ds apurr ulserat 1n6e;o a:ec

uJ €rns?ru uJ 'nazauunq :nl rripta3 sndo 15 rrloqerp nrroteSrlqo

IJ l?ru ea nu nrlsaJel 1n$erg 'arieJrJruuas plp o elureuJ unJ? ap

eaê e^ alelrl€epl ap r6nsug

InldaJuo3 'atu?O arlgc ap mq#uoW

pleznaroet rso; e pqc 15

uof,eg.raSog artpr ap unllapg vclqnday

ap prdacuor lrroqele rsoJ E pugo 'ea1-11IX IE lnloras ul pzzeseld

as mdacug lsaJv '(,,rn1nr:adur" E ',,rn1n-iur:d.. e) pJeJodual ?aJal

-nd rS (1ade4 e ri ncr.rasrg r) plenrrrrds earatnd arrurp erndsrp ug

es-npunuJoJsueJl 'dun1 u3 aletruJalo urp yoqoJ e.n ,,rip1ac ?nop..

JoleJ Er.ualqo:d_a;Bc uJ Iruuauoru uJJEop Jernrlno

rS crrrlod,prcos

aJapal ap rcund urp plrqrsod rualap E^ el?apr rripra3 erioaro_rcl

UI

'rl

-Sl

IN

ir!

,TA

I

-S:

eP

In.

Pu

92,

pJt

-al

-f1

?ur

I?

trl

lnr .I:

eill

alE

'lJ] I

IUt:

EItt

tue

nf,

El)i

aul

laJ

eaJl

crd,

INIT

aPr

'sJa..

?aLu

?aLu

'to1a

17 v'IvECr vErvr3l

22 IMAGINI ALE ORA'ULUI

3. GIOTTO

Izgonirea diaaolilor din Arezzo

4. MAESTRU ANoNIM ITALIAN' OraS ideal, detaliu

-uoJ rJrnur(a-rdrul ardvs a1a3 'pivatpuot o else etdoln 'nu nes

Jrloqturs 'po utuad ElsEaJE 15 'a:aunderdns ptca;rad o easape

plsrxe preJrlrlJo; ealete) r$ ardorn aJluJ :lpe rJJap tlnru rcru r?rl{f,

EruJrJ? areod aS 'rJnpIZ nJ alnzplard r; ro,r (srelaqeg rn1 rarieqe

-rtue eridaoxa nc) acrdoln alarcarord elpor :lBJrp?J ?suJ ?qrurr{3s

as Brienlrs ?al-IAX IE InloJas uJ ' s6,,3JEUra,rnB glseo.rd" ep utues

un pl€Japrsuof, purrJ ptEJrJnJoJ eeteta) :unprz ap rrsdrl a 'JtJtatu

-oa3 -lnluoJ un aJE puJJ rJunte rerqc ',,papr" 1n6ero 'rr-ralSeuag e

atetprun( eurrd u5 pc lnrdey aulru?J AIlEJIJIuuas urind IEUI nN

'plur,rrrd ?lseaJe ul All€JIJIutuas

Inlol nJ auJupJ 'rrruallxa rq8un un alsa ',,ro1tyozo1t;" ttrarpd

ruJoJuoJ 'lncrac pc 16

leapr JJaJ un-Jrurp tuaru8as un elsa EIuII

^rlrurJep uJ ?, lnluarun8-re puJJoûr 'le1n8a:au ueld un-rturrd

uaJal E[ earctdepe acrJrtsn( r6-ps auri luaqlv pr lnrdeg'e€fclrtatx

-oa3 :o1 ?al?lrpapr u; alnuriuour luJs ala ialezr.taJcuoJ o €p

a1 e rSntor pSun(e ps prpJ 'auroy gnop rolsare ? ar?uorlcalrad ap

1nper3 Sunlapug tnrpqzap nr rrralSeuag rrr$rdorn r$ 1116ruBqln

'nrirflrlrA rn1 alrrnrpi?ûr urp 1r$r5;s uJ 'e IJ

'rrxulact4 uJ ?suosap sauJal{ rnl eatBtal urrd le-nsn1r lat el ep elJ

'uote14 ap teztuore:d 1ac

E[ ep aIJ Inlapou ptnrunrdru; 161 r$ 'e11au

-edrue3 EI nps ruoq'opuooorg pJJ'rprode3 'ouerresa3 'op;eu

-oaT ?l 'rrraglV E[ nou utp 'tunrg el ande TcJPInf,JIJ Inueld

'A e€[oJrN radrd Inuef,ne6 n:luad

csluaglV rnl In]JaroJd ug ruapr.ne elsa aJ ?aac '(rsalac lnurlesnral)

arllqlq alaporu ad 15 rgc'(souepoddrl4'ueruor terrJruo; Inrrse3

'etetpen| euog) ,,aollup" alaPou ad rlre sa-rdxa Poru uJ pur(rrds

as aEaJpuV 'rzr11e4'o1ottn7'rurlsoSv 'snloy41 ep nes orlJas

'rpreqlcrqo5 'rarnq 'rrragJV ap lezruorard re:rpd lnueld

',,e1rapr" nes ,,e1pal" ela ar] trrral$euag

.rola6ero JoJntnl pcrlrcads ertuouorzrJ rS

lnuor pp uruao i6 giurra;

-r.unJJrf, arlurp lnr.rodeg

'piuerrodur ap rrsdrl e nu zcn?s [nJl

-uaf, E[ greler as elle o r$ rrigrac InJnlu_of, ?l praJar as rusru?qrn

rnlnou ele al?luaruepunJ alaualqord urp ?un pc lnrdeg

'(t 'tt) sorusoJoJJlur un ec rSnsug 1a

drurr r6elace uJ as-npulnlrls

-uoc 'rnlnsoigsoc InJluaJ uJ plJE as $ero are)ery aJ€J ur 16 gcneu

-Srpered aricarord o ?3 pr?JaprsuoJ alse elereJ aJ€JaIJ oJEJ uJ

BJnsptrr ur 'tca;rad lnlapotu eJ gzeeJrrttsur as lsru?qJn lntcarord

aJeJ uJ €Jnspu ug 'nrdrcur:d ap es Eel?lrpapr r$nlol arnp,rzap r$g

oluaJortlBnb "1p

1n$ero ::-p'pletot a nu Erz-n[I 'e)ezrleeJ Allcata

rroasepe ru5s axalduoJ reul eleJ alunueld :rnlndurll al€ elaf,

tuls eJrr.uouoca t6 acrtrlod alrrirpuoc 'rri?ttlrar IE [aJ J?âpE-JluJ

atsa rriptac Ie etezr.tetJuo3 ap lnriedg

'gurgrls ere Iq-gsv-nrrdord

ez v'Ivacl vErvrs:)

24 rMAcINl ALE oRAsuLUt

centrice ale Cetdpii Soarelui imaginate de Campanella nu sint

decit apogeul unui lent proces de cristalizate a caracterului

defensiv al Cetitii ideale.

-Este observabile de asemenea o schimbare a ,,centrului*. Daci

in Quattrocento palatul pringului, palatul comunal sau

- mai

semnificativ inci - piaqapublici, preluau pozigia centrali a catedralei

din oraEul medieval, in secolul urmitor centrul Cetiqii

ideale va fi, nu o dati, ocupat de Templu (a se vedea Doni, Campanella).

Simbolica acestor permutiri ce se petrec pe qichierul

brasului nici nu mai are nevoie de comentarii. Totu;i, trebuie si

subiiniem faptul ci idealitatea impliciti proiectului urbanist al

Quattrocento-ului este deja inloiuiti citre sfirgitul secolului

printr-o idealitate congtient asumati.

_

^ Tentativ a de a construi Cetatea ideale in spaqiul geografic 9i in

timpul istoric este recunoscuti ca il:uzorie. Amplasarea imaginarei

Sfoizinda a lui Filarete in valea Indusului aresri aceastd schimbare

de orientare. Spagiul ceddi tinde din nou spre un.interrnundiu-

Cu toate ac"tte", actul de nastere al utopiei va fi semnat abia

de Thomas Morus prin gestul simbolic de atdia istmul ce lega

continenrul de peninsula Abraxa .Izolarea insulari ascunde insi

o evidenti nosialgie de reinnoire. E un aspect ciruia, dat fiind

caracterul siu cifiat, nu i s-a acordat pini acum suficienti importan{i.

Dar simbolismul Utopiei lui Morus este mult prea

iemarcabil pentru a trece neobservat.Dacd Cetatea lui Campanella

nu poit" fi inqeleasi fdr1, a face apel la simbolica soarelui,

insula lui Morus nu poate fi inqeleasl fdrd, a qine cont de simbolica

Lunii. Forma de ,,luni noui" pe care o are [Jtopia este

o sigli a Renagterii3e, sigla noului inceput, care vine dupi disp"rdi"

timp de rrei zile-a astrului nopqii.-Dar, alituri de ideea

Ae renooatio, te*tul lui Morus aduce totodati in prim plan problema

fundamentali a posibilitigii ,,vieqii reale" in acest interrnundiu.

Simbolismul funerar al lunii trimite direct la originile

utopiei moderne. Conform tradigiei, Luna este gar.a morgilor qi

rec6ptacolul regenerator al sufletelor. ,,Spaqiul f;r; loc.", u-topiz.,

este inainte dJ orice o invengie lingvistici ce va declanga o

intrea{i serie de asemenea termeni privativi: capitala se nume$te

Amaii'ote (oraq-fantasmi), fluviul principal (Anhydris) este ,'un

riu flri api;', pringul (Ademu.s) este un prinq fdri supugi, poporul

(Alaopofites) este format din cetiqeni fdri o cetate etc.

Utopigtii se citesc intre ei: Doni il cite;te pe Morus, Campanella

il-ciie$te pe Doni, togi citesc Republica lui Platon si, probabil,

Apocalipsa lui Ioan din Patmos.

snJoI I eJ"J od',,ardoln'ap rnlnuauJal e arir:ede eur.rd pc tetpree (ZS-tg.dd

'€961 'qtnqtqo[-sourtT ur ',,aqceo rururl<l ap sled ny.) urq.ro3 .11 97

-u1pa'uqo['1s!ouotl"raaavaqJr"rrr:r\:)il::,;:t;:'r;':;;?::h"i:r::"]

'sa1,req3 'H'U lnl e ep grrs"lr eerprrnl ?l rualnur.n ,arif,upsrp ptsEale ruluad 6,1

'71 '91 'rsdrprody g1

'BlS-199 aVidol1 71

'911'so7t1t3'uore14 91

'€961 'IA-IX ,sanbcat?

sapill? sap auaay ur (,,suoru sap sled al re arntnJ ?\Je-1. 1au;ag Z:Geet)

IIAX 'lo^'arJes n.,1 'sa;11a1 .1c ,aub81ag ap a1ztot anuapprv.l ap uqanng u!

',,suertr.ro1s sal zarlJ lralos np 91ll E-I ta apuotrt np gll3 e1. ,zap1g_.I lC Sf

'('ur.rn ri 9g

.d ,t96I

'e.rpuo1 'o1oput7t1 lo acgcztrl puv t.toaql -pl"pu?W .rcon1 .g eapaa as e)

Ialrpueru E pf,utuel erqS-rnrr1 uJ pleluaurupuny piuerrodrur o aJe rnlruupruErp

E plesJe^run Errloqrurs 'qurqrs uL'lkpl?tpuls p.re1a.rd age;e a1a:eodod, ,o16l

'uaqounyrq'srutqS atq4qtsa7rtaC-np ut ua7unpatstoapapl ,uaida12 ,asaryvtzrl

'qrTlC tno &unutlo11 a? puf tuzqS ,nneg.2g ur alduaxe'aydrilnur rapa,r

as e) rnlnlueruerp Inlor pteo(.z'aulnT: EI arer Ia. alsa ppr{ rciqo'e71 g1

',,lupluetp ap InfEI"d' atsa nJtual rerpt Jv €t

'II 'lZ 'esdrlerody '19'd'/J'6\ 7 1

'AIX 'lo^ nutoa'a1o-tuatto alqs ,xnat&qat

nuturnuoi trp ,nbr*ro,

au,tstloqu,(.9 a7 ur ',,uosrcry .aldurea .apuour np artuaC. ."p"lla .y[ .lC f f

'l€'l'ee:aceg 91

.

QV g . d .266 l^.rria.rnrng .se1ruerun11,erro51 Eu€rrery ep

'ruo.r 'pe.rr) tW,'d't961 ,sue4,suotBqat sap anolstq(p ?1t"u,rp"tn .yt jC .l ,IIIA e

,11 ,n7t17orJ

terorsuy g

't6l-elt'dd '\ftt

triauan'//61 'ntg II-/ ?rru7 'prttsru?qrn elnts lp altuotzm.ualuJ ou&aauo3

il pP !t|v 'auolz"puo{ lp 441!-D

'7 uJ ,,EulJ a er3o1o:rsy :luerrEug rlaE3.

'U1arse3 etTtrted 1('u.rn .a.7661 ,n$a;ncng t3 Ze

.selrueurnH trlqf, ec-po11

'ruo; 'perr) ''ur:n r$ IE .d 996y ,srse4 "p

, auolo.td a7 ta gnrs a7 ,"pir1E .i,l1 2

'92-l 'IIIA ,11 ,ot7t11or1 9

'g Z69'a ggg'octTqnday .uore14 g

'9951 to,tpuo1 'atng aqt to qt,{yJ aq1 ..ra.rrsse3 .E Eape^ es V ,

ap atloistH'ra^re5 'l:oEet 'B.rag1apra11

,4dot11 ,1 ,|rfoulr"tliiflf7t"'t

'urrn ri .d .g9ql ,sue4,1vut €gI up anbtloqtuts rT .II ,gtqtqed1nc

n

epntluq '?tu_opa v1 ap atc14oso7t74 ,rnorry .d: le FyZI

.dd,6gGI .sue4,uotl

-!1?d/ ta sad,QaqtV 'tnotat lautala,l ap aqt,Cq a7 <apellg.W : ts-tt

:dd .oEot

'116y'qcnqtqz[-souztV uJ,,trezpug pun lrezrll. ,,r,naa1 racl uEA

,i, .C Z

.tl_Ll,tg er"sl I

gION

'crdot11

In$eJ:lxal un rJ

e^'sodol-p sodol g1eepr ealpla3 .sn-ro1A1s?ruoql nc pu;dacu;

.puEedoJna EJru[nJ uJ ?dnJo ?A IJ 3a elur?uJ runJ?

ap eftr ad lnrieds al?apr rri?ta3 eprqrsap prrtsi^8u{ Eriuelul

s7 Y'MCr v:rrvr33

-t

Pr

?s

et

Et

'tl

3J

ra.

UI

IN

IE

ps

In -u

II]

-'tt

Ier

e)1

Inl

lul

26 TMAGINI ALE oRAsuLUl

l-a creat la incepurul sec' al XVI-lear e P9at9 e-Ipresia.persann Nl-hoii-Abid'

care inseamn e )Tara (Abail de Nici-unde (Na-koia)" ' .

zt ShihabJdin Yaha Sohrawardi, citat aici ca gi mai departe dupi antologia

d. t.*t" a lui H. corbin, Terre c|leste et corPs de r|surrection. De l'Iran

mazdden d I'Iran shiite,Pais, 1961, p. 189.

22 ldem, p.201.

23 ldem, pP.294-295.

2a De Ciiiute Dei, XV, 1,1 ; XVII, 20,2;XXl, l'

iS Cf. n. Gilson, Les ltidumorpboses de la Cit6 de Dieu, Louvain-Paris,

1962, p.56.

26 De Ciaiute Dei, XV, 1, 1.

iZ ixira !' caz izolag iel-al lui Claudius Postumus Dardanus, prieten al

sfinn lul Augusrin, care proiecte o .Cetate a lui Dumnezeu", undeva intre

O;g"";i ^zd

Sis#ron (cf. H.'1. Marrou, .Un lieu dit Cit6 de Dieu", in Augustinus

Migister-Congris international aug.ustinien,7954,I, pp' 101-1 10)' Dar aceastd

i."i"ii"i .orri.". spiritului ..rgnrii.ti"n, poate fi coniideratl ca o prelungire

a -itulrri cetalii ideale, .nm il elaborase gindirea antici'

";a

2g Cf. A. Tenenri, -L;Utopia del Rinascimento" in Studi Storbi, VII, 1966,

p. 693 9i

' urm.

29 Cf. M. Salmi, Cimabue e Jacopone, Todi, 1959; Augusta Monferini,

. L'Apocalisse di Cimabue ", in C om en tari, 66, PP ; 25.. 5.5.'

-19

-' $ ne Docu lgnorantia,ll, XI. Cf. E. Cassirer, Indiaiduum und Kosmos

;" iu pn;UsopbTe d'er Rr'noissarce,-Leipzig, 7927, p' 50.9i. urm';.M' de

C"rrdill"", -Le's S6-i-utopies scientifiquer, pblitiques et.religieuses du cardinal

Nicolas de Cues", inLes Utopies i-la Renaissaice. Colloque international,

Bruxelles-Paris, 1963, P. 41 ;i urm.

31 E. Garin, .La cit6 id6ale de la Renaissance italienne", in Les Utopies d

la Renaissance, p.13 ;i urm.

32 Cf. R. Kl"in, utopique de Filardte i Valentin Andreae",

"L'Urbanisme

in Utopies i la Reniissane, mai.r, se"mf p.220 ;i urm.; L. Simoncini, Cittd

e sorieia nel Rinascimento,Toino, 1974,Yo1' I, p' 138'

33 Cf. L. Simoncini, op. cit., vol. III, p. s9 qi urm' 9i.E' Battisti, -Roma

apocaliaica e Re Salomon e'2 in Rinascimento e Barocco, Torino, 1960, pp.72-95 '

34 Cf. Simoncini, op. cit', vol. I, p. 117 9i urm'

35 cf. Francis A. Y"t"r, Ciordino Bruno and tbe Hermetic Tradition,

Londra, 1964, P.367 ;i urm.

- ;ii. Simoircini, op. cit.,vol. I, pp. 176-177' Pentru.realismul" planului

potigo;t, solulia cel'mai f.".,r.tttîdoP:?:a, se vedea idem p' 50

"

9i

' urm'

iz t. B. Alberti, De re aedificatoria,IY,3 9i I, 8'

38 L. Simoncini,op. cit.,vol. I,p.757.

3s Ai.i ;i *"i d"p".t", if' U' Eii"a" , Trait6, p' 139. qi urm' (trad' rom' de

Mariana Noica, Hum"nii"r, Bucuregti, 1992, p' 155 ;i urm')'.Unul din rarii

.*r. au acordar ,"mnifi."1ia ce-i revenea aspectului simbolic al Insulei

".rioii irri Vt"rup, este L. Marin, IJtopiques: jeux d'espaces,Parts, 1973, p. 143 qi urm.

'alnp:ard EunEaplol nJtued ala rS luJs 'oasJns alaun

JsegJoA a:ec a:dsap 'af,na-roat eJEs eluarlos Jer 'rou €[ puJd true^

-nd e nu sallady rnJ alrrnolq€l aJlurp Inun rrrN '€,,lnrqJo ezezal

ps ?sualur eard earrcnlpJts eorpardtug e-ap lndocs ur" 'atpurlu

-Jat alunolqet arsad eau.ralSe I-eJeJ ad'(u.tnryau.a4a) teJaunrur

ruraa un e[ sJnJeJ r; ;e 'nps Insrar.uap ap ere8al alliptJncr;rp

ap ruart$uoc 'car8 rolord Inrqaloo ec aunds au 1a 'aur; ur '(esed

rurlln un-JluJ :er '.r-ro1nc n:ted nc Jeop r-tnlord ap ua3 lsaJe lEZrI

-eot q re sallady gc p?nepe nlulld 'rrprcnl r$eralace IB tol tp ui

'lrqeluazar da:au

piurcasuoc ur 16 'rolrqJo rueâp ateod aJ?J urp ynrcund e1

putd 'rurxew per8 un e8urle aJ?J Jnlrqrzra. 'Jrqrzr,r ep InseJXa

ett\d e \) gzeele^rqca 1n-ra31n; ercrd V 'plrserxa '1apse aunds

e nrluad 'alerlenzlt o ep atezseuete);ep 'acrtdo euauouaJ

Jpâp?-rluJ tu1s Batsaf,e :lnroter.urn lrqeqo:d a lnsundsgg

'1nra31ny r$ lnrausp:t

pr'rrrodoap ,,alElf,rd ]J lod nu eJ" JoJrJnJJn[ Elsrl uI apnlJur

nlulld ar?J nrtued ln,rrrou r$ aSalaiug E ap etualqo;d uaund

au ?s rSntol arnqaJJ '?leropur o rJru adecug nu 'lerntcrd-uou

giuasa urrd lcalqo un else 'ctldo nu r$ ,rrlrpn€ puy lnur.rd ug

uauoueJ 'ln]aunt pJ 'oÎozer o-s lnrt6 r; re 'rolrrndturl rornlnl

1t rotcrd eruur reur 1ao 'sa11edy a;ec ad 'rnlnlrqetuazatdanu

rrrptuazardet E ee) :ptueuodur prualqord o aund [esed rsacy

(, " otnByt 'atla31nl 'pntfluo1

'junssod uou t8utd apnb p Txu?rl) ,,''' lnleusfrr

,1nra31n; .lntaun]

:eitr.d aleod as nu e) eeaJ.rerqc tercrd te e) etsa)e ardsap

aunds au 'sa11ady rolcrd rnlnrepuaSal 1nr3o1a puJlpJ (uytpg

IaJ nrurld 'a1atuwy1 pltotsI urp lnJsounf, aurq (esed un-rru1

s

a

P

5

e

lr

sacxe ur rrJ?luezeldaJ

elaruelqo-rd 15 lr,cpT ur lns?ro

e

,,coJ aP rJnco-I((

P


A trebuit a$teptati Renasterea pentru a putea in sfirgit dispune

simultan de imagini ;i de texte, care reluind sugestiile lui

itlini.t, plaseazd totugi problema ,,reprezentirii excesive" la alt

nivel.

Erasm din Rotterdam e cel care, intr-o celebri scrisoare,

datatl 30 iulie 1535, exprimi pirerea conform cdrera:

. ...dacd Apelles ar mai fi in via1i, el, ca om simplu ;i cinstit, ar acorda

laurii gloriei lui Albert (Diirer) al nostru (.")' Apelles folosea culori,

chiar daci mai restrinse in privinga numirului lor 9i mai pulin

ambigioase (decit cele de astizi), dar in sfirgit culori. Pe cind Diirer,

admirabil in toate privinlele, ce nu a exprimat el doar in monocrom,

adictr (numai) cu ajutorul liniilor negre?!Umbra (umbras), lumina

(Iumen),strilucirile (splendorem), reliefuri (eminentias) 9i profunzimi

(depressiones) ( .. .). Mai mult decit atig el a pictat chiar ceea ce nu Poate

fi pictat; focul (ignem), razele (radios), tunetele (tonitua), trisnetele

(fu lge tra), fulgerele (fu lgura) .. J "

Elogiul lui Erasm, cu trimitere a6t de directi la Apelles, se

distinge de texrul plinian care l-a inspirat prin doui elemente

importante. Primul e clar exprim ti rePrezentare ,,monocromi'(

(adici arta gravurii) depigegte prin dificultate pictura, Pentru

cd. reprezintl maximum de vizibil (lumina orbitoare), cu minimum

de mijloace cromatice. Sarcina de a exprima plastic o

lumini orbitoare (splendor) este incredinlati in fond unei tehnici

care nu dispune decit de linia neagrd (in rnonocrornatis... nigris

lineis), de unde o evidenti hiperbolizare a caracterului ,,aproape

imposibil" al reprezentdri|

O a doua difcrenti a textului lui Erasm fatd' de modelul siu

ar putea trece neob..*"tn. ln fapt, umanistul igi incepe lista de

fenomene ,,ce nu pot fi pictate" cu doui elemente care nu se

gisesc in textul lui Pliniu: focul (ignem) ;i razele (radios). Aceste

doud adaosuri se explici prin faptul ci Erasm se referi la ciclul

de gravuri ale Apocalipsei di.ireriene (1497/1498)6.

Prin acest text din 1525 igi face intrarea in teoria artei

Renagterii problema reprezentarii focului, ca reprezentare a non-

."pr"runt"bilului. Trebuie remarcat din capul locului ci textul

face referinqi in primul rind la o imagine simbolici a acestui

element, pentru ci ,,focul Apocalipsei", asa cum Di,irer l-a

abordat (gi Erasm l-a comentat), qine mai mult de ,,imaginabil"

decit de ,,mimetic". $i tot Diirer e cel care, pentru prima oari

in istoria artei occidentale, a creat. un tablou avind ca unicl temi

o lumind orbitoare.

'O9I EurSed ?l ap pirlol ur at?dnl3 elrriBrlsn[r EI trrurrl oArsrnf, a[aJJrJ +

'

,,r.rp)p11 u1 Infesrad.. ,AllJedsaJ

sof ap allrpj uJ lerogula etap lerntcrd ua3 rnun eiuatsrxa

puJlsate asrrcs asJns aleurrrd r$ urulgrur proda r$B_aace uJ r.ue3

,,e1elr.Ieel.' aJlpJ JsaJeuSoc lnrieds urp ,,e8n;"

'puScrz e6e '16 rnlnooJ rnlnreurSeur €alelrJetle nrlcadsa-t ,lrpLua]

r$eaace urind r€ur nps llntu r?tu puJAE alrtereu rJnolq?lep ?l?3oq

r€ur arras o-rlurp nldruaxa un lrJep a nu oploês In[ Ino[q€J

uoluv JnluJJS ezePeê us

eeJ^, eJe) a-rdsur Far Inrieds rn gzeetsenuoJ .ueJEJJ ep repe,\ur

rS ruouap rlnJsnuru ap rulndod'rn1nsr.l, lnriedg

'acilarirue auoz

pnop uJ uotuv m1urytg oauy{sJ telnlrtur Inolqet arredug rs1

'Ppuotrtuatdas eqetl urp apricaloJ ur alEJtur apueru?l; aJrrnolq?l

ap gleropul p-rp; teiuangur 'nlduaxa ap 'op1o^€S ourelorr3 .€rlp]l

ur saJ3ns tJntu ln^? g ps arrd'ppuncas otelrleal ap lalru un E[

rnlnJoJ r.r.tgtuazatda; eareseld ur plsuoc a-rec .erinlos ?lseatV

'€r,,SIA" un rJJap'aluarupur; .a nu rrulSetur InJEp

-unJ uJ apal as aJ paal pJ eaapr'rrrgldruatuoc IE punf,as luaurou:

un-JluJ erqe 'pugra8ns 'rrgcpg ap t?peûr ,,(esrad.. un BJ a:rdr

?ttrrlln 'durt r$e1aoe ut etetuezardar lurs pl?srA eaulSerur r$ rupsr.r.

lnloe 'lnrolesrl aJEJ ur '.rarado alsaie ur pJ r.uplou ps lueuodur

arsg 'ue1d lnur-rd pdnco ar Joluotpsr.L alalrrrds etrnrulq tuJS ar?r

ap alrrpuaf,ur rylSeuJ Ie lop 1nue1d ulpzeez\Ienz\^

<(,!-S .ll .OtgI,,

lnfsl1 ryto8aly ES e ur'rssoq €lsruug y6 rgc .(g-9gg) pitvy 1ni

l%sxA Iauorirperr ?telrurlur es e-rn.ter8 ur .rpuorureg ouolu€JJEJ{

lJtV '€rIEtI ur reop gtnrldxa rualap e.r ,prrcrldur Ere tueqerg ulp

InJlsaer.u elere)'aapr plszac? urnJ lelJasqo ep luesaJelur elsE

'atetuazatdal ap ,,[nsa3xa.. n€s lnpugr

e1 erauaS .rr

ale)'rreril-urSetur ap ,,seoxa" un Ef, rJunle l€JoprsuoJ eJa Insrr\

'or,,unslA" rdarp pooda uI eleJIJII?o rJalunull? ap neJa unolqE]

atsaJv '6uoleluauroc -rolrur:d redpcs E nu Jrlogrurs JaIJeJBJ JoJg3

1e 'qosog rnl aluruJrd nrruad ?llq€l€^ ap IaJ E[ elsa EJrEr.uaX

'sln-srsaunu gzee]senuoJ purJnJ reru nes at3ai

-gdap erieu139tu1 ar?J uJ a-rado nr ?l?rf,os? prirur rsoJ B rnlncoJ

vtgtuazatdar brualqord gt erznlcuoJ rrrp ap aSerr earnd -re-5

'tes earezr.IenzrL pgqrsod gJeI gs'eluJou rJ earaundo urrd ,a.rec

3ol_un pp as r aJ€J ur eJnspu uJ tJoap y.qetuazatdal a nu ,Jnror

-crd punds au ps lrol ryv awd '1ncog ',,nolqel-r1uE.. un ?J puynJ

retu lepse ar$aur;ap es EE '(uruoral Inlugs ap prednco purrl

rnlnolqet eiu;) aleuorirpz-rr arJ?s rrptuazatdat raun aJateds ad

prrseld a aur8erur pts?ace pc lnrde; psuJ a Arterr;ruuras ap tJO

:

I

5

I

(

r

a

6Z DoJ sC runlol

30 IMAGINI ALE ORA9ULUI

Aceste surse sint importante in misura in care fagd de consideraqiile

teorerice ale lui Erasm asupra reprezentarji non-

-

,"pr"r"nt^bilului, sau faqi de primele mlrturii privind focul ca

imagine de vis la Bosch oferi elementul innoitor al unui gen

-

pictiral ,,modern" gi ,,mimetic", care-este peisajul.

4.fli* astfel

ln in tS:S ducele Federigo Gonzaga de Mantova ar fi cumpirat

720 de picturi flamande, dintre care ,,douizeci nu reptezentau

altceva decit peisaje in fliciri, ce pireau ci pot arde degetele ce

le-ar fi atins"15.

ln ciuda conciziei sale, acesr text esre foarte bogat in conotaqii.

lngelegem, citindu-I, ci acest gen de picturil6-era apanajul fla-

,,'"rrrilor, cd avea rnare ciutareln Italia, cd eta legat in mod specific

de gustul colecqionismului modern pe cale de formare.

Aflim dE asemet'tea ci aceste picturi posedau ceea ce azi am

numi o puternici ,,structuri de apel", de chemarelT: spectatorul

era tent;t si se apropie de tablou 9i si-l atingi in scopul de a-i

proba ,,realitateau

' E interesanr sI notim ci spre deosebire de tablourile istorice,

care tematizatt ,fuga", peisajul in fliclri, dimpotrivi, ristoarni

situaqia n rative (fq") in situaqie de recepqie (apropierea). Pericolul'de

,,a-qi arde degetele" atingind un asemenea tablou nu e,

flri indolalj, decit o lnetafori destinati si sublinieze calir.dgile

mimetice ale r eprezentirii.

De aici d"cutge totugi o anumiti dificultate privind _clasificarea

peisajelor in fliceri inrr-un sistem de genuri picturale, dificultatf

"

rL p^r" sI domine ultima treirne a secolului al XVI-lea

si primele decenii ale secolului urmitor'-Se ;tie ci e vorba de o

epbca obsedari de incerciri taxinomicers. Pictura nu va scipa nici

ea acestei obsesii.

Pentru Jan Breugel ;i Pieter Paul Rubens, reprezent'are^

focului survine in cadrul Alegoriei pipditului (1619)1e. Focul este

reprezentat aici la mai multe niveluri: in chiar centrul compoziqiei

apare sub formi de id'ratec.fumegind; la stinga, sub

aspeccul unei fo.rje; la dreapta,in sfir;it, dedesubtul personificirii

pipaitului20, sub forma mai multor tablouri'

Prezenga acestor tablouri ,,inflicirate" intr-o grotl ne P-oate

lisa perplecgi. Semnificagia acestei amplaslri nu poate fi ingeleasi

decii dai; se examine azt. qi alte surse vizuale sau scrise din epoci.

ln tablourile reprezentind colecqii de picturi (il. 6), gen care

inflore;te mai ales la Anvers in primele decenii ale secolului al

XVII-lea, prezen\a,,peisajelor in fliciri" atinsese valoarea unui

Jnuarsrs urp p8enxa [-ps tlo^ I! e ftd suaqnu rS la8narg 'aps

,1r.rr,rs,r"-rp urrd r$ rrproce e-i r ac lercads 1noo1 ur-rd Es EatEl

-irarle ?lEItutuas gsug arsg 'PlIIJoJala araundxa oP rualsls un-JluJ

rer8irur alsa ,,Irprp1; ug 1n(esrad" 9J IUaPa^ '(g 'lt) ?uaIA urP

unasnry saqrsrrorsiqrsuriy el vE ?l? rasuor \6 szgl-Oz9I ulP

pu$ep prado o 'ualcuerg sue;g eP xnlnrcryuv lillauxqt2) lnolqel

uI 'plrloqLurs ptuJoJ gns JolEuJe aP laulq?3 un :

,,JolBur? eP

,n'1nltr.tiqrl3': 1e

grtr,utl ze) un tJf,aP a nu sueqnu rn1 e r$ 1a3na'rg

in1 rr:o3a1y 'gtcadsaJ as areJ ariraloc aJIJo uI luaza;d ntrol

-e311qo adi:ordB nolq?r ap drr un a elsace aluleul rre aC 'sodot

tnaltulv.p lauxq',c'NE){NVII SNVU{',9

lf co.I ac luncol

32 IMAGINI ALE ORA9ULUI

expozilional conferindu-i un loc in alt sistem, al celor ,,cinci

simquri". Prin aceasta ei par a se ralia opiniei conform cdreia

acest gen de tablou depi;egte sfera vizualului pentru a se adresa,

in;elindu-I, pipiitului. Sintem aici, incontestabil, in -prezenqa

unei tentativi de a oferi un loc simbolic reprezentilrii focului in

picturl. $i alte incerciri, contemPorane sau chiar anterioare lui

Breugel gi Rubens, demonstreazdin mod peremptoriu aceasti

dificultate taxinomici.

Raportul intre subiectul unei picturi, factura sa gi loc-ul siu

de expunere a fost una din preocupirile teoriei arteila sfirsitul

s""olului al XVI-lea |i l" itt..puiul celui de al XVII-lea. ln

Tratatul de Picturd, datind din anul 1584, Gian Paolo Lomazzo

o spune explicit:

.ln ceea ce privegte amplasarea unui tablou, consider ci este important

si gtii sl pui in acord picrurile cu natLrra locurilor gi si le separi

in funcgie de narura lor gi de caracterele lor particulare. Iar aceasta se

face urmind ratiunea, pentnr ci, aga dupd cum nu poqi, firl ragiune, si

faci o buntr picturi, lafel nu poqi fnrn ajutorul ragiunii nici si plasezi

o picturi inlocul sugestiv care ii va conveni cel mai bine. $i oricit de

buni ar fi, o picturi va avea pulin har daci nu va fi adaptati unei

amplasiri convenabile2l. "

ln consecinlI, Lomazzo proptne o ordine magici gi astrologici,

pe careincearcd si o impuni in modalitatea de expunere

a ulti*ului venit printre genurile picturale, pictura de peisaj.

Intre subspeciile acesteia, Lomazzo citeazd picturile care reprezintd,,,locuri

de foc" (locbi d.ifoco22). Or, ,,locurile de foc"

igi gdsesc expunerea ideali tocmai in ,,locuri care stau sub

semnul focului", dominate de planeta gi de zeul Marte, in timp

ce, de exemplu, scenele ,,umede gi obscure" trebuie si-gi giseasci

amplasarea i.rtr-un loc dominat de Saturn, de pildi intr-o carpeld'

funerard23.

Aceasta e taxinomia, atit de dificil de inqeles in zilele noastrda,

care pare si se fi suprapus peste aceea a celor cinci simguri din

tabloul lui Breugel gi Rubens. Ca atare, tablourile sint expuse

intr-o fiuririe dominati de aluzii la ze'i rizboiului, Marte.

Dar tentaliva de a separa scenele de foc, expunindu-le in

,,locuri de foc", pare si se fi bucurat de un succes cu torul limitat25.

Demersul rimine mai mult simbolic decit practic. Daci se

consulti descrierile literare aie galeriilor imaginare, precum cabinetele

descrise de citre Georges de Scud6ry (1646) sau de citre

Charles Perrault (1663), se poate constata ci peisajele in fliciri,

pe care azile desemnim ca ,,orage aprinse", degi prezente, sint

aund E nrtuad Jnlxal adruartug 16g nrlr8rrn ,uar-rf,sap a[ES raJqa[eJ

Inzaru J?rr.{J uJ'EJ ruaurial ps tueuodrur urind retu a nN 'cBaod

ro*zr lsaf,B ur erierrdsur rrsp8 n_e-1$ ,,psuaJux sqtn,, eruel nJ elun{

-uoJ as ps lnrl n? aJE, rrrolcrd aJlurp aued areu rptu Eac ,nlzrlt

rBW 'rEJelrl lxal un-Jtul p,rrtrurrd ?aJBJlsn[r 1rsp3 e-r$ ro;-ardeou

Inwourq 'g:nlcrd uJ l?^Jepe potu uJ tezrlenz!^ r; earnd e ap

etureur llntu ?J 1nrde1 alse AnurrJrutuas aueoJ (fleropuJ pJfJ

'xaPxauq IB luJr Ba[roP

p ul nrpSrr1 ep_ptuaJo '1a1ora ruap?r eararrJsap :reretrl lapotu

nrqelal rnun lnrSnsard aundeJluoJ es r .rridou e rS rnlncoy e eu€l

-lnurs y.tpfuazetdar [e rrs"lJ prnrrd lapotu rnun raluasqy

'rrJpJJaf,ur

_

?al?lrJaual r$ .?ls?a3? urrd ,r$ InlseJluoJ

durr pll?xe

r$eJace uJ J?p ,eatezrlenzl^ IeJ ar.unue un-Jlur gzea:n$n

ptl?[oe[ Jol EaJeluaza;dag 'alernt:rd rltpluezatdar -

asndo

IEJlaLu?rp runtier urp Jep nrdrcur-rd ug Serrsns as

-

ealdeou r$

rJJ 'lnJoJ tJlV '8z,,alelrlrgrzrlur ap sacxa.. .1apse aunds e nrluad

'a ealdeou rcunl€ ,,,aleil11gtzrl ep saJxa.. alsa [nJoJ 9JEO

'JncoJ r$ lntausprr 'Jnra3

-lnJ nuuoriuaur ra ^rsnpxa

lra;nq e[ .lrtcadsar .r$ sallady 11

a-reolr,rrrd ro1 a1rr3o1a ur alduou ap neauawod nu userg ,nrzrgl

r?ur'rf,ru 15 nrurJ4 rcru'rpnapE-JruJ 'rpJrsEIJ larilperl [nJpEJ uJ

aridacxa o ?ra co;-ardeou lnuouril ?r arelJnrrJlp prpJ teztl*ar

g ps ared 'pplld ap 'r:rsen 'gf,rprou ariua,rur o-gierapisuoJ ?re

'urnlf,o_u feslad un-Jlur rn[nJoJ ? pr.ueas nf, rer.u rS .rnlncoy eerel

-uazetdat '""1-IAX Ie [o]as rnln3arru; Jn8unl e-ap adeordi,etptl

ur Eaaoe aC 'aurs ur InJoJ nu 16 .rurcunl rS arqun ap a1r:nco(

'lnrncsqo-J€p purlud alaualqord pugr lnurrd u!ez\^ ?roruaJn

(rrinrrrsur elsace uJ rr luapr,ra rsnror E '(IegI ?dnp) eiuarolg

E[ rlleurpupg orJJ?g rnl e ,erluapecy.. pugruazardar e-rn,rer8

'gpgd ap'ec ateo^zr erlnru r?tu ap rrlrqers arsa lnrdeg .eal-IAX

F rnlnlof,as Er[€rI ug arnrpde .prnlor4 ap rruapeJy alaur_rd ug

nrpnls ap lJarqo un e(ap neuroJ elerf,rJrue rrurrunl a[atJaJE

'tiprlncrytp latsaJe .ro[unrier

erdnse flep o pJuJ,upsoratur au ps rnqari er,, rS erelozi'rtnzec

s?ureJ ne 'suaqng hes laSnarg rnun e ea) Jetq) nes',ozz,euto1

rn[ ?areJreJ-ul 'liprtncrJrp as?ouas lnrsounf, rJ ? puJrnJ reur

aJ?ct rrJnlord [E ualsrs un-JtuJ ,,f,oJ ep ro1rrnco1.. earerSalul

'r.(rperra4 eJ) n-rar-rcsap ?rznlruof, ur nes .(lr9pnc5

ap EI) lndecur e1_areseld luJs r.unJ pdnp .areralrl ruaursap

lnJqu€sue_uJ

ala pdnoo o aref, ad er\lzod urrd rerurlqns arsa rde;

lsalv 'aridacxa ace; '1a; arunue un-JluJ'arec ua3 un ateJaprsuoo

coJ gc I{nco"I

34 IMAGTNT ALE oRAsuLUr

o intrebare, ce poate pdrea retorici, dar a cdrei reali semnificaqie

nu poate scipa niminui:

,Quis cladem illus noctis, quis funera fando

explicet a,4t possit lacrimis aeqilare labores?"

(II,361-362)

,Ce cuvinte 4rPttted sd descvie dceastd noaPte de masacru;i de

funeralii ? "2e

Este izbitor cit de explicit se exprimi aici dificultatea reprezentdrii

literare a dezastrului. Spectacolul cetiqii Troia cuprinsi

de fliclri se reveleazi ca ,,indicibil". Ideea ,,non-reprezentabilitiqii"

excesului ^pare

deci, deopotrivl, la un nivel foarte

pro-fund, si in domeniul expresiei literare.

In tot acest context, apaitia, la sfirgitul secolului al XVI-lea,

in Italia, a primului text de teoria artei care trateazd in mod

detaliat despre reprezentarea picturali a oragelor in fleceri

imbraci forma :ulirui caz particular. E vorba de Observapii asupra

picturii ale veronezului Cristoforo Sorte (1580). ln partea consacrati

picturii peisajului, autorul se opre$te indelung asupra

problemelor puse de peisajul nocturn:

,...cine va dori si picteze un peisaj nocturn, va trebui si-l ilumineze

cu o lumini nocturni sau, altminteri, va trebui si se foloseasci de o

sursi artificiali de luminat, precum torge aprinse sau sI se foloseasci

de prilejul vreunui accident, precum un incendiu3o.'

Pentru a exemplifica acest ultim caz (peisa)ul nocturn cu

lumini artificiall) Sorte, care er^ in acelagi timp pictor, ne

traseazl.

-

in rindurile bine cunoscute istoricilor artei, dar

indriznesc si cred cd,aproape totdeauna prost in{elese

- tabloul

unei experienge triite: incendiul Veronei din anul 1547:

infruntat un oarecare risc gi am fost la fel de inspiimintat ca

"Am

gi restul oragului: oamenii, auzind in toiul nopgii clopotele bitind de

zor atit in rurnul clopotniqei cit 9i in alte colpri ale pielii 9i negtiind

ce sI creadl pe moment, alergard cu arme in miini citre pia1i. Am

ficut ;i eu la fel. Cind am vizut focul m-am oprit pugin, in apropiere

de Podul-Npu, de unde puteam observa minunatele efecre ale priveligtii

acestui incendiu. Se puteau vedea locuri indepirtate, iar cele

mai apropiate erau luminate in acela;i timp de trei focare diferite,

situate unul in spatele alruia; in unele direcqii se arita gignind invdzduh

o mare cantitate de aburi qi fliciri, ca ;i cum ar fi fost un riu

de cimpie zdgdzuiq pirisindu-gi pentru o clipi fdgasul, apoi intrind

la loc. Aceste flnceri gi aceste jeturi de aburi striluceau, producind

reflexe gi aruncind luminl pe castelele San Pietro ;i San Felice, ca gi

alrwrjcel 3un atrc eun JoAo ?s ls tuaplof,E tseunJ lseJ? ap asnpoJd

alatcaJa aleol lSur ?A ?s rotlsrtf,rld arzod rS 3un1 ea.rd rn8rsap U te,,

:auos rnJ Inrxal ariuale n3 urrtrJ ps JECI

'piue;n8rs tep IJ J?-r al?tpurJea Es Et?rp

-arur uJ piuazatd r.n'Jpf, € Jnr^nlJ p3ug1no51-ppod ad reprsur rJ r€-s

'aJes aJalnsuad r$ InlaFâS nJ tetureuJ .auo5 oJoJolsrJJ rn8urs

'?urgJls erzeût o ap es-npuy.uat .lrlJ.tl ur alauJe nc ne8rale

reuoJa1 rrrolrnrol Ji_or ac durl u; .pc rnlntdeJ ear€trlrqlzneld

ap ulopuJ au ?s urrrSal e runo pdnp lrarlale uJ arsnlJxa EJJnI as

pup ?peorJad eatv ur ,,rnlnlrloru EJdns€.. lJaJrp lelcrd E lrusrup p3r

srrup€ ap nar8 r; re 'rde1 u1 'aunricr; grnd o et pwrcatde psuJ ernq

-aJl ?E 'al€rraprJoo rr.lnlcrd ErJolsr pleot urp lJaJrp uJ ,,rJapel ap

aJenl" o e:dsap_arercIat ruudihc rf,re aceJ € ap tualv .noJqet un

ezr1eer e nrluad alalnsuad renl rJ :e-16 .locelcads ap reurJsu; .pc

at6alsaztod au euos'l;ar-losap ratsare pze.stJrtt a:ec Slrur8ed u;

'eun1 'tr$rg;s

ug'16 a31py Jnr^nlJ ur roJrrpr?[J lnxalJar.alrrpcgg :crrseld alreoJ

{"q-ll un-Jlul arr_Jsap al areo ad .auellnrurs furtunl ep asJns

raJl roJaf, lnoo( ad lnazodxa al$arn.rlsuoc r$g 1a rcpc .plerntcrd

puryord Eun eurur?J Es Eat€lrlrqrsuas .r6nto1 'aJEJalr[ rlprrlec

al?eJ nJ retop JolrrJJs un (esed lsaJe ur ar$apa,rop as euos

"',r1rgr.ro1dap poru ur neaorr.uru as fluso ?urwnl

?tsea3e ?rnrulg ar€c ur euoz urp a]rrJrJlpa al?ol ?3 r$ alrrgcgg err8e

pl?urelu arlafirr o p) tr.zeJa r; re ,1gr ur1oo no lnlocercads tnzgn t1 tt

poep'auueoq alnazaurung.euo; nc asrqJul rf,uruE puld p.resasq wnc

rS ec 'plqr:er giualorrr o nc rnlnurru aprrer8 ur.rd rode neauSgi

alrr?cgl] r?I 'ratur3s asuaurr IS lrgc?lJ ep "itt""e

I?^ rnun ?errcrpu purco,to.rd

'.rolatuaturrr.ed eeletna.r8 gns ra r5 neaSnq?.rd as rria.rad r1cu1 ,alaa3ueld

tS rc nerruqu as alrlnprz nraurisns a.rec a]rzur:8 ,ayrrosrqcul ar6arnpzi8

arec'u;nt llelp[ao gdnp r:arndsgr "l'("').rorn(e

urp newaqc ,alarodolc

Joz ap puJl?g r$ pulSurs_,a.lec ruaru?o rlalg race neazr'.e es rnlnuJnl

InFI ut r?l 'leznal, u arrdol ap lnrcund e1 sunfe leratu ap €qro^ eje unc

rt ec 'gzeg ?l gtuacsapu"rtr lrualap g e earyd ehurodolc :rierd u1

rrou roun r-*roJ apurrd e 16 rrunl eurunr "rru-.:tl"J*::#:,tiilr".!

?urunl terda.rr ap;dld run3 ?AJasgo realnd rrcul aturllgur eauaruasa

o ?l Bcrprr as Inrunj (rnlnrpuacur ew[eatd ur r"ru JeI 'rnlnrlnl;

al? al€rnglo,rur alede ur ealar€ ec al-npurpurlSo r$ en1z ec aJeot

-rcnl?rts al-npur3qJ '.ro1asec ayapeie; ad es:grta.r as ?unl a8lpV ap oloc

-utp'au;at runcaJ?o n?aur(u?J 'Ja? ur atepuadsns JolrrJeleur al?Jol?p

'a1ur.rgcr1 eJ auraJl u1 ,r5 'aleurcazrur alade ur ?atelrJelc gl?ol nc

nelcauaJ_es_aya (aleurtunl'ourlsneC ue5 ad r5 erse$ay ad.e.rrar4 e11ap

aluo4 ad 'nBIpV ericaJrp u1'so( r?tu alentrs aleJartJ€c ug r$ rarezel'ad

9€ coJ scr runco'r

36 IMAGTNI ALE ORASULUI

celor care gi-au pierdut acolo bunurile sau chiar via1a. De aceea vi

voi spune pur gi simplu cum, amintindu-mi de faprul ci sint pictor,

am imitat prin culori aceasti situalie, luminind cimpia gi locurile

invecinate, in parte prin strilucirea lunii 9i in parte prin aburii 9i

scinteierile, mult mai vii, ale incendiului. Pentru a reproduce cerul

senin gi instelat al nopqii, cu o luni clarl gi lucitoare, am luat alb de

plumb aleruri de albastru azur, iar pentm zonele unde lumina devine

mai vie gi imobili, am adoptat albul de plumb f5ld azur. Casele, fluviul,

arborii, unde nu ajungea lumina focului' le-am luminat simplu,

cu lumina lunii. Zonele unde razele ei erau acoperite de aburii incandescengi

ai focului, le-am luminat chiar cu acegti aburi gi am reluat

totul cu indigo fin gi lac pentm obiectele cele mai indeplrtate, cind

aceasta mi s-a pirut necesar32.'

Am dat acest lung citat din mai multe motive. Existl in mod

curent pirerea cd, aici,,sorte se refugiazi in tehnici, punind din

plin in evidengi propriile sale limite'33 ceea ce imi pare a fi o

-

flagranti deformare a semnificaqiei textului.

Cred ci adevdrata semnificaqie a pasaiului citat este cu totul

alta. Prin aceasti rel^tare, Sorte intervine in mod con$tient in

miezul problemei mai vechi a ,,reprezentirii ireprezentabilului"'

Ne vom aminti ci aceasti problemi apirea deia la Pliniu, care

dedea detalii tehnice cu privire la picturile .strilucito^re" ale

lui Apelles (cele patru culori, stratul de verni intunecat); ea

revenea la Erasm, fiind vorba despre Dtirer gi de reprezentarea

,,monocromd". La Sorte, intengia de a demonstra ci se Poate

picta gi Dquae pingi non possuntn (,,ceet ce nu se poate_picta*),

itinge urgtad de modernitate incontestabili. Succesul acestui

demers .rra fi g"tatttat de tehnica picturii in ulei3a. Cred ci nu mi

ingel afirmind ci textul lui Sorte n-a fost niciodati apreciat la

justele lui dimensiuni. Unul din meritele sale deosebite consti

in a fi subliniat posibilitatea (fictiva) de a lua vederi in direct de

la spectacolul n-opqii in fliceri. Dar daci citim cu atenlie textul,

,e lirir^ ci el eite rodul unui foarte bizar, dar semnificativ

amestec de observaqie directi gi de trimiteri culturale.

S-ar pirea ci o anumitd reminiscengd din ,,Infernurile" lui

Bosch, adririrate probabil in colecqiile veneqiene, Persisti inci

in mintea sa35. Elqine totugi sd precizeze cI ,,vijelia infernali*

era, de data asta, realitatea'insigi.

O a doua altzie e de niturl literari. Existi temeiuri puternice

si credem ci Sorte a contemplat incendiul de la Verona,

al cdrui martor fir; indoiale cd, a fost, prin grila literari a lui

Virgiliu35.

,,f?srad ep rrrntcrd e €Jn?lualsrs aJEpJoq? Eruud.. purrJ ?J a]

-?Japrsuoo urrueun poru uJ fuls txttli.J?d atdnsv apdoausqg

,8€... raroJI rnlnrpuactn alrjgtrreynorued atrot lrerpzrape

ap llt? ad g1e;nreu ap rlc ad ?rarueuJ o-.rlur 'eluaza:dar ealnd JoA as

gJ_

IaFsV '("') arrur8erur rcs ef,rprral 'alocas atlnru rsru ap rqca^ alac

ad r5.rep 'Lnzgt rJ "A al lruorcrd a.lec ad 'apruce (ealace ad rewnu nu 16

! ngns nc el€rtsazu! r' r" urnc rS ec adeo;de r$ alernleu IS ll^ lJ :e runc rS

ec 'elnsuad nc el?luazardar sorerpnf ?apal urol al rJrucnl elsace;e1....

'pprrulrd eiuauadxa uJ eurqr.uJ as ps (amqert) lod frrrotsr erulno

r$ rarrp uJ uapal ap eaJenl ?J pupJurual (ales rrJplulal BaJarar.{Jul

uJ'(alelnsauo nf, at?od nps) aletrlreu nJ 'rralurrulle ap ernplzap

r$ o auo5 '?srns ro6n ap Inrsap pcseacrg8 as r[ ?s r6nror gsel

aJ?J rJgruJoJsu?Jl lrJaJns E JnloJ ,,t ipe$aJ? aleol rzalJrd ps unc.

:Ear€qarluJ pulJ uI ri purunl ap asrns rart roJal plocercads .ler3ap,r

-rrd arie,r-rasqo ep pund un-Jturp eareJduatuoo trielr8e ,purnlcou

ezrrd-rns :prnrord n?s rnlnsaralur Insuas ug pcryrldue a1 rS gzeet

-oq?[aeJ el aJeJ 'auo5 e1 r$ urrcr nrlrSJr6 rnl rurtsaaod ap atuau

-ale arfplalal ateol 'Jnrap,ra$ nc leurr?ur ?-s auos pqr ad.alau-re

lecnde e-l$ eaug pc rnlnrde; era1e u! !c rn8rsap l?Jrerual rJ EA aS

l€,t lll?Jaury

ap r$ n:ceseu-r ap ardeou pls?ac€ euosap gs eatnd J? alurlnc aJ

'eueour 11 1rudarp e-ap tuarnp au 'tury urrd ,rlr1ns ur.rd 1a;rsy

("') r.rr6ou re-ap ad pur8ur.rrs uru?l ap ad urn

'qun1 nc ealdrou urrd rS ("') gunpe-as rtu rio5

("') Itpcpg uud 'curue-ur areo13 arlu-atnl

(.'. ) ."1 rru-alarure .r1cnp51

'?unsgr rilgurJ.rr rS ruarueo ap trreglfs rcwo37

'llirrac InooJ ap er6acnlgrrs r.rgz u1 cra8r5 lrylog .apre uo8alecn Inuroa1

'nzl|o r-?urru u-?seJ ,Etrr .sngrqdol61 ln-I

1"' ) unpfd acnp 15 a31nws ('.. ) eldurlc ar6alouguul

alun(u ap lnygd ?le^?u ur runc nes ,ugcpg nc af,aJJ

acrds ap erdurrc ad sor.rn; (atrrl un uncajd retrrool

iInzffe rtu-nptnprof,u! rcls JrI^ urp ln6r.radoce-a4

'resec,alurril?ul ed 16 c.rn gtu rS red urp a.rrgpr8 n rBS

("') ["tot1 ve epe) r$ lrcrulr:rod

("') e1 rurSu u-a eururu-r6 a;el reu Burulu! ,uetu aladri ap crqef "rorl

calseule un funs?J rlnprz urid'eaace-rru-o1oo rS rc1

("') r:ruac ulp yn:op nc rA laou-as-npur5r.rry .rlrpn:r nqcg

apurrdnc snedar lnurrrd purc lndurr ad e.ra retucoao

:pptau7 ulp lop rnlnluJo e eued eurrrd tuprotuarua-r ?S

'ezetodr. ralsa3B 1nu1{1rds uJ ur^ auos rnl Inrxar r$ auarpSrr,r

rrJarJJsap e eugd Burrd aJlur elrlsa8ns aueo; alaluaprturo]

a

a

Jt

ri

al

tJ

p/

It coJ ao run3o'r


moderne3e. Am vizut totugi cI mai mult sau mai puqin in aceea;i

epoci un Gian Paolo Lomazzo incerca si dea soluqii diferite

clasificiriiao gi cI, ceva mai trirzitt, Breugel ;i Rubens incercau

si rispundi aceleia;i probleme pe cale alegorici. Aici e cazul sd'

zibovim un moment, pentru a incerca si punem in evidenqi

locul pe care-l ocupi vederea oragului cuprins de fldciri in ,,sistemul"

lui Sorte.

lnainte de toate, trebuie si reamintim ci in epoci, peisajul,

considerat ca o inventie striini de spiritul italian, era departe de

a fi acceptat printre genurile majore ale artei, unde trona inci,

in buniiradigie clasfti, tabloul narativ (bistoria., k storia).\n

aceasti privinqi, semnificativi este judecata lui Michelangelo

relatati de citre Francisco de Hollanda (1548):

,ln Flandra se picteazi numai pentru a ingela ochiul ( '.. ). Tablourile

lor reprezinti sub numele de peisaj lucruri de nimic, doar case, verdeaqa

cimpillor, pete intunecate de arbori, riuri 9i poduri, gi figuri multe,

rnsplndite pe ici pe colo; toate acestea, chiar daci unora le pot plrea

frumoase, sint in realitate pictate firtr ordine, feri simetrie ;i firi

proporgii...a1"

Acestei opinii, destul dc curente inci in a doua jumitate a secolului

al XVI-lea, Sorte incearci si-i opuni o abordare pozttivdt

si sistematici. El incepe printr-o impirqire a peisajelor conform

celo. p"t.u anotimpuii ale anului , ,"" "" ^ri

r^scop si demonstreze

ci gi in acest domeniu ,,minor" poate fi respectati legea

,,varietiqii", atit de importanti in teoria marii picturia2.

Pasajul citat cu privire la incendiul din Verona scapi insi in

mod vizibil acestei ordini gi sintem indreptiqiqi si ne intrebim

de ce se opregte Sorte cu atita insistenqi la acest caz excep{ional.

Existi, cred, pentru aceasta doui ragiuni. Prima consti in

faprul ci tabloul realizat de Sorte nu este propriu-zis un ,,peisaj'

(portr, paesetto, peisaj de qari), ci o vedere a ora;ului. Iar din

aieasti perspectivi

- ;i aici rezidi marea diferenqi

- peisajul

;t historia se imbini. Chiar daci facem abstracgie de subingelesul

virgilian al scenei, este evident ci tabloul descris, cu acliunea sa

dramatiii qi temporald' clard', Poate fi considerat ca storia in

sensul ahertian al termenuluia3. Totodati, e evident ci avem de

a face cu o storiain afara normelor, cici interesul major al pictorului

se concentreazd'.nu asuPra acqiunilor personajelor, care

rimin anonime;i abia menqionate, ci asupra spectacolului oferit

de natura dezlinquiti. Pentru a fi mai exacli: natura insi;i e cea

care face,,istoria", gi nu personajele. Asistim deci la o risturnare

o3.tog uxp lttzpunuJ'-IaVJvx 'l

a(Buosrad arur ad 'tyeug prz un-rtuud psrz-nr-rdo-rd euaos ap

leredas a :rarirzoduoo Inlqruesue urp ,,tedncap" ?J alsa Inlnlp

-ua)ur lnposrda 't1nru reru €AeJ 'asEJ ap dn-r8 un aurnJ uJ Er.uJoJ

-sueJt E ap alBJ ad'racsarl e p8ugrs EaletnuaJlxa B[ reop tupzeJtul

11 areod Ia:rsapou Jnlol nr f,ol un pdnco r$nsug JnrpueJur

'arirzodruoJ ?seorpu?r8 ptseace uJ'pJ a InJol€lJads pzeadetl at

eaa3 'o3.rog IrueIu€J e8nrtsrp ps eiuruarue af, lnrpuaJul - rrJnJJ

surls rJ rB ea[-AI

IE uues lnldurs a)e! e ap rnlnrsa8 [e tca]a eJ -

Ie uoa-I eded'1yg Inue uI:lnrsounr e Intrerqns'Q't) tlgt uJ

'rnlnuerrle1 al-azuels urp Eun-rrug'laeyeg ep rercrd o8.tog utp

ftpuarul p[BropuJr?rpJ a erqalar rctu ele, alalduaxa urp Inun

'eluersrp eztleat

e nrtuad 'acrselc eler,uJou pdnp grndaJuoJ ptrcls o nc (crla-l

-oel EzeouraruJ IJ txat tsaJe arec ad 'alerpuacur aJoJtsetef, reun

IE nolqer acrro rS) atros rnl Inrxar upreduroo ps sunfeap g

'rnlnolq€r InFPunJ uI

psurdug atsa (rauoran royruaiprac rseru) ernSrg 'p-rn8r; aurlap

(e-rnreu) In[ppunJ :pJrsEIr ernlcrd nJ uod?r urrd rolruar,ural ?

6E COJ sC rxn3o'r


inspiimintate incearci sil escalad eze, de cealalti parte fiind. retez^t

de chiar ancadramenrul frescei . E ca gi cum incendiul ar fi plasat

in afara cadrului, cu titlul de prolog sau chiar de cauzd' a ,,istoriei'.

Daci studiem cu aten[ie opera lui Rafael, deducem cd' toatd'

aceasti desfi;urare igi gise;te ragiunea de a fi in structura temporali

precisi a expunerii picturaleaa. Partea stingi, conform

ôricireilecturi naraiive a unui tablou, reprezintd'primul timp al

acqiunii, cauzele ei, sau trecutul. Aici va fi deci situat incendiul.

Partea dreaptl, dimpotrivi, reprezinti al doilea act' al dramei:

cetiqenii, birbaqi gi femei, incercind si--$i uneasci eforturile in

scopul de a stinge focul. Acesta este- plasat in partea dreapti-a

compoziqiei, coi-rplet in afara cadrului. Ges.turile gi atitudinile

persbnajelor, care-gi trec. unele.,"llol1 mari re-cipiente cu api

pentru a sunge acest foc invizibil, indici.faptul. ci acqiunea lor

e pentru moment zadarnicd'. Adeviratul deznodimint a -.pare

fi voit si spuni Rafael

- nu Poate veni prin fapta oamenilor, ci

doar prin intervengia divini. E ceea ce p^re si. implore{emeia din

prim'plan, care intoarce sqatele speciatorului gi ridici miinile

iolicitind intervenqia papei. in sfirgil, paPa aPare in loggia sa,.face

semnul crucii si prin ic""sta semniaii sfirgitul fericit al intimp

lirii, aclamai de mul gi mea car e,iubil eazd"

Rafael i;i amintegte ;i el de Virgiliu,la care face in mod evident

aluzie cind insereazd,in exrrerna stingi a compoziqiei sale

gi in prim-plan un grup eroic care-l evoci pe cel.al lui Enea

irat'tsportitrdu-l p" t^til siu, Anchise, menqionat in episodul

despie cdderea Troiei din Eneidaas.

b". . evidenr ci modelul virgilian este exploatar de Rafael la

inceputul secolului al XVl-lea,-in sensul dezvoltirii vizutle a

actiunii eroice, pe cind la sfirgitul aceluiaqi secol, Cristoforo

Sorte (;i pictorii al ciror purtitor de cuvint este) vor exploata

acelagi episod in cu totul alt sens.

E impresionant de vdzut modul in care Sorte insugi justifici

abandoiarea povestirii prin interesul penrru aspectul pictural:

,,ar fi desigui prea lung gi poate plictisitor si vi inqir toate

efectele o.dd.tr. de acest funest acCident [...]. De vi voi

^ceea

spune pur,pi simplu cum, amintindu-mi de faptul ci sint pictor,

am imitat frin culori aceasti situaqiea5."

Nici ci se putea alegere mai clari decit cea ficuti de Sorte:

povestirii, el ii preferi les.crierea, tabloului istoric, el ii preferi

peisajul. ln termeni imprumuta$ din retorica moderni a fictiunii,

s-ar purea spune ci a-utorul opereazd o alegere- radicali intre

tho*irg (a aritta) Ei telling (i spune, a Povesti), in favoarea

lexorl 12erappS,Icco{vq ocluacal' g

?reJerd'(O '[) oEguoN aq sro5ue-r{ rnun E n€s erreg rarprq rnun

erado uJ pzeeunxJnl aJeJ 'qurqos ur ,,?1sruJnloou.. erirperg

'Gfgt) rururag rnl Ie r?nrers lndn-r8 purry

lxaluoo tseJe ur lueuodrur r?ru .aurs IeJ lnldruaxa ur eJBolBA o

rnln(euos:ad eap ?s gzeezrL arpJ InsJeuap ur erieurulnJ rsp8 e,r

t65',,s4n1tta utnldutaxa" eJ lrtzert 'eauE rn1 rr:n3r; EaJell€xg

'ue1d

lnurrln lnlosqe ug'ollogrurs PuIJnt IEtu

wtuezatdar a trrlsnd 1n$ero eJ aurall ur 'Esnar3 erios ap leruJn

ti nruecsy nps InJJ ap rriosug 'asrqcuy ad 1-npurrrnd eaug rn1

I? rrore lndnr8 ueld rurrd ur gzraseJd .(S .ll) *g6gl

pr--r-rap pzuyd

o-rluJ'?pgd ap 'rcco;eg oruapal '[nuara] r$-npqrndsfp ,prsrxaoo

',1nyoceloads' ptlexa aJeo 'Enou 'pt1e1eec r$ ,?uotsr.. gtlexa

areo 'eleuorirperr eac 'larorg ruappJ e eJetuezerdar ap rlprrpporu

pnop alaJ'gg9y.rn1nue lnrn( u5'runJ lelou ep tu€saJalur E

ri

'giuersrp rS

arr-rdo 'arieurrs€J urp ?trntpole else ra eiuetsqns 'u?re[al rrSartu; e

aleq)-ezery g'(1auûat nu 'ocont y ols?A) ."'trrdo rue-ru .1nco;

puyzg/^* :sr?eug 'rerolrl nps Inlaporu ?J .eJrlsa,rod uJ ,,EJlur..

EA nu auos 'nop-1npo4 ad as-npurrdo :/'uaurJet rnlnurrd

lb co{ 3c runso'l


9. -MoNsU

DESIDERIo", Cdderea Ttoiei

efectele dramatice ale clarobscurului, lesind personajelor un loc

atit de redus in ansamblul rabloului, incit de multe ori e greu si

le distingi5l. i ,

Nu cied si rni ingel prea mult afirmind ci aceste tablou. ar

fi greu Je ingeles ferl incercirile de suslin€re teoreticd.ce le-au

prE".d"t, gi care traverseazd gindirea occidentald privitoare la

lubiectui ieprezendrii picruraie a excesului vizual, plecind de la

i.**ifo"a iro, Erasm din Rotterdam pini la acela, nu mai

^lui

outin important, al lui Cristoforo Sorte'

'- f;;t3;in care acest efort teoretic insoqegte constant efornrl

artistic, se Poate conchide cd' r.eprezentatea focului a fost conl"p.rtn,

in /orii timpurilor modeine, ca o perPetui tentativi de.a

t"ior,", de a verifica, de a pune la incercare inseqi ltmttele prcrurrr'

'QtZ-gtZ'dd'tSgI'uia;nrng (auerpuay4l

'ncsauol urrolJ ap 'ruo; 'pr.rr) 911 'd 'u,uog pu" uttoN,qcrrquog .H .g lS

gg' d' 9€.61'eu8o1o g' rllm I u! oSSosard tp ptn ntd z7,rlo.reosng .U .Jl g I

'8_Ol

|6'ru.rn 16 gt'd'9561 'urlrag/ouelrl I 'ot38rartt7 vq auot7

-lotC pun oddog uon 'uaqauaA pun ,apnqutoT uaqrsron aru"ssrluaf, erp

pun oppaps oulqonC tuu"aotC'('pa) :a;yrqc5-uagg .S :pepa^ es v it

'tZZ-OZa 'dd ,Og5l ,ur1-rag ,uapunqttlof.9y

ua qntt ut $unx nulas uoqdazaf, ale 'qrs9q snurtuotatll .r.rqay!aau1-1 'g .y3

'napaco:d r$e1ace ap uri qrsog rn1 .loyuo8rde ele ppuoJul afu lztA El

'trz-902 'dd '(zeot)

AIXXX-I 'uua11ng uV ::u]',,d-rnrue3 qruralxrs eql ur qcsog Jo rrv er{l or

asuodsaa V : surearcl s.rl3sog' 'uosgrS 'S ./N 16 Ibl,9'dd,7951 aeuet6,uau4su

-arupry aqcstrdotuE 'lsnpaW np uqupz'uuewyo11 '/ril, :uJ ,,,JslqC ort.rorg

srg rpuorur?U oruotuef,rel l uo^ replrgrune;l. .dueleparg .H .IJ Zl

'8161

'etuoa 'oluacaubut3 1au ouSog a outsnauug 'ott1stpy

.,o(utay ac1op" l,1,o11op

-ueC 'C :eapal as e 'rr:ot$euaX laue er.loel ri ptJE ur lnlnsrl ?rual rutuad I I

.( tOZ

.d ,9951 ,?tzdta1lueqrunl I

'a:1reo1g 'H 'pa) ,,elrrprplJ 16 lncorerp( '1nco;* r.{rsog leluaza.rdar ry JE erpr ur

plsrleer ererueru ezarur]qns ?s pcreef,ur areo .(tr691) Eaoqnpfqrs..lapuel4l uen

IereO rnl erie,uasqo ap ri prepotot tuoc utauri Es fsur arnqarl .gO€ .d ,II .lor,

'9751 'eiuatolJ-'lprEIO '<I 'U 'pa '1tu a11ns ,11tus iut,(lgEt) ,,ernlteln{rr€ te

Erntlnrs'e;nurd ellap aue(llap ol:;tter1-. ,ozzeutol olo?d uErC :g51-7g1 'dd

'9591 'euar4 'laurutr.lg uo^ 'I 'pa,ou8astp 1ap atado,p przrloN.slarqcry4l

uorueo;e1rq) oumilarcW otuluouv tae .tu,19 .d,9g6L,a3ar1

i

,ele;n.I .I .pe

61

'svg-stvr1 sap satqalar sanutad sap sadt[g sa7 .snruosdue-I 'C[.I] Ot

'(tlS'd '9091 'prrpe141 'msa131 q ap rctrop outtuotag

uvs ap uaprc ap puolslH "l 4 ap aurd ?nruJ .ezuan3r5 asof de.rg ';r)

rnlnurs'ul Ie urala InroJ EI erelrrurjl o e) ulnzp^ Euneaptol erj Es arngeJl

qrsog el Inlnf,oJ eesetuazatda.l 'nldruaxa ep "ezuan8rg asof alarer; luruad 6

'86€.-he 'dd '(ZZet) g'totr171 ur ,,,slry IEnsrA

ur snrue3 ar{l

pue uone.lrdsul 'uonea.l3;o d.lelnqero^ otuaf,oJlten| ag1 :erser

-uEJ 01 srsaurrl woJJ*'durey'I I :Eepa^ as e arirzodo glseatrE rutuad g

e s e . o s r a A . a, tJ, p,,.,,a,,1,1 i li :rt; 1 frI"' tr,:: ::y,' i;;r: ff i,"r"*;'; n' "

'(9951 ?rpuo1

'TaBnatg'4,_'uuuulsso.l5'C 'Jr) ruser1 rnl elrnsorpe prg! rep,la8narg rn1

teunlcuJ yn€o1a uJ'(Oggl ap ;n( u1) snltauo 'V errpt ap r5 lezryrrn g e,r ,,sa1pdy

lnou* lnsodol Er rueruasE ap rnuria.l ernqerJ' lt .d,.qr :do .liis;oue4 :;3 9

'It-tE 'dd'(f EOt) lgy,salntusuJ ppnnoJ pur &tnq.r,r,y,

aql to Trunof ur ',,.ra.rnq uo d3o1ng (snuserg uo saloN .ataued ur aelngaSf

'l>1s;oue4'E rnl InrJEluauroc'p.,r.urodoap Eepa^ as ylur.rn l$ tzg:d tn.to^

'9951 'p;o;xg '?utpliouioy zuts_?tg 'sac[ utnn1olnda skdo,ually.5 .4 :q 1e.rE

-elur lruxal Eepal as V 'rleriued r{ E,lr]eurrxorde arsa ?Jtseou EeJeJnpEJI E

'61 'AXXX'u'raptqJ y

'( [86] 'n$a.rncng 'auerpua141 'ncsauol urJolJ ep .uro.r .pea) 9751 ntpuol,acuzs

-sr"uay aclt to uV aql u, sarprrls 'sa11adV

to a7nuall aq1 lqcugwo5 .ff .A

rnl alrriea.rasgo piur,r.r.rd ptseare ur Eapal es V .16 ,zfiXX ,*tpt4l e

.Z6.AXXX ,*'P!qI Z

'96 'AXXX 'v1o.tulo11 mto$I'ulrrpg IeJ nrurld I

gION

€v coc sc runeo'r

44 IMAGINi ALE oRA$ULUI

16 cf. N. A. corwin, Tbe Fire Landscape: Its Sources and lts Deoelopement

from Boscb throupb Breugbel I, zaith Special Emphasis on tbe Mid-Cen-

,rry b";rlt "neoioal","tezd'

de"do.torag Universiry of \Washington, 1976' 9i

G. Unverfehrr" oP. cit.

17 Cf . W. Iser, Die Appelstruktur der Texte, Constanz, 1-979' ,

1g Vezi: M. Foucault,'Les Mots et les cboses. (Jne arcbôlogie des sciences

humaines, Paris, 1965'

tsi"ri,K.Ertz,Jan Breughel der Alrcre, Kiiln, 1981, V'!t! lirrecent'

tvt. Oi"z padron/M. Rlyo-Villaiova, Los Gabinetes de Pinturas, Madrid, 1992,

pp.130-133.

' ' 20 Lib"rtalile pe care gi le-au luat cei doi pictori in tabloul de la Prado sint

evidente. Cf. C. Ripa, Iconologia, Padova, 1603, p' 448'

27 G. P. Lomazzo, oP. cit., P.299'

22lbidem, p.408.

23 lbid.ern, p.294.

24 Cf . perpiexitatea lui Gombrich , Norn't a.nd Form, ed' cit' p' 2-77 '

25 peniru^teoria celor -gapre guvernori ai artei" (cele gapte planete) ;i

teoria artei a6iLomazz;;;" roJd."' R. Klein, La Forrne et l'intelligible,

Paris, - 1970.

ii irr" semnificariv ci, la Perraulq peisajul in flicari apreciat drep.t

-

-capodopere< - s51s in cadiul unui e1ogi.1 final adus tehnicii

"onrid"r"r

tromoe-l,eil.si ca pandant al unei naturi moarte: .Li-d'un soin sans 6gal les

i;i.J;.;;;;;;;;r15",les oiseaux d6cens se verronr.b6quetez./Et 1) d'un voile

peint a,r'"" art extr€me/l'image tromPera les yeux du trompeur.mesm.e'lD'un

ii;i;" ;";-;6 le chef d'Luvre iharmant/De sa ville 6teindra l'affreux

(Ch' Perrault, La Peinture, Paris, 1663, p' 1O)'

"-b."r..n.ttt." -" i C. i"rari', Le Vite de' Pittori, Scultori ed Archittuori (7564), editat de

G. Milaneri, Florenla, 1881, vol. vIII, p.584: -Lancilloto s-a aritat s.rllucit

r" r"i;ili"."llo",r.iloi, a noplilor, a_lumi.rilor orbitoare, a diavolilor qi a altor

lucruri aseminetoare" (trad. rom. de $tefan Crudu, Bucure;ti, 1962',p' 493)'

-- 2;i;;.;,r:r. c^2, a s" ved"4 de exemplu, T' Tasso, Gerusalemme Liberau

(1581, xIII, III).

'- - Zs ei.i, ca qi'mai deparre, citim din Virgiliu, Eneida. (trad. rom. de George

Cogbuc, EPLU, Bucures,ti, 7980 --n.t..)

30 i. Sorr",'"Osservazioni nella pittura*, Venelia, 1580, editat de P' Ba-

,o"iii,tn-irotiti d'Arte del Cinquicento fra Manierismo e Controriforrna,

vol. I, p.289.

37 lbidern, PP. 289-291.

32 lbidem, PP.29l-292.

f : p, g"to..hi, op. cit.,vol. I, p. 533' A se vedea, de asemenea' intr-o formi

mai moderatn, J. VLn S.hlorr"r, La Letteraturd artistica (1924), Florenqa,

1967, p.394.

34'singtentat si vid in fin" "indigoul ;i in -lacul" lui Sorte o transPunere

or**rir*-ului menqior,"t J" Pliniu in legituri cu Apelles (vezi supra

n.1). ^

35 Cum N.A. Corwin (op. cit. p.77) a semnalat-dej4 Sorte.se gisea in

rs:!-f" Vf""t"a, unde fi putrrt vedea gi cele 20de..peisaje incendiate"

",

",r-per"r. chiar in crr.sul acel|',i an de citre ducele Federigo Gonzaga (vezi

supra n.13).

' 36 ln aceasrS privinqi nu purem decit deplinge o dari mai mult,pierderea

"..i.1 pirrr. a lui biorgione (.la tela grande con Enea et Anchise") din

" "gli"

'eaug rnl IE lerour Inlduaxa ad InluerrB

eund aJorls erlurp Erurrln ErgV 'Jole(EuosJed nunrif,E ptleleaf, Jpr .atdpou ul

Jolrr?ryU ll;eulsep eltrf,EsuoJ turs atetptun( JolaJoJrs ealqrlelol urp :tBInJIpf,

aurq sruro.rduoJ rnun Inpor lxeluor tsere ur r1 e a.red

,(Atit.dd,i56,1 :srriz4

'rnq.puocuo141 'q 16 rarg'.rq3 erirpa) grgt ulp nps ,,lntaurqe3. ur ,,irapncg

ep 'C arrfr ep prnrpJ our8n;a4 orrard rnl e ,aroq !!Dp?J EaJerrf,secl [g

'1551 'oueyryq

,ouap?sae ,lsuoW

zu8tua,T '"u"g tatpte a autoN ag sto|uztg.rdde5l .11 .yrtr :eapj,r "r V OS

'e

9t-[9t 'dd'st6l

'eu3o1og 'ryalng na"C 't 1p TuBaslp np ouolta(at uk uor tu4llut7 .V tp ?rnr

? orltttr oSolmac'(e fgfS*f 'ou1qtp) trroipg orlnpa1 ry

pnsow .IJ 6,

'elsef,E rnlntuJc e E,rrldr.lrsap eatred urp reruf,ol

p.rrdsur es etros pf, Artef,rJruruas elsE .(.ul,rn 16 gW,.d,$61 .uopuo17uarre11

rroN'plaufr/ aq1 ur_spapI puv saubtuqca; ,surer1pr1tr ..9 rn1 ayrrie,r.lesqo 16 ,a1et1e

arlur 'e11nsuoc tod_ as ptrret ptseaJe n-rruad) es r3n; al3etse,rod lr$;gs uJ ,r$

olueruruala e1 arred er InoJa aJetr ur,tuSc rSernlarr ? enop eee)sed ur prisolo; a

,,8ur1ar' BJrur{a1 pugc ad '(asrqruy rnl reser ese;al ed ap fnrpuerur

eaug) puqdruaruoc

rop ]nlruu1r e elred eurud pururop ,,3ur,roqs" ef,rurJal .nr13_lrn e1 gtr

'

1951'o3errq3'uottng to

)uopqy aq1 'qtoog 'C'/N :Eapa^ es e,Sut7aly8uotoqs erivodo nrlued It

'*,,;r ::'' i' I Xi )l'r?i,i,3,,tnZl

'69-9e 'dd

'GSet) 11yy'satnntsuJ plkritkoD puo Stnqtr,yy aqt to Teunof ur ,,"o3;og

Iep orpuarulo '(Sglt s.leeqdeg. lpeq.y :ad aIrien-resgo zararuetuJ IruI ,,

ul psnduor rep) Otgt '1aseg'vtnx4 a6, ,rr:eq1y .g .i St

'plnJsounf, aurg EJa ,,rnlnue alundrurloue- Eulel eJef,

uI apueureg ratre ea;al5eounr ep durn r$elare ur euri aunlztlrp ptse:ry Zl

'62'd'6691

'ruarl 'atqctqcsaSlsunx tnz uattuqcsuayanl :u7.so11eouorsen ap .f arrpc ap

rrrtpa '(gyg1) pn8qup ptntutd ap oirlr?tJ tpue11o11 ep orsrruerJ 'JO I'

rruleropurau asasnJ r?p'tggt uJ ou?rtrt e1 rnrgde e ozzEuro'r rnl lruErerr ot

'll'd ''rc 'do'urm

-ro3 'v 'N ap tenler 'lIZ'd'la 'pa 'ultog pul utioN,qcrrqtuog .H.E 6€

'Z6Z.d ,.4t -do.auo5 .3 gg

'Z9E-g6Z'11 'oplauV 'nrpSrrn 7g

JrsEIr r€Jalrl lf,argns un nf, r{f,sog rnl alE eujnlf,ou rlrEulunlr

a1t1inlos aurqrur Es pf,reaf,ur a.rer a.redo alaur-rd urp eun pgego;d tsol rJ e^ aJEo

r5 's1arqcr141 erlEf, ap pleuoriueur 'ruue1uo3 oappEJ rn1 e pueriaui,r,-eriraloc

sv 30J a(I Iunco'I

rrNnrsaucsNvul E'rv

INICVWJ

el p) erzrllr al-npulp 'rca.r8 ad elr-l1 t-e rulued dwrr r3elacz ur r$ uero:l

IruogzgJ *oua3osr m "lrqouur e rutuad ,;aruo11 .a.reodod arlur ru? acaz

ap toqzgr_rnun l[If,argo rntrtsuo3 e n:tuad rseowruJ ap Inrsap rso] r]

ps 11g1sodwr ere (eIle as ar ?lerru?u ?iull; o ec ,eua1g qo punJ-lruuew

-n3:e 'uero,rt rnlnrogz?r eaur8uo e1 arr,rr.rd nJ gJrraruoq ea.ritsa,rod

ptnl?gruor e arer rn Inlal ?sul atsa

- Ia arJcs - sorcrlap 1ruda.rp ?-ap". .

:l1s;oue4 urnd.rg lsoJ e

(esed rnlsace eaiefetue.Jls tBJJBru e ,lnurrd lua-rede ,arerya3

'{ue e)ez eP rcqzgr

[a3e l€und B-s rnl€ts Jaun Eaiasnrun{ uluad rceq '€ublp[?J ra

InJOI uJ rnJpJ rJ ?s aJecl eluezaJder o aJeJ arnlEls o JEOO 'eroJJ

e[. rrEPoer^ ps.np rsoJ E-u rsru ea g) apetJ as .eued pll€ ap ad

'15 'n$n.re ap rS riaod ap alrJnpJ ra alrur8eur lsoJ n? tJ3 aa ps?otu

-nrJ ap tg? ?t€ponru lsoJ E-u (la aunds,eue[A Elprenap?:af,rl

-srlJe Jolauuloop_rc r$ ratre rr3rJo]sr ad p8r:tur rJ auraJl pllntu

ap ar?J Ezetuercd o aprqJsap rrolag .lound lsaJe ?[ suntv

'z,eepr. uJ apa^ o aJBJ ad ralac ?auauras?(< rJ .,,rurûd

gzea|fg1v1 as urnJ(( nu o-letuazatdai e Jn-rotord gc'e-rriuoruap

r? (nr^n'I el r.zptsv grl1e) xaual7 pand?V Erntsare €rado .1ua1

oplng elsa sxnaz Inou rJollag olerd uelorC rn1 erurdo u1

'rutnuBaut s-n/o

Inun €eJ€arc srru-rad l1 re,ro1_rriasnlun.rJ Ezalurs reurnu rc?, (eleJ

araurl etlntu reru '1apou ec 'docs lseJE ur puJnl reualg e aurSuuli

ESEorrrrEJ ?uolo_r3 urp raJal{ lnldurar nJluad tetcrd rI Je anJ

1ac 'srxnaT '-rn8rsap 'fge as rJoseJepeJd arturr4 .crlaurru rnd

JEop IaJ ep p\eJ rolearf,_l?nlJelalur rnpsacord e anzr.leuorintrtsur

ap lnrroJe ug tepacatd ne-I erer rrrotn? puJuriuoc grsrl pSunl

o pp rrollag 'arrselo rcttv e arJoet ap tseJrupru lrqplua^ ,(Vggl)

onaqqrtv<ilap a arcqns o17ap ,atollld 1ap yapJ es ear?ronl uI

rrolleg In[ "

ezetuered raun €aur8JEur

InloPI rs eualg ad

50 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

ei s-a aflat femeia de o frumusele desivirgiti, s-a gindit sf faci din

Elena cea reali obiecrul luptei in realitate insi, rizboiul nu-a fost

-

dus din pricina unei femei'reale, ci din pricina frumuseqii perfecte a

unei staiui,Pe care Paris o ripise Ei o adusese la Troia' DupI cum se

fti",gi A'ti"hit"t." "

p.r, ',r.,"-ol,i h indoiale mirul despre ripirea Elenei

iJ"p; cum susline Dion Chrysostomos' ea i-ar fost dati lui Paris

i..p. togi. legitiml), dar nici in vis nu s-ar fi gindit anticii cd va veni

o vreme cind acest #i, l," fi contestat Pe motivul ci numai o operr de

".ta, Ji nu o femeie realL' at fi meritat un rdzboi de zece eni4 'n

ln linii mari, observaqiile lui Panofsky continue si fie valabile.

Numai ci trebuie si le aducem o corec[re rmPortanta:

;;;i"d i" i"aotU mitul homeric, Bellori se ar^qe^zd unei lungi

iradifi, care nu e cea ilustr.g" de citre Dion Chrysostomos' ci

o ri cdre\ cei mai importanqi reprezentangi sint Stesichoros,

Eurioide "trj, si Herodot.

-';;;d i"linod.ia lui Stesichoros, celebri cindva, este pierduti

azi (ea e cunoscuri numai din trimiterile altor autori' printre

un lung fragment din

."." ;i Platons), in schimb ne--a Parvenit

ir"gJ;" i"i Euripide intitulati Elena' Aici gisim -motivul

,i4"olon-uloi fiurii de Hera pentru a-l ingela pe Paris. La Troia

n-a calitorit decit un simula&u (,,umbra" sau ,,fantoma" Elenei,

Juoi cu- au redar maioritatea traducitorilor termenul eidolon)'

iate fragmentul in care Elena insd;i vorbe;te:

,Dar Hera, de ciudt ci nu a invins'

iecu artf"l ca Paris, crezind ci mi imbrilrqeazt"

doar vinrul s-atingi:

nu Pe mine mn dnrui agadar,

ci doar o fantomi asemenea mle'

ficuti din eter ;i insuflegita de Hera'

Fiul regelui Priam crezu ci mi posedl'

doar o inchipuire imbriligind " '6"

Adevirata Elena, ,,ascunsi intr-un nor", ar fi fost Purtatl de

citre Herm.t i" Egipi, unde a rimas pe toati durata rizboiului

rroian. Asupra ac-eitei gederi in Egipt .a

eroinei dizerr.eazil

indelune inbusi Herodot (Istorii,II,113 ;i urm')

"' t";;;;;i;i-tt'ipidL, substituirea Elenei prin eido.lon-ul

,ar, rr"r'r r"',, foarte.1",ipot'ul vrea si demonstreze inutilii"r""'gi

"r. futilitatea rizboiului iort"t, in cele din urmi, doar pentru

o iluzie.

Daci revenim acum la texrul lui Bellori, care probeazd cunoa;-

,.r." *raiqiei anti-homerice cu privire la mitul Elenei (o ediqie

il-]

a

4

#

4 t

T

I

u

'(gt 'tl) .PuIuItueJ alnl€ls ar?ur o

qns aoarrad es alil1rv rnl ?araprrn:rl'(OI '1r) rolrnrers lnrrn; ap rS

ec 'snuan rc\raT teurqlur rnlnlduar ea:arlods ap prriosug atsa 15

eJaqr,t3 €lnsur ad co1 aJE raualE eaxdgt erEJ ur '(tgT InuE urp

puglep) ssrurunlo3 ep oplnC ep amoq sxuoqrnusaq puolstH n)

oua1E oa.r.tdy,y 'wtNoNv nursEvl^t 'O

I

(

E

Inzer salE rPr.u alsE 'plre eP alJargo roun rnlnlrnl e eeJ eP prEP

-uof,as EJa rauafE g,rldpr Etual aJeJ nc eiua,rcar3i p3JELUaJ es xaxotJ

xnlftuputov al? al"ârpau elalu?rJ€^ ap luoc auri as pJep 'autd

grle ep ad 'rern1?ls-laruod ap Insuas uJ trsoloJ prepoatJJ isoJ

uJ prul'pc a-rrd a5

II m uoppxa ap Inuaural ''rlJ 'E A Inloras

'reural ap rrsdrl Irlol etsa nu Ia gJ ruptou ?s ?l?polot ernq

-eJl JeC 'rnlmrtu e areloderlxa €tseat? ug tuelrodwr IoJ un lrq

-eqo-rd pceo('.(1s;oue4 ad eznure IJ aJ€c 'rnlnrotne 1nrusnalsg

'arntels o tQrcuoc potu uI eurâp (1n-uolopta) lnrcelnruts

uollag e1 go snds arnqarl sale r?ru rEC 'nrJelnulls un nr]uad

n?etgq as pf, aurq aueoJ nen6 rcap 15 Ba-rrnlnsqns nJ luaJnJ ?l n€Ja

rrcar8 ?c puJurisns 'arirperl ap piel elur?ul sed un aoeJ uollag

'nou Ie eJnp? ac rS aSurrsfp plurrn$n

nc uatnd'(rll"A ozuaJoT rnl ?aJaJnp€Jt ap ?rJrJauaq ralnd as

VhI pdnp'ropo-rag nI afuo$J nrluad rer 'erlaual e1 'orznuelAl

oPIV EI togI uI rnrpde e aprdrrng rn1 rarpaSerl e purl?l-ocar3

ts

I3

r!

-;

aF

ru

slr

lal

as

ea

lSC

ull

t9 Inrocl IS vNg'Ig

52 IMAGINI ALE TRANSCRESIUNII

rt'irif'tl. t1:*. '"1'

13. MAESTRU ANoNIM, Uciderea lui Achile

Este interesant de notat in acest context ci ilustrare a cea mai

complexi privind.tem a rl,pi1ii Elenei pe care secolul al XVI-lea

ne-a transmls-o, sl anume tabloul lui Maarten van Heemskerck,

la Baltimore (1535)10, intreqese motivul rdpirii Elenei cu

^stdzi cel al furtului statuii (il. 11 ). Van Heemskerck le infiqigeazd,

intr-o manieri pe care am putea-o numi ,,pre-belloriand".

ln cortegiullroienilor, care se indreapti spre navele ancorate

in port, Paris si Elena sint usor de recunoscut. Dar, la fel

de important ca ;i cei doi eroi ai epopeii, in prim-planul

^pare

compozigiei !i un soldat care se.opilt"$t. p.urtind pe umerii sii

o mare stature auriti. Din multitudinea de evenimente' Personaje,

episoade, referinqe arheologice gi mitice conlinute in

acesr tablo;u, staruia auriti e punctul de referinqi cel mai apropiat

de spectator. Ea se constituie ca adeviratul centru al intregii

rePrezentdrt (il. 12).

E greu de spus cu certirudine ce reprezintd sari, {e

fapt, pe cine

repr{zintd. aciastdstatuie. Faprul cd,in faga templului circular din

mijlocul tabloului se inalqi incr un idol infeqi;ind-o-pe Venus

pare si in{irme ideea ci ar fi vorba de o alti $aruie a aceleia;i zeiqe.

*.{i' ;.- .5i.:.;.,

'413x1u7,ut aqc 'atty,7 ap pd.tns o1 as

tpaa a'osodg o1tt,1

o173p a7 aur ut v37oa t61

.pPal qlaq qlaP a aao?D outos IaP

oqBtt vsou.tot o7 uog")

,'rnlnuosuoc arlu?J ?rlel?aJ

'!gre o-s Iruu?ru? run ad

eu?otu rf aBurs ?rg lS

Inlnu?roJl ea ?l?PaJ JEP arJ l-?s

'rrrru?N 1e lauod lrutsa?u.r

pzeale8a nu

t"tdlncs ?-ru ar rar.ry 1n1ad1eos gc?p

?P3^ ?s 'a;ru ln8udt

a1r-rr,rr.rd pcJ?otur rS-ps unoy

'Bpa'I raseourruy e r5 sna2 rn1nia;g141 r

rJIIJ etrtsa^ tuJS'

:alsagJo^ eJe) eal alsa raualg ?rnlEls

:Gtgt) ourrptr^{ €tsrueg uerC rnl pyanpf p7 ulp ueod un

pzBerurs as 'rue-r3o:d nps Jmxal uJ uoJlag ap plnurisns ?luezrlalsa

nua77 oa.ndy,y ':tl.agxshtaaH NVA N:Iruvvhl .I I

",']tt"{G;

,l,t:li..P

tr

e)uer.rel rS 'ryralsuaal{ uEA ueuEEtrAJ aJlpJ ap lpJlsnlr .raua[E

rnlruru] B pcrSoloaqre etueltel. artuJ rnlnunJp €alplprun e-I

'fluaPlâ aP Inlsap (uo8rtod) arerEdr.uof, ap arienrrs

o-;IluJ 13ra>lsuae11 e1 r$nfor Jsasg8 as prnlels rS eualg 'erirpe-rr

al6aqrol arec a-rdsap 'laua[E Ip Jrlnu ,,lnl9np.. e1 arznie o nu nES

atsa pternJ ernlels p)ep eene:d nc urpqets ps II3lJIp ap tJre ro1 g

fs 'rn'roor rs vN3lE

54 IMAGINI ALE Ttu\NscREsIUNII

del Pennel di Natura il Pregio

agguaglia'

Conceda Pur, conceda

l'altra al Troiano, e senza sdngae e

morte

una n'abbia l'amante, una il

consorte"ll .)

Reactivarea, in epoca extrem estetizantl a Manierismului, a

mirului antihomeri c,bazatpe subsdcuirea intre ,,cea mai frumoasi

dintre muriroare" 9i simulicrul ei cunogte asrfel expresii diferite,

cea a lui Bellori nefiind decit maxima ei codificare teoredci.

NOTE

1 Cioyan Pietro Bellori, Le |ite de'pittori, scultori et architetti moderni,

ed. E. Borea, Tarino, 1976, p.15 qi urm' (trad. rom. de Oana Busuioceanu,

Meridiane, Bucuregti, 1975,io1I, p.56). A se vedea gi Cicero, De Inoentione,

II, '

11, 1-3.

2"..1a bellezza non quale gli si offrioa a gli occhi, ma simile a quella che

ved.eaa nell idea..." (Bellori, ed. cit., p. 59)'

3 -lnsi cea vie se pare ci n-a fost atit de frumoasl cum se zice, cici i-alJ

eerir ;.rrrr.,r.i cridcabile. Ba se crede chiar ci n-a ficut niciodati drumul pe

ir"., ..,."bi. Ia'froia, ci in locul ei ar fi fost dusi o stacuie, Pentru a cirei frumuse!e

s-au rizboit grecii vreme de zece ani" (Bellori, ed'cit' p'-59)"

+ b,. panofskv,Id"ea. Ein Beitrag zur,Begriffsge.scbicbte derîlteren Kunst'

tbeorie (tlZ+) (ia.d,. rom. de Amelia-Pavel, Bucure;ti, IJnivers, 1975, pp. 66-67).

5 Republica 586 b Ei Phaidros,243 a.

5 Ciiatul e rradus dupi versiunea francezi a lui M. Delcourt-Cuvers, Tragiques

grecs. Euripide, Paris, Biblioth6quede la Pl6iade, \96,2, P-'-9?4'

' '7 A'r. vedea'exemplele citatc de R. Kannicht, Euripides IIe.lena (cit.),

,rol. II, p.27 ;i urm. gi i. P._Vernant .Figuration de l'inivisibile

.i.#g";i. psychique du "r"-"n"".J. double: l-e colossos" in tr(yt.he--et pensde-cbez les

Grecs."Etrdis de ps)cbologie bistorique,Paris, 197',, vol' II, pp' 65-78'

8 Edilia critica 1ui G;iffin, Cambridge, Mass'' 1936, pp'69-75'

g pentru documentele " figurate privind aceasti tema, se poate. consulta

H. Buchtal, Llistoria Troiani. Studiis in the Mediaeaal Secular lllustration,

Londra ;i Leyda, 1971, fig' 23a,26d,31 c, 5Oa-e, 56b-ct

-

i o A-r" Kunst,oor de beeldenstorzr, Amsterdam,

Rijksmuseum, "Jd."'."t^log,ri.xpoziqiei 1986, p.iz: 1"d""r.! cu bibliografie la zi)'

4" J 9.-lJ"rrison,

11 G. B..lt'lari.to, La Calleria, ediqia M' Pieri, Padova, 1979, p' 281 '

rolaruud ?eJEurruExa n3 rs zenbzgla/\ rnl elrqrsaJr? a3rlaJ

-oel JolaJ_erJJs EzrlEue nf, daJur ps uop $e ,eorldxa o B uluad

'prualqo-rd pJrun o-Jtur rcr€ arnlnsuoo as alcadse ?nop alsaf,V

-aruod erirugap 1s lerauaa ug lyulaeur ,,r.$t:,t"t::fiff;:lfJ

lnJlual u; zaseld -gs rrop 6e 'a;eluaurnJop alasJns Arlsn?qxe

etert e_prpg 'tn-rgde e areJ ug lrcoda 1e lenrrrrds InueluoJ urp

rrplard-raluJ lou raun alriprqrqrsod azarnurlap ?s pQzr8ap rcru rJ

'alzznd un ad BJ

Inolq?r ezatert ps aundo-rd iS! nu nrpnrs isacy

- a r o 1 n e E r ,', r ,.,, 1 s . are r a.r dr a r u r a p a Ia

.., a

t?Jrt t#"#,t"o, I #5 t o

, i ererJrrsep ?{E o 16 plrqrsod areo atse rcW'ppupl

-at4ralu? sa,{ rEJnr.uJoJ E-s rs rnlnolq€l Ie lenz!^-elatu InJelreftJ

telrurrlep e-s ac gdnp gwzrnda piuasa ur ared pls?aov lerelaclao

flJgeulwJelur '?nurluoJ o IJI? auItuEJ earelardralur 'gseolsai

?JSEorq pl?porJlu a8un(e nu aJEJ rorcrd ap atnr [eJ apqJv rnl

rueuasv 'leraua8 ug rr-rplardralur Insues arincsrp u; aund EtseJE

';,ltgluazetdar laun e aratuezaJdaJ" eJ 'plenztr eriBrn8rJuoc

r$gsug o-rnlrt_suoJ JE crnlnolqete glvnveJ ?r,!et pJ retuJrJp €-S

'puelqord rdarp gteluazetd alsa rJ ripsug ?Jrlsrue eataxtazaidat

:rrro8ale raun e er?ryrJsap eleuorilperr ar$aSgdap rolrlrrd e1

ap ?rerdar$e riueurolrad 'rrrplardralur eualqord aund e nrruad

telcrd rsoJ B aJ€J nolq?r un ap ?qJoA pulr; .ruauru ad pcseaurn

gs rde; ep rnqaJr JB-u_aJ nJJn[ 'psuarur-.rolpzundseJoJ poru

ug'alsa nolqel tsace ardsap EJntEJalr-I 'z,,pJnDrd e11ap erSoloaa

e1" ldarp €uue_sap o ou?proJg ?rn-I ?e[-IIAX IB lnloJas urp

rJuJ',,JoJrrnrord e plnlc_rd" o ?trtoJos luJlnr rdaip -ad r; areoil

'psorure; reur ?aJ es erado , sautuaT,y svT r,,toy.torcrd Je rolcrd..

un 'rlauelAl eeperJ unc B$e 'rp,rape-rtug a$a zanbzgleLgJee

zenbzele^ ap spuxuaw

IEBar teruod l$ ral.re e

s!8ay o7uuty

spI rrt

arJoaJ


interpretiri suscitate de tablou, in scopul de a-i Putea reconstitui

funcgia in cadrul societlgii de curte in care s-a nlscut.

Lui Antonio Palomino (1724)a ii datorim cea mai aminunqiti

descriere a Meninelor (il. 1{. Pe lingi o identificare verosimili

a personajelor reprezentate, autorul face citeva observaqii ce se

.oiitt a fi lvocate. Tabloul este definit ca portret al infantei Margaritain

cercul doamnelor sale de onoare. Biograful igi incepe

Iescrierea cu aceasti sceni centrali, pentru ca apoi si avanseze

la colqul din dreapta primului plan al imaginii, pe care il nume;te

el principal t'rmino.^ Aici se afli deci-pragul prin care privitorul

p;qe9te in tablou. Ciinele din acest loc este de-scris ca o figura

Zbirrro y pincipal, perrfrazd interpretabili atit formal cit ;i simbolic.

palbmino se indreapti apoi fugitiv citre cele doul figuri

din dreapta planului mediu, inainte de a trece_in latura stingi (e/

otro ladL),unde lucreazd'pictorul. Evocind doui opere-, una de

Fidias, cealaltd, de Tiqians, ia pre.nrco are ale autoportretizirii lui

Yellzquez, Palomino cauti si justifice prezen\a co.ncomitenti a

infantei gi a artistului. Infanta garanteazd, prin simpla ei prezen\d,

nlmurirea lui Veldzq:uiz'-Aceasti nuanli speciali a

comenrariului lui Palomino- va fi luati aici in considerare.

Deviind de la tipicele laudationes, arrtorlll nu_ afirmi ci principele

este imortalizar graqie miiestriei pictorului, ci cd, prezenla

unei inalte personalitigi conferi artistului nemurirea'

Faptul aspecr consriruie.unul din pungtgle critice

"î "..rt

ale rabloului, e consratar gi de Felix da Costa (1696) in comentariul

sdu concis gi altminteri discutabil. El consideta cd.,,imaginea

p$e ^

fi mai mult un portret allujYelizqtrez, decit unul

al pringesei"6.

'Se confirmi deci ci Palomino incearci si legitimeze istoric

demersul lui Vel6zqu ez prin referirea la autoportretizarea unui

arrisr in prezen\^ unei ziiteqi (ca la Fidias), sau a unui.suveran

(ca la Tiq'ian). Mai mult decii atit, trebuie luat in considerare ci

nici comentatorul spaniol, nici cel portughez nu- percep ca iegiti

din comun "rrtor"i..r

entare lui Velalquez lingi portretele

perechii regale in bglindi. Palomino se o.pregte cu mult mai

'-ulrn atenq'ie ,rup."'reddrii originale a piizei. Fiind vizibili

doar din 3pat", piitura pe cale de a se nagte se sustrage privirii.

Ea se dezv;luie-totuSi privitorului, dupi pirerea sa, in oglinda

din fundul inciperii unde se reflecri rabloul pictat, un portret

J"Ut" al lui Filip IV si al Marianei de Austrii- Deqi precizirile

lui Palomino sint suficient de specifice (oglinda se afle, dupl el,

in fala tabloului,/rontero al quidro)7, exegeqii moderni au inter-

'Lrru atse

- polqel - Ia

:lnsundspJ lEJpdeau ezaurJn r-rs arnqejl

(,,t lnolqer atsa apu6") u-rpqa-rru1 'prirur re

lruxaluor urp pseors

?suJ arnqart nu ariewelJxa ?lsEaJV 'crrarln?C 'rlJ .Zgg p ur .BrrJs

',in?alqet a[ Juop lsa nO( :eJrp ap ?tual alsa uo seuruery sap

ace; ug" 'rnlnrolrlrJd prera3ns alJ I-?s ErngeJl arsardrur ap laFse o

:,,plelcrd JEop elsa r6ntot 16 'grrlagnsur rJ Je pulo r$ e) pteJa EueJs

plseaJv" 'ptre ap p-rado o-rtul asuudnc arJ ?s n?lnqen'(ouo?ua

-sap) erznlrzap rS rcp '(ogv8ua) erzny..rcoda ralaJe raridacuoc

ruJoJuoJ 'aca-reoap luaueuorieJ tsaJe arredap rerlr turJfr.uJn ps

Iplul rnSrsap arsg 'eSugrs urp r$ erdearp urp alES elrrnl?l uJ l?rr

-ads u;'rrur8etur rnln(rrpec elp arrlcau alrJptrturlap ?z?aJ]suourap

o runJ eie 'rn1no1q?l ?JnlJnJts uJ'?leropur p:p; ,ferr.lozrp e-s

luaruale tsaf,V 'rJolplueuroJ rilnru l?pac ne-r e:c'rpJ ptrdsr (Tuoana

,tpalqq ec ernlcrd etardralur e ap errdsr uJ laJrs€ eepp) rarnd

wV 'zrplz uJ eJeprr.lJsap aJ?tu o era8ns InoJgEr rounl? .plcaroc

alsa erirzodns poeq ',ralarad ap trur(rrds Eet?ls tc ,le\p?e eta

nu ?J ;n3rs adeorde g 'alelrlcexe nJ rnlrlsuocar aleod as nu rnl

eeretuezerd'nzg)ly e1 ap drlrg Inl IB ,,

ouptaa ap oqcadsap" u!

€lJB as Inolqel '9991ulp pqdacug pc arr$ aS 'Jnrotrlud prs arec ad

rnlnlos e arrSunla-rd ec prndacuoJ elsa csaspS os eJeJ ad eneapo4

'0,(le,trrcadsrad alero6cru rn8rsap rep) pl?rnleu arurJ?ur uJ

elepar rugs alafeuosred 'armrJnsnf o 'ounuop4 ?[ sop ep IFB eJ

'pugc11du1 'o1lapna1 reun IE lu€urr.uJnJ lnrcund.?qerSap trtu .alsa

EaJ?t?tsuo3 ',,rSpsug Be1e111eaf' rc 'p-rnlcrd o rJ J? nu Inolq?r ?J

erie,r-rasqo nJ pz?auruJnJ eJ crrrSaurd lnrrnu6rqo Vzr.;awtn

'nolqpl urp ,,alr$ar" plseao? nc

leJrs€ arar4Jur as '3e.rd ad ap aleurJJ nc lndacu; e ete) (rnJnolq€l

€ararrosaq 'olarN gsof rn1 €lenlrs ande ar€J ur (lJlps InpunJ

urp alalarad ur psrqcsap e$n ar-rcsap ps a8un(e .pur; u1 .rnlnolqer

lnrieds arpqpJrs r$ B;lur Barnd e ap ersa;dul pqle ps Jn:6rrrrrrd rgcug

'1a;_ e6e uJ plrnJlsuoc '1a gdnp 'arsa elseaJ€ : ra,rrpadsrad rrrppar

erdnse ar$a,r.oq?z JnJol?luauoc arBJ pdnp .(rrnolqer ap alralu8

o EJ fsrJJsap) aradpcuJ plseaJ? urp JolrJntcrd e are-rarunua o

gzeawrn'uGWf) eueotrr ?[ pu1d solr?J res?leleg rnl luaueuede

rdarp r-npur,rras 'ad1cu1t4 pp ouonj ?lrwnu era grurnSr; ep5

'rrunrice InJol errJsep 1n;er3orq 'apdrcurrd a1a(euosrad fdnO

'rrrtir8ewr e,rrtcadsrad E[ eJ?oluaJaJ

oururoJ?d rnl alatur^nJ urp el?lrnSrque ee)e terntpluJ n? atuaJal

elrrpnrs'aiuaua,rpeur alaun ep oloourq'uerodrua]uoc 1n-roleDads

eP

- -roJ raricnpap r.uroJuoc - rednco else Jo[ rargJ [E 'apar

apSar rrqcarad rrrylJalJal B fp"Aop et fused lsaJ? naJaur letard

ls src?u ocvnt

58 IMAGINI ALE TR-{NScRESIUNII

Nu s-a an^lizatpini acum faptul ci, in epocalujYel6'zqtez,

raportul dintre dimensiunile imiginii qi reprezentarea_reali era

comentar cu pasrune. La graniqa dint." secolele al XVI-lea ;i al

XVII-lea, teorericienii diicutau aceasti problemi cu o rigoare

abstracti imprumutati din scolastici. Poate ci nu este deci

intimplito, .î Lu." Giordano desemna tabloul luiY el'zqu€z ca

,,teologie a picturii" \a. In aceasti dezbatere' conceptoele fund"-"rri"le

eiau: ,,imagine", ,,simbol" 9i ,,idendtate"' In 1633,

Vicenre Carducho le definegte pentru iconografia sactd.in Di"a-

Iogos de la Pintura. DupI .lt .T crucifix in mirime naturali ar

fi',,identic" si ,,aseminitor". Daci e reprodus intr-o scari de

proportii, aiunci este,,proporqional aseminitor", dar nu

,,identic','i ar dacd'e figurai doar ca simbol (ca miel de exemplu-),

atu.rci ,"pr"""n ^rea

irebuie desemnati ca ,'metaforici"ls' IJn

raqior.,ame.,t asemlnitor se regise;te in toate scrierile fundamentale

ale contrareformeil5.-Pacheco, socrul gi maestrul lui

y ellzqt]ez, wrlizeaz|, de pilda diferenqierea clasicd (Facerea 1, 26)

dintre'irnigen gi semejaiza, definind in acest context imaginea

(irndgen) p e q uefio rnodelolT .

' Cia mai detaliatl contribugie la aceasti problematici aparqine

lui paleotti, aurorul unui trarar exhaustiv despre imagini la

sfir;itul secolului al XVI-lea. ln capitolul ,,Che Cosa Noi Intendiamo

Per Questa Voce Imagine" el se referd la Augustin, in a

cirui filozof-ie diferenlierea imintiti esre in cel mai inalt grad

inteligibiln. Dupi Paieotti, Augustin, urmat 4" lf'Toma, a

d"11,o"r1str"t'. ,,]), altro b imagiie, altro b sirnilitudine, altro i

equalith, e per usare le paroli sue, dice egli Aliud est imago,

oii.r.d orqro'litas, aliud similitwdo. Ubi imago, ibi cont.inuo similitudo,

nin continuo imago, ubi similitudo, non continwo imago,

non continuo aeqwalitAsls" '

Semnificaqia unei opere ca Las Meninas este greu de sesizat,

dacd nu este analizatd, pe fundalul teoriei contemporane a

reprezentdrii artisticele. Daci ne apropicm de tablou cu privirea

epocii, atunci el conqine ,'identitatea" (aequ,aliras)' Aceasta

iirplice .,,aseminar ea"', dar-exclude ,,imaginea" (imago)' ltt cadrul

acesr ei reprezentiri de tip aequalitas, n]umat portretul

perechii'regaleitr oglindi este investlt cu calitiqile de im.ago21.

hemarcabii"rr", in icest context, ci picmra la care tocmai lucra

yel6zquez corespundel conform dimensiunilor sale, unei redFtri-alqwalitas,

ca in cazul majoritlqii portretelor lui Veldzquez.

Reflecrarea in oglindi abia produce transformarea intr-o

ikogo. Aceastd metam6rfo zd, parehotiritoare pentru inqelegerea

L

E.

I:

a,

IE

e)

-rlsuof, PJ?Jnr€u atUrJPuI uJ €aJ?f,IJIJnJ3 'alIlUIule alIJaIlueJeJIP

elEJoqe[a ]soJ n€ eQrg) InrPEl uJ 'es€oISIIar reuE InruauroP

uJ urind Lurôq?z IEur ?s lI.\Irlod ry rv 'rcpuruaw larldaJuo3

1tu34syl sotsu3 'ztndzylal ogglo 'g l

r

a

J

t,

69 sIclv ooYltl


cuie p entru Carducho mo delul reprezenti.rii - a e q ualita s.

.Y el6?quez

insugi s-a confruntat cu aceasti temi atunci cind, probabil dupi

prima sa cllitorie in Italia (1630), a inceput si picteze celebrul

Crist de h San Pkcido (il. 15)'?1. Tabloul (240 x 169 cm) respecti

iconografia crucifixului cu patru cuie al Contrareformei spaniole,

propagat de Pacheco in tratatul sdt22.

Contrapoito -ul atenuat constituie o extrem de vagd a,luzie la

Antichitati. Prin pozigia capului si mega de pir acoperind P^rtea

dreapti a figurii, pictorul introduce trisituri originale in aceasti

operi timpurie. El trimite la un alt prototip, celebru la inceputul

aielui secbl la Sevilla: crucifixul de lemn al lui Juan Martinez

Montafiez (1603), care tematizeazd, motivul ,,Cristo de la

Clemencia"23. Precizirile iconografice existente in contractul

Iui Montart.ez pot fi cu siguranli extrapolate la pictura lui

Yellzguez: ,,Viu, inaintea mo4ii sale, cu capul inclinat pe Partea

dreaptl, El privegte in jos la o persoand care se roagi la picioarele

crn"ii, ca ;i-cind Crist insugi ar vorbi acesteia ;i ar sfitui-o, cici

el suferi pentru cei ce se roagi aco1o24."

Elementul cel mai interesant in acest pasaj este cI Isus a fost

ingeles ca partener intr-un dialog cu credinciosul. Se constituie

o indicagie pentru continuitatea spaliali dintre cel ce se

roagi "tifel

;i tablou juitificati exclusiv ca o rePrezentare-lequalitas.

Criitul lui Montafrez este o sculpturi in lemn, pictatl de

Pacheco. Cristul de la San Pkcido, ale cirui insu;iri sculpturale

au fost frecvent comentate, ar trebui imaginat ca parte a unui

continuum spaqial, care include ,,persoana ce se roagi-la

picioarele crucii". El corespunde astfel caracteristicilor unei alte

lrucificiri celebre din Sevilla veacului al XVII-lea.

Tab I o ul r ealizat de Zurb ar 6n P

entnr mln istirea d omini canilo r

San Pablo F.eal (7621, il. 16), Pe care Carducho il descrisese ca

de h grandeza de un hombre, a stirnit o mare senzatie'-de-oarece

crucificatul pdrea si gigneasci din suprafaqa pictati bidimensionali

in spaqiul tridimensional25.

Exemplele evocate demonstreazd. cd" imaginea pictati i;i

asuma din ce in ce mai mult misiunea de a accentrta experienqele

unei viziuni mistice. Ilu,zia realitiqii trebuia si gteargi graniqele

dintre im'agine ;i privitor. La sfirgitul vieqii, Zurbar6n, a cirui

operi ilustia pe atunci cel mai sugestiv problemele imaginii religioase,

reia tema central'I a artei cregtine, crucificarea. Aceasti

reprezentare este singulari (r1.17), pictorul redindu-se pe sine,

la picioarele crucii, intr-un dialog mistic cu Cristos ' Meninele

luiVelazquez ;i tabloul lui Ztrbar|n

- aflar azi la Prado26 -

-aJd alaloJes ur trSalur as potu tsaoe uJ 'osslqp u7 rnlnrol?uoP

n tgtuaza tdar a

lrrrup sgrl IaFs p ee r ug re gtnz lnl

o d

Jnraru or ny

'rnlnJ?^le3 el? alunu €f, [IqIzrA r6ntol tndaJuo3 'leirqcs rrqe

elsa rrunrice lnoo-I

'gJseeqro^ 1-gs ared eJ?J 'lolrnruJl I aJl?J

sns uI arieroPe u1 prerda-lpul elsa ?aJIAIJd 'fJIuJaJnJ araSur,tuoc

ap rsa8 un-rluJ rnlnrdard eie; ug prs erdearp ao durl u1 'erapd

r$ lnlauad auri g8ugrs Eu$u uJ 'taruodotne EJ allqlcsouSorar r; e

nrluad etezrl€npl^lpul ap tu5rcr;ns tuls nps rnlndrqc allrnrPsprJ

'roprotcrd lnuoned 'ecn1 rnlnluJJs 1e leuorirpe-rt lnlugur6a,r

gueod 1a'elseaoe ruluad '[n]eJIJIJtLIc no Soprp un-JluJ plurzatdat

es uerpqrnT'pZat taruod nlqnp un pulrord 'nrcn1 e1 gturzardar

as zanbzgla1 'rnlnolqel rnlnrieds e greutSewr eiruB-r8 nc uoder

uJ ?tIreJIp l€tualuepun; arielar o-rluJ psul as-nPugge 'gtearc

eaur8Brur 16 rolearc aJlurp eare-rrdas pzeelnue tt$tue [quv

'xrJrf,nJJ rnun alaJeorcrd e1 gzeaifpluy es ugJBqJnT'sor?

-r1a-r rotcrd et'ale8at lall1r.ueJ eiuazatd uygzeatn?rl as zanbzyp6

'aun, ap rorcrd e3 'arrdord prado o-JluJ rnln:otord rrrpzqaruod

-olne ele alorueds aldruaxa aluelJola l?tu aleJ alntnsuoJ

19 srcsu oovh[1

vu7uspt so7su3

Nyuvsunz sc ocslcNvuJ'9I


mergitoare, donatorul in imagine, motivul fiind frecvent ales

pentru marile panouri de altar27. Se respecta insi separarea donatorului

de persoana divini, prin plasarea lor in spagii plastice

diferite. Aceasti caracteristicd se regisegte inci in Imaculata

conceptie a lui Pacheco, de \a catedrala din Sevilla (1621)28.

ln'secolul al XVII-lea, acilare simultani a celor doui spaqii

picturale imbraci forme caracteristice. Ea este realizati, pe de

o parte, prin lirgirea iluzionisti a spaqiului plastic in spaqiul real,

ca de exemplu in Crucifixul de h San Pablo Real de Zurbarin,

iar pe de afte parte prin integrarea pivitorului sau a pictorului

(deii nu numii a donatorului) intr-un spaqiu pictural unitar.

Zurbardn stipine;te perfect aplicarea acestui procedeu ,,mistic"

in picturi. ln timp ce Crucifixul de la San Pablo Real sparge

suprafaqa venind in intimpinarea privitorului, in ultima crucificaie

pictorul pirisegte lumea reali gi pi;e;te in tablou. Crucifixul-cu

pictor constituie intr-un fel epilogul temei crucificirii in

-cariera

irtistici a lui Zurbar6n. Ca descifrare alternativi ar

rimine doar ipoteza ci pictorul s-a reprezentat stind in faqa

tabloului terminat intr-un dialog cu personajul figurat. Aceasti

interpretare este insi intr-un anume fel secundari. In cazul lui

Zurbariln, unificarea celor doui spaqii diferite se Poate petrece

exclusiv intr-o suprafaqi imaginari.

Tradus in terminologia epocii, Crucifixul cu pictor este irnago,

;i nu aequalitas. Dimensiunile sint 105 x 84 cm, sensibil mai

mici decil in toate crucificdrile anterioare ale pictorului. Daci ar

fi executat tabloul in mirime naturali, acesta ar fi fost inqeles ca

ilustrare a unui eveniment real. Prin micgorare deci indica Zurbar6n

reprezentarea in imagine: ubi imago, non continuo neqrt-alitas.

Airtstul gi personajul divin comunici intr-un rnundus

imaginalis2e.

iellzqtez se prezinti diferit gi mai problematic in abisso3a'

Autoportretul siu este in mirime naturali, aflindu-se in societatea

lnfantei Margarita gi a suitei sale. Spre deosebire de Zurbardn,

pictorul nu este intr-un dialog imaginar, ci participi cu

drepturi, egale la evenimentele tabloului. Picteazi portretul

perechii !e[ale, dar modelele sale nu sint vizibile in tablou. El

indici, totu;i, prezen\a lor, dar nu in aequalitate, ct in imagine'

Redarea portretului regal, conexiunea aiesteia cu evenimentele

figurate ;1 rolul lui Vel6lquez in ambele suprafeqe picturale constituie

punctele critice ale tabloului. Este vorba deci de modul

in cari Yelilzqvez se raporte azd la reprezentarea-aequalitas,

cdreiaii apargine, si la riprezentarea-imago, care il transcende'

'zenbzgl?L rnl ale elenz:.^ roJunslndur €aletrxald

-ruoc nJtuad nrcrpur ec ri zet rsaJ? uI psealaiug r; areod 'tlue,res

rS rlSrue ap alriar,r ug sodor rqcal un 'raurqle EJoJEIaIAJ 'rc,,aulgl?

raun e(rr3 nf," 'a1es larado IIrn ?Je e) eee) lot seJtxe 11 re-rS

lnrotcrd ar?J urp 'uoln? ap g3?aJrul ?lsll o aunduoc oultuol?d

'zanbzgla6lnl IB Jllaroal IntueluepunJ Inlf^zaP € ulued

'lolauxuaw rrJnlrlrJls

e araSalaiuJ gunq IBLu o 'rolaluatuncop arierS 'vzrleat e ntluad

'alcarrp Jolalapou erdnsB eJEraJJaJ o IJIe ?l?JJaluI tuoA

.tolcld un ap toldutaluot fiu8usp,t sorsrlC 'Nylvgxnz gcI ocsIcNVuJ 'll

SIC7U OCYNI


Ca pintor de c6.mara qi, mai 6rziu, ca aPosentador del Rey,

artistul avea doui misiuni: in primul rind, ceea ce s-ar Putea

desemna ca public image a regelui, iar in al doilea, administrarea

colecqiei artistice regalJ. Motivul principal al celor doui cilitorii

in Italia (1629/1630 qi 1649/1651) a fosr, astfel, achiziqionarea

de opere de artd32. Nu este deci surprinzdto.r cd Yellzqtez a

fost stimulat, in aproaPe toate picturile sale, de un mare nurnir

de modele33. o ajemenea aliturare de impulsuri vizuale nu era

neobi;nuitdin acea epoci' In Spania, Pacheco a ProPagat' cu

precIdere, acest demeis. El afirmi ci numai asrfel pictorul poate

ior.,prn" un ,,bun ansamblu" (u-n

.buen todo) din opere 9i

mae$tri feluriqi. Graqie ingenio-ului siu, acesta trebuie si-;i

ascundi impulsurile, ficindu-le de nerecunoscut34. Cea mai mare

faimiii revine anistului capabil si-gi unifice;i interpreteze(acomodar

y reducir) cel mai bine modelele3s.

Palomino36 susqine, pe de alti parte, ptactica academici constituind

semnul tipic af unei culturi artistice in curs de cristalizarei

o aliturare de citate nu trebuie asezatd pe aceeaqi treaptd

cu ,,furtul" de idei, ci cu interpretarealor (tomar ocasi6n), cd'ci

daci artistul este intr- adevdr dotat, rezultatul nu va avea nimic

comun cu modelele sale. ln acest conrexr trebuie considerati

poziqia lui VelSzqu ez fagd de impulsurile vizuale.

' Cornpoziqia piasti cd a Meninelor folose;te diferite idei 9i

modele. Cel mai lmportant dintre acestea este' cu maximi probabilitate,

portretul nupqial al Sopilor Arnolfini (il. 1S), aflat, inci

de la inceputul secolului al XVI-lea, in.posesiunea Hab_sburgilor,

iar din t 5SS, in colecqia regali din Madrid' Tabloul lui Van Eyck

esre un incunabul al reprezentirii pictorului in abisso. Acesta nu

esre prezent direct in imagine, ci doar graqie reflectlrii.oglinzii

.or,rr'"*" din fundal, c r"tedl',la o scari redusi, spaq;ulimaginii

si continuarea sa in spaqiul real in care sti privitorul3T. ca 9i la

Yel6zquea oglinda inffoduce personajele care se afld.in afara

cadrulli pictal, dar acestea doui sint pictorul insu;i 9i un in-

la cununie. Vel6zquez apare, dimpotrivi, in

solitor .. -"ttot

spaqiul imaginii, in timp ce oglinda infiqi;cazi familia.regali nu

in apariqih Ja reale, ci in cea a tabloului care il reprez\ntd'

ior'tceptul diferit al imaginii nu rezulti numai din conjunctura

rediiii diferite a spagiului, modelului sau picrorului,.ci dintr-o

alti concepqie despre reflecrare. Oglinda convexi a lui Van

Eyck constituie microcbsmosul in care se reunesc, la scarl, redusl,

spaqiul plastic ;i ccl real. Rama sa, decoratd cu zece scene ale

pati-ilor, ii conferi un caracter sacru, transformind-o intr-un

'lnuriuoc uud eJe aJtuJ tJJJJdxe atESa[ ,a1enz1t rrJas atuaJrp

urp ?lsuoJ 'zanbzela lnrue-r8or4 6 rn1 alaraurS ,ozey\1lap ?rsrtn?g

uenf rnl alerotep suaeprof 1$ suaqng pdnp rrdot atelrlear uJ

grurzatdat ',,nlplro 1n1apzoltoutpi.aW gdnp suaqng ap 5rado..

ec :eprdel auJsap ounuo[Ed aJ BaaJ 'rrunrice 1nco1 zanbzgla6 E[

gzeatnSll aJ aJ?rJurJd rry?s Ie lenzll rnlntuerSord earrnlrlsuocar

alaft luaûl

lrrurad'oorruacap €Aatro ap areo rlqn d,1n1nrczyJ [V

?'r prpo?rat pltpld prnT treessos uef ;li,"ih:lri'?,K;Tl,

p ueJd Jnurrd ur '?a.rariuaprâ ur-rd .nllnl ?[ rnlruotrrd rnlnt

-aruodolne e gtue:teô r$ pra;o srarual .rnlnolgei rrirzodsrp-ug

al?riuasa aluara;rp rlsrxa ?rBp rBrr{c 'zanbzgla6 rn1 epurl8o urp

raruod Jnlqnp

Bdrortue rr$n e e1p ap rS ar-red o ap 5refue isnq .r;

araruodep eaqoarad 'poru rSelaoe uf .tfpuluaW s?7 urp pcrldar

eJqalal 'rrurSerur Inlepun1 ug asrqcsapa-nug rr6n Jn,rrtow urrd

'te:rdsur fJ ps areod sJarual 'unolq€l ap alraJes o-JluJ rnlnueJ

-alns ralrzrl euat Arsn[Jur.'zanbzgle1 Inl alauxuaW nJ aunruoJ

rrnlfsgrl alrg€rr?r.uar arnp^zep (Ol 'tt) ?r.urn urp €lsaf,V .zveggl

vtp ftz9)Iv E[ re[JE nolqel 'srarua; plêq ep sallaxnq ulp

ptnptd ap ps pxralp? p4ttzta plodoaT aprnpxqrv nis .oper4 e1

tze w[Ie'11 ualuerg suerJ rnl lnrarlere utp tnalyutv,p pulqpJ

'rolaq8anrg 'f ap rclttnjutts ouoSalv :nzg) [V ?l r€rr.{J EAalrJ

'ua3 rnlsace pugurinde alueuodrur arado etlnur rew eiued5 ug

neaspS es zanbzglal rnl ecoda uJ .or?rpuclJ ur nunle ad arelndod

elJ?oJ 'unatauta,p spu?qpr elaJe EJ arznle o s?uxuaW sp7 uleepea

tnrnd rJ Je ourtuol€d ?J earaundnsard eJ acnpuoo areotpzurrdnr

ap rI1€ arieuro;ur O 'nlplÔ _1q

apz9ttouqary nr suaqng ap

un_o[q?r eâtp '(papur1c pcod uot anbuna) rclrau rS ar; ,a8urrsrp

rod as ereJ ur 'rrnolqer ap rrraleS raun InpunJ urp alerarad ad

BIJE re-s ee p) 6epzvezrcatd ounuolvd ,ppuqSo ardsap purqro6

'raurSar ri rnla8ar rolrrnSrg E runlol

ap Fpror esdq gururarap rrzui13i, e glrid ele;erdn5 .rii gSuq ap

psrqrsap e6n urrd ?t€ntuaJr? ?p,rrradsrad e8n; nJ pupserl

-uoc'alelqeuorsueurprl ap rrsdq rnlosqe arsa gpuqSo urp pried5

'r6psul rr-rnlord eburSreru 'rr$rg;i ug !areds urf aplarad irj rrsn

alrrnJol 'alarlsara; I prcagar o aurSeur lerp) e plr-\gl ezuyd j riarad

ad ap alrrnolq?r aluaplrr{Ja auJoJ nc co( rnun ?

-

aued auraap

eE'?rrraJrp aricun; o,arB Jep '{Jle u?A e[ ec plueuodur ap [aJ B[

plenzr^ arirzod o auriap'prelnrqSunrda-rp r$ gueld ,zanbzgia6nl

epuq36 'Jrloqrurs Suer un e[ r?i[?uJ alsa lepar lntuewruele arpt

uJ Jo_l et 'et1e_ ap ?d

rer 'rr,p1?nzrl ?Jntpuruaso ap alelrlepotu ?J

aued o ap ad rydE ue4 rn1 al$a,r-ras geE.,,sluoissad tin1ncads,,

99 srcau ocvwr


Yelfizquezreia, intr-o schiqare tapidd,doar o pafte

^

lucririlor

in tabloui siu, redind insi cu exactitate pozigia lor in ,,galerie".

Din cele patruzeci de lucriri din el c,.tarto bajo del principe, sint

vizibile numai doui, de mari dimensiuni: Judecata lui Midas

(sau intrecerea lui Pan Si Apollo), o copie dupl Jord1gns.;i Mi-

)r*o prdrpsind-o pe Aracbne, o'copie dupi Rubens. Tablourile

de oe oet"iel" lateial sint redate inti-un raccourci atit de accentrr"'t,

ilcit devin de nerecunoscut. Se qtie insi din inventarele

sus menlionate cd ele figurau in -registrul

superior..,qisiri, animale

gi peisaje" (Attes y Anirnale{y Paises), in cel. din mijloc,

,,Munciie lui'Heicule" iiarin cel inferior' Portrete de filozofi 9i

Leitagiale planetelor. Decoraqia camerei prlnqilor exisra de mult

atunci iind Las Meninas au fost pictate'

Trebuie subliniat, in acest context, cd'Yel6zquezrllJ urmirea,

cain cabinets d'arnater4rs, reproducerea unei colecqii de arti in

care ordonarea tablourilor si sebazeze pe criterii proprii. El se

ra1orta, mai degrab d, \a o sali a palatului regal, dotatl cu un

pr'ogr"- iconogiafic complex: poite fi chiar un reflex tirziu al

f gliizii univerial e, ..t tnb dirniiiunile saJe : sp 9

clt lurn- nat urale

(f,oes t, Anirnales y Paises), speculum bistoriale (Hercule ca

rtra-o; mitic al Habsburgiloi),,speculum morale (M-etamorfozele

iui Ovidiu);i specilurn doctrinale (zeird.,gi si filozofi).

Actualitatea acestui program in secolul al XVII-lea este dovediti

gi de ahe amenajiri^sp"lial", precum gi de descrierile tratatelor

.orrt.1npor".r". Un citat din Iiea de' Pittoi, Scaftori et Architetti

(t607)'a lui Frederico Ztccati va constitui aici exemplul

i"pt"i"nt^tiv. Autorul, despre c-are.se gtie.ci intreqinea bune

"o^rrr".r" cu Spania, descrie o astfel de- galerie, D .. . care va fi un

comoendiu "i

tuto.ot lucrurilor din lume, o vasti oglindd in

."r.'r" vor vedea faptele cele mai strilucite ale eroilor din

mireaqa voasrri casi^regali gi efigiile adevirate ale fieciruia

dintre acegtia ( ... ), cosmi graiia iniregului pimint ;i a mirilor,

reprezentarea tuturor vieqiitoarelor. din ap1, de.pe uscat 9i din

vizduh, lucru a cirui miiesrrie va fi cu atit mai prequitd cu cit

va fi mai mare priceperea celor ce-l vor privi"4s. Decoraqia din

el cuarta bajo iet piincipe trebuie si_fi fbst o versiune simplificari

a apesiui program iconografic. Dotarea silii cu cbpii g-i nu

cu original" ".i"r,ti""zi

imprJsia ci hotiritoare in ,,galerie" era

,rr, ."i]t"t.a tablourilor, ci conceptul lor fundamental, comun'

Se oune acum intrebd.rea dacd o cunoa$tere a acestor tablouri

.."oiUU" "t "a"";.*

la inqelegerea M'eninelor. Yel1zq'ez ^

fost evident interesat de redaieaplcturii ca activitate 9i ca obiect,

totugi ,,ga\eria" ocupi o buni^jumdtate a spagiului pictural'

'a IlOLu IS aJeOAZr

atle ere'rnlnolqer rarirzoduoJ e eued eSeeJluJ o pzeatnSl! a:c;

' zanbzgp 6 ee JezrleltJo 1nI

dolnv' s &t a lp utp ( p p u! q n un nJ, ?ux!

lourjl toltio5 Jnlnrarrrod € arerrJrun (a,reotea-rc t6 a$) pldrurs ec

tEJrldxa Jj areod nu Inolq€l'alelrlea_r-u; 'rclauuaW Je

ariecr;ruu35

ap lnrnuriuoJ ezeazlnda nu_arelrrd alalaporu pc rrlrqers uly

'slnpLu utnlnta4s

- llgruesue ur aletcrd rolrur8eur

lnrper u1- uti1dy:uttd un1ntads'- ale8a.r ia111ue1 ,nlirrrrrod

-opnasd Inlor rupJeprsuoJ us arnqarl .p^rlrur;ep -jrsajdi"ui o eturo+

eatnd eu e nJluad ',,lelf,rd 3o1e1ec.. un EJ Eteuurasep U areod nu

zanbzgp6 rnJ erado 's,ra1ua; rS 11 ualcurrJ suerJ rnl alrJpJJnJ

ep arrqasoap ard5 'tndarur unq yl ap e$e tsoJ rJ ps pqrs6d atsi

rs alrqe4rrsapur nera alunolqet,(VZ4L) ouruop.T rn1 ecoda urp

pJuI 'J?punJas psur ?Je erelsaJe er;e:Souocr n_nuad nps InsaJeluI

s 2

t t a x n t 8 u z p p t n u z ti "

p,

:,, x:l r:: n:"1:, i ^1:":

17, t ^ p 1 o d o a 7 a t e r n r q t v

r

I t

19 srcru o'vwr

68 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNiI

Palomino il situeazi Pe artist printre urmagii lui Fidias, cel

ce r-a reprezentat p" .ii, gi ai lu1 Tiqian, pictorul portretelor

imperiale, care insi-erau, amindoi,-redaqi in abisso.' Alituri de ei,

Yddzquez trebuie si fi avut gi alqi ,Protectori", deoarece pe

atunci tema pictorului la lucru erafoarte rispinditi.

Formuleli standard ale acestei teme sint Sf. Luca pictind

Fecioara cu Pruncut ;t Apelles Portretiztndu-l pe Alexandru,

prima cu continut cregti;, cea de a doua cu conqinut clasic.

-Cl"rrr"" Meninelor intr-o serie iconograficd. precisd este totugi

nesemnificativi. Pot fi invocate zeci de exemple, care rimin doar

modele vagi, ipotetice, cu atit mai mult cu c-it, pentru-omul veacului

al XVII-iea, figura Sfintului Luca gi a legendarului Apelles

erau deoootrivi scmnificative.

ln p.ilogul in versuri la cel de al optulea dialog -despre

pictur'I, Carlucho ii indeamnl pe artigti la imitarea Sfintului

Luca atit in creaqia artistici, cit gi in modul de viagi (Como vioe,

pintando ;/Viaendo, como pinta /A Luca imitando)a6. Autorul

i;i incheie versurile printr-o invocare a Sfintului Luca drept

,,Apelles divin"az.

El realizeazd. asdel o identificare c^re avea si devinl un topos

in acel secol. O, Soberano Apelles de Maria este invocat de

-

Lope de Vega intr-un sonerad. Aceasti identificare metaforici a

Sfintului Luia cu Apelles esre acum posibill, deoarece a dispirut

diferenqa fundamenrale intre tema religioasi ;i cea r.egald. Persoana

Madonei gi a ,,regelui catolic" sint despirgite prin fallgt

da{

consrruc{ia porrreruhii este identicl. Tabloul imperia.l gi cel

sacru, auittd o ridacine comuni in Antichitate4e, aspirau pe

atunci in Spania citre o noui apropiere reciproci'

Yellzquez a realizat nenumlrate portrete ?entr.u {e89 ;t

familia t". C"l" mai multe sint in mirime naturali, redindu-l pe

cel figurat in intregime. Ca efigii-aequalitas, cu o origine 9i.-o

futrcqft precisi, tre-buie si prezinte ,,tegalitatea" cu conotaqt:le

"o."ip1tttrdtoate, figurind un fel de gemina Persona a regelui

(Copia Real)5a.

' O efigie trebuie si fi fost dublul Portret pe c.ale de

a fi picrat "r"*"nea in Las M"eninas. Oglinda il reflecti totuqi numai frag-

-.nr"..'E" infigigeazi p"."ih"a regald' in bust, ca imago ab.

umbilico supra gi tt,r i*ogo plena. Legitura dintreportretul

dublu (in figuri intredgd) ""

;i reflectarea sa (in semifigurd) in

oglindi corJspunde diferenqierii tradiqionale dintre aparigia

M"aicii Domnului in faqa Sfintului Luca (imago plena) qi

porrretul ei pictat (imago 4 pectore superius)sl. Transformarea

eap,al o eurJrJo lJcuJ (arsaJdrur eauaruase o asnJg arec .rn1a3ar

e gleeJpvr aurSeur o arrJsap Inroln? .psard r$eaaie u1.r,r(-olv,t1

-at_un ap uaBautl outatq) ,,teJtJod rnun e ful^]p e-au€eur.

ardsap w?lJe 'zanbzgp6 rnJ ecoda uJ rrlsrtre rnJnrpaw erdnie

nlqw?sue ap err,rrrd o srnlp^zap ete) ,ptouoqsap ns ap rc1ut( 7v

'ecreg_e1 ep ugraple3 rn1 usard ug 'alapred alduaxa elalrJ preJo

pueroduatuoJ eJnt_eJarr.I 'esplorueds eaunc e1 alelradrur rar8rga

ericunJ nrtuad aridacxa ap ppelop o arnlrlsuoJ .pu?oJr areru

o ?J eJrJaslq o-Jlur sndxe 'a8vtg fp4rod.rruerirl ap A [oJ?J

rnl InlaJuod

15 teco,rord r; gs erngaJl arEJrurs at3aJE 'rn(odtoc

ons f onnt uor gua!4) rnJnrerpdrug rar8r;a Eerapa^ e1 lndroc

tot urp arnr.uarl gs rndacug e 'n-rpuexalv Inl p rr$o ap rolprnpuo3

un 'snrpu?sseJ tsuas lsaoe uJ ?luapnlJuoJ alsa .rr-raq1y

ap nrzJJt r€ru ?l?n[al 'qrern14 ap (esed un-Jlurp arelrruul O

'rolrrr,rr-rd erdnse efirioear a-rdsap r$ apar aJaurosrad nJ ?punJuoJ

es aJ alelaJuod ardsap ?f,rlopJaue pJnl?Jelrl ple3oq o prsrxE

,n,1 so1doc uarpq as

p ap t, 'a1taa a o1qand oqJnu outnruo).. :acrlqnd rJpJaual reun

Inrrarqo aulfp Inlaruod

'(o.to ap oppprcq psop uu ap o[aqaq)

,,Jn? nJ lrur8rpu urqJepleq un qns.. es ef,rJesrq u5 (azacue4

rerz€Aur 1ndu1r uI dlll{ ap prefarord) pueprer paletrunruoJ

errpr ap sndxa pullJ 'plrp?I{ ?[ srurrrl rsoJ e Inolq?J .uerod

-uraluoJ luaurruela un-JluJ alEluB[J nc precrldxa alsa aunrsrur

?rsEaJV 'pppl; ruru {f, pcqqnd aurSerur o-rlur a3ar ad etuazatdat

I-E ap atsa ?l€Jnteu awrJpur uJ rnlnlarilod e ariounJ ?lEr?AapV

'rnlnJoleluauroJ_ IB untuoo co1 nldrurs un tJJap tlntu reru

fuur€asur ,,nr,r drJrg t[? un.. eJ etpre lnfarfrod po earifetsuo3

'prstarrJ rnlosq€ lxaluor ]sar€ ur pul-rpde sallady rS zanbzglan

aJturp elalered ':olpSur,ru; rS rr$o ep rorgJnpuoJ ap alelrleJ

ur rnlnu€Jelns E eJ?pal o laJrs? erJ gs ernqa n o8vtg lnta4rcd

to a tv d- a n-b'p o 1s a 3 p W,C'pp pts rruor',

+oc ad1at ap_ op?saa ,C 'uotsog nllllry p opurfnduta ,ap1t97

ua o,q.ua aub rut,tol ry ap-@!tprW p oypxqua ato( ,1vtn1au

pp ug\ctodo't! ft ail polsa7ayy ns ap optptay opnnp? un gtutd

zanbzVall o8atq" :(gZ'tt) eSrrg E[ ap AI d11Jg trl 1e oruod

FsoLuIeJ 'irgl u1'zanbzgla1telcrd e urnJ gzeer?lar ouruol?d

"

io":f:;lt lft Xf: ;;n

?rorraurar B n.ruad eruarrrJns rJ ro^ rF1i:i:tffilil1":Htr{

ardsap IaurJoJaJEJluoO €aJaleqzep r.rlcadso,rlsar precoaa alnq

-a-n 'arurSaJruJ uJ a8alaiu; o B rutuad .rclauxuary earetardralur ug

?leJaprsuo Jsap arn gaJl nu o 3 putt o-JluJ s a1t1a n b a v-rrrpluazarda-r

69 srcsv ocvwr

J

I

(,

P

e

'l

J(

la

7O IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

simgea nevoia de a-gi descoperi capul 9i de a ingenunchea (,Este

es del Rey tan natural retrato que siempre qu'e su irn6'gen.considero,

lligo a oerle quintd.dome en sombrero, con la rodilla en

tierra: asi le acato")58.

Asemenea lui Palomino Pentru portretul Fraga, Calder6n

subliniazi ,,naturaleqeau reprezentirii drept cauzd a reac[iei

cucernice. Conceptul'de ,,na1uralege' nu trebuie insi ingeles in

sensul imitaqiei ingelitoare, deoarece presupune ililqarea simplei

rediri. Ponretul este atit de ,,impozant' (dupi CalderSn) Pentru

cd, reprezrnti figura nemuritoare, suPranaturald a regelui. ,,NaturalegLa.

laudati consti in capacitatea de a conqine puterea originalului

;i de a exprima, prin aceasta, ,,regalitatea".

carducho ofeia detalii suplimenrare asupra acestui aspectl

asemenea pictorului de scene religioase la realizarea unei crucificiri

(el se referi aici la Fra Angelico), tor astfel cel ce executi

un portret trebuie si fie intr-o stare speciale de concentrare

liuntrici, pentru a sesizapersoana regelui (,,A que Reyna ?

R'y

de la tieri buztieramos di retratar, qtt'e nos ocupard'mos el pensamiento,

y que nos procurar,.mos por todos los medios-agradarh,

bazi6ndofe muy pirecido"Tst. Aceasri stare spirituali contemplativd,

pe "".e

tiebuie s-o atingi pictorul inainte de a incepe

por,."i"t regal, este descrisi cu utt cottcept imprumutat din

mistica @cupar el pensamiento).Este echivalentul unui exercigiu

spirituai, .rrittd i" t.op reprezentarea portret-ului cu toate

c'onotaqiile sale. Realismul portretului nu mai constituie o

problemi a imitaqiei, ci, mii Presus de orice, a respectirii

calitiqilor de proprie dad q\ conzt eie ncin6a . Semnificativ, in p.rimul

rind pentru inqeiegerea dimensiunilor metafi zice ale imaginii in

Spania Contrareformei, este faptul ci, in acest context, Carducho

citeazd' din Vida Sfintei Tereza.

Sf. Tereza (1515-1581), ale cirei experienqe vizionare au

marcar indelung cultura spanioli, distingea intre viziunile de

imagini ;i viziunile de aparitje' -Ea

comP^ra ,,imag.inea" cu

,,poitretul,. 9i ,,apariqia" cu modelul real61. Transpunind in teoria

"it.i,

t-"t prp." spune ci portretul in mdrime naturali,- aga

,r.r*ir^ arqualitot)"u cottqittnt religios sau regal, are.acelea;i

calitiqi gi funcqii ca viziunea de apariqie. Nlrmai portretul la scari

redusi,';i indeosebi semifiguia, Poate fi desemnat ca ,,imagine*

(imago).

Nu este in nici un caz intimpldror cd distincqia din mistica timpului

produce o asdel de traniformare in portretistica secolului

'zealErJrJo .eleaet rariu?de" E pf,rlogrurs gJntf3Jp3ur n3 ?lu?rJe^

o-JluJ ?r.uJoJsu€Jl as iarrug lnraruod ic e*rro u; ,alezrrrd rolrr

-ndocs tptu rptu gtetJazer alse rJntsng-JoletaJuod e pJeuorlrperr

ELUJoJ 'rt[-IAX [? rn[nJ?a^ 1nco1(ru nc purdecul 'rnlnueJalns

? ?Jruou?J erepal o-rtul pSearrug p-rn3r; ug Jnrin;od reruro;

-su?Jt e ereJ'uerirl lnJ puy lnur-rd ut pzaetotep as I

p$Earv 'zanbzgp6rnl eJenl?aeaJ

erado uI gruJ elrqrzr^ epaJa nc ,ea1-11a

p

(,z8erg ?l op Jntaruod.) lt dlpl ,zanbzy-ts,L oesro .OZ

ll srcsu ocvnt


DouI ansambluri vizuale maiore ale epocii Poarti marca

acestei ,,metafizici' a imaginii suveranului. Prima reflecti funcqia

imaginii la curtea lui Filip II. In a;a-numitul Salbn donde se

descabre por el Rey de la Palatul Pardo6s erau expuse o serie de

tablouri de bitllie (Cucerirea Tunisului, Bdtdlia de la Paoia

etc.), precum ;i renumitul portret al lui Carol V la Miihlberg gi

Alegoria victoriei lui Filip la I.ePanto. Ultimele doui sint picturi-de

Tiqian in mirime naturald si propagau pe atunci un mesaj

religios: regele catolic ca invingitor al protestanlilor (Carol V)

gi al musulmanilor (Filip II). Ciclul a fost desivirgit prin qaizeci

de portrete in bust ale Habsburgilor.

Daci portretele lui Carol V ;i Filip II pot fi desemnate ca

aparigii alegorice, portretele en buste formeazd o serie tipici de

r.rnagtnes tnatorarn.ln aceste efigii prezenqa strimogilor este

doai evocati, in cazul celor doi monarhi, dimpotrivi, ea este

indicatd ca semireali. Stribaterea silii era un preludiu sugestiv

al audienqei la rege: dupi ce vizitatorii traversau sala cu capul

descoperit, erau direct confruntagi cu suveranul.

Deioraqia silii imperiilor (El Sal6n de los Reinos) din noul

palat madrilen Buen Retiro (in jur de M3a) era gi mai ambilioasi.

Programul decorativ a ficut de curind obiectul cercetilrii6a,

aga incit ne vom dispensa de o descriere aminungiti. Vom

sublinia numai cI decoraqia sebaza pe o interpretare a istoriei

contemporane consid eratl, ca providengiale. Aga de exemplu, in

Predarea cetdlii Breda de Veldzquez, unul dintre tablourile-cheie

ale ciclului, evenimentul reprezentat a fost postdatat, pentru ca

victoria si coincidi cu zita in care se serba Corpus Christi65.

Recucerirea Bahiei, pictati de Juan Bautista Maino (il.21), care

rispundea, impreuni cu Veldzqu ez, de realizarea programului

in iala imperiilor, se petrecea in ziua Sfinqilor patroni ai Spaniei,

Filip gi Iacob66. Cu ijutorul acestui tablou va fi explicat rolul

portretului regal.

- Ca in Predirea cetdpii Breda, ce ilustreazi finalul unei piese

de Calder6n, pictura mai sus amintiti se inspira din momentul

culminant al.ictiunii din El Brasil restitaido (1625) a lui Lope

de Vega. ln gpiiogul acestei piese se afirmi cd in-timplarel povestittse

bazeazd.-pe spusele martorilor, ce-i conferi astfel credibilitatea.

Iati cum descrie Lope de Vega scena expunerii

portretului: generalul Don Fadrique are nevoie de aprobarea

iuveranului pentru gragierea invingilor. Pentru aceasta exPune

portretul re[elui in faqa mulgimii adunate 9i incepe si-i vor-

-beasci. La intrebar ea dacd dugmanul si fie iertat, portretul pare

,'snaw snec la snaru xal asdr sa o1lsra ur usrnj?lduoJ tu?luonb/aBnl

Ialcq olleururnllr relwnnl unrrlf,?Jg la Eru erelxap pas/soa lrA?AI?s

uou urruoe tunrqs?Jg la/vreJJal luruapassod ons orp?l3 ur rrjrue caN<

: rnJnulesd F (€s?d

rnlseJB I? lErSalur Inrxal gzeawtn 'mlnu€Je^ns InlaJuod ap ruass

PlsEaJ? ur l€rn( rnlnloJ eeJeterdJetur nJluad aunrxauoJ o FJeJo

'rund Iop ap grrrrnd pirlqrr o ad srrcsug'(eru31nn) lt lnulesd

urp srel lser? :Vru VUEJXA61 61A5 'rrauerodruetuoJ prntcrd

ap eleleterl uI prnsftu ?[e3a ur ?lernrsrp 'lodv ap rripcapnf a1e

aurlSarc rar;e:Souocr alp eluaruela EI pJaJaJ as erntcrd.luaa.casuoo

Potu uJ ' ,r(osopnd atpa4) Arlsopu aturrgd un rS rc '(ouaas zan[)

Jalas Jotfrapn( un rcurnu atsa nu pJlpuout ouxaxp Ia EJ ppse

?zearlsuotuep aS 'Qt o{lp anb acatvd) dec urp azaiurr,rncug ps

xaxqpg pa..unzrry'oNIVI I vlslrnvs Nvnf ,Iz

r:,a;.#,:tliY

sI0?u oovt411


Portretul regelui preia astfel, tdra, echivoc, o sarcini clard,,

indicind restaurarea conceptului Rex-Imago-Dei, care avea si

ocupe, in acest secol, un rol major.

foate tratatele artistice ale Contrareformei, inclusiv cele spaniole,

dezb* cu pasiune tema ,poftretului". Majoritatea autorilor,

din Italia (Vasari,Lomazzo,Paleotti), trecind prin firile

de Jos (Van Mander) pini in Spania (Carducho), reftzl' si justifice

teoretic portretul6e.

Carducho se ocupi de portret in cel de al gaptelea dialog. El

confirmi ci acesta e o cosa pia, atunci cind reprezintl persoane

,,sfinte gi virtuoase' ce pot fi luate ca model. Numai regilor 9i

pringilor, in special daci au sivirgit fapte mari, li se cuvine

dreptul de reprezentare intr-un PortretTo. Aceasti opinie, ce

poaie fi urmiriti inapoi pini in AntichitateTl, este impirt{itl

gi de to-azzo intr-un text polemic impotriva profanizilrii

portretului in epoca sa72. Sursa cea mai importanti a lui Carducho

este, inci o dati, Paleotti. Acesta din urmi distinge doui

specii de portret: cel public gi cel privat. Nogiunea de ,,portret*

(ritratto)-e folositi pentru portretul privat, iar termen:ul statua,

pentru cel public, lncluzind ;i portretul intreg73. Multe din

iratatele spaniole evoci in cursul dezbaterii aspecte ale portretului

imperial roman. Asdel, Paleotti cuno$tea posibilitatea ca

portretul public si inlocuiasci prezenga imperiali:

,anticamente, quando uno era creato imperatore in oriente, si mandava

il suo ritratto in occidente, et all'incontro da occidente in oriente, dove

era con solennita ricevuto (...). Per questo parimenti fu constituito

che chi lo violasse fosse reo di lessa maesti'74'

Un alt autor, Zabaleta, afirma in Errores celebrados (1653) cd,

in cazul portretului imperial, elementul fundamental nu este

capacitat6aartistici, ci, mai degrabi, calitatea sa depersona ficta,

in misura in care supline;te Persoana suveranului, ficindu-l

prezent concomitent in toate pirqile imperiuluiTs.

Portretul privat impirtigelte cu cel public capacttatea de

reprezentareo dar ac\;oneazdin altd sferl. El nu servegte intrupirii

idialu.lui abptract d.e putere ;.i.demnitate intr-o persoani, ci

amintirii aparigiei sale omenegtiz5. Iati gi motivul pentru care nu

preia funcgl a de reprezentativitate a regelui sau de redare a ,,unui

corp politic", mulqumindu-se si redea doar ,,trupul natural".

Aciasti diferenqiere explicd un aspect major al portretisticii

lui Veldzquez. lncepin d d;i tozl, cind Filip IV avea optsPrezece

ani, gi pinn in cel de aI patruzecilea an de viagi al suveranului

SIC7U OjVNI

A I dtttJ'zanbzy1a^ o calct' Zl,


(1644), artisrul l-a pictat constant pe rege. Ultima redare aparqinind

incontestabil penelului siu este Portretul de la Fraga

(il. 20), in care regele este celebrat ca persoani semidivini. Cu

toate cdYelilzquez a fost pictorul cur{ii pini la moarte (1660),

nu a mai executat decit un singur portret al monarhului. Acesta

il infigigeazd,, pentru prima dati, in semifiguri, dezviluindu-i

asdel slibiciunea bitrineqii (il.22). Este evident ci pictura nu era

destinati publicitigii, avind o funcqie privardTT. Conform doctrinei

medievale a ,,regelui cu doui corpuri'78, tipul de portret

intreg reprezintd fiinqa firi virsti, nemuritoare a suveranului. El

igi gisegte expresia in formuliri iconografice caFilip cilare, Filip

la masa de scris, Filip la vinitoare, Filip cu toate insemnele sale.

Ele il reprezintd, pe rege ca ,,unsul lui DumnezelJ", deci nu

aparitia sa reali, ciin corpus representatum. ,,Portretul privat',

dimpotrivi, rede eera persona, corptl muritor (corpus na.tttrale),

supus legilor timpului. In sonetul mai sus amintit al lui

Lope de Vega, care-l numeste pe Sf. Luca,,soberano Apeles de

Maria", reahzarea portretului Mariei este astfel explicatd: pictorul

originar este Dumnezeu (temi veche, dar inci actual|)7t.

Dumnezeu este cel ce o picteazS, pe Maica Domnului, inzestrind-o

cu un corp divin. Numai aceasti picturi cereasci intrupati

este redatl de Luca-Apelles80.

Executarea unui portret desivir;it este astfel egali figuririi

unei teme religioase. Baltasar de Alcdzar afirma, intr-un sonet

dedicat lui Pacheco, ci pictura de portrete ar fi prefacerea corpului

real intr-o efigie ,,dintr-un alt material", de ,,naturi

cereasci"81. Aceastl prezentare a ,,naturii ceresti", care devine

vizibili prin picturi, conduce inci o dati la problema relaqiei

dintre reprezentarea artistici ;i viziune. Sf. Tereza il venera pe

Cristos in corpul siu inviat din morgi (como salid despues de

resuscitador'), ,^formi supremi a apariqiei. Nu este intimplitor

ci teoria contemporand. a artei considera reprezentarea lui Cristos

inviat deasupra mormintului ca imagine supremd8s.

Anumite condiqii trebuie, desigur, indeplinite pentru a putea

vedea gi faca vizibili aceasti caro spiritualis. Cdci trupul ceresc,

ca gi cel politic, poate fizdrit numai cu ochii spiritului, idee ce

poate fi transpusi direct la corpus rePresentatum al regeluisa.

Principiul a pitruns Ei in ceremonialul curgii spaniole, dominind

totodati autoreprezentarea regalegs. Regele se prezenta publicului

numai in anumite zile.Intrarea sa in sceni era regizatd

cu toate accesoriile anticei d.pparitio regis, pinl la deschiderea

cortinei de citre un funcgionar anume, aqa numitul ,,sumiller de

Eauauase :Jrloqwrs elsa (rrzur[3o ea:aSreds) preqorg rnl IntsaC

'utncqs,Cu.t sndtoc ptur.zatdat ea rnla8a-r Inze) ug :ppur13o ur

rrur3erur e gcrS-rntq eriecrlruuas rJrc ?tef,JtureJ arnga rJ '

,.6ptel

'rrngorc ep nez uJ rewJJpJs e-S / ". rar6ayq lseJe lroap a?JrJ

reu 1$ 1 nqvd rarroJ8 p-a sornqp a3.. :puelcord p:eqorA.epurl8o

pq3-rpd5 ',,nazauurnq ap sun 1ndroc.. nu,(atous to &ury ,Qaqtou,t

a) a1a,mlvu sndtoc ap ia.rdsrp ep JrupaJ^ lnrcadse

.aturlnc alJe

nc 'gpar ?E 'lnunqeu 'lnrerluoo lJ?xa rc .rnlnue.ralns E gulllp

-rrues 'pieatgw eaur8Bur ?rf,alJeJ nu epurlSo :pluasq? esur atse

erueJoal ,,y6'tEZeLLt e1

lnreSar rnprard e-rS a3 l a?at lnun lndrqc

aterE rru-?s EJ / 'gpu\13o o ponpe-s arnpp8u-ls / unq rr; ,arac

-aJt oaJA lu? re(u p)eq" : rlralnd EaJen[ pdnp rS ernurpp ps arnq

-art eJ 'gpur13o urp eaur8eur urrd ales raueosrad e ?lrqelorûr

eeteltlerJes ap arnSrse as Es pJr?acur leuoJlap a1a3ag .( f .nt)

rrzullSo E €uaf,s ?lnf,sounl ernlrlsuoJ [J lueurrulnc lnlf,und

'rasard E ?l€luetuepunJ ?rualqord arsa elsparV g aJuSa.r aps rriprrpo

earaprard rS eareuorlap pJrJruuas'rriflrue-ra,rns EeJelrJJax e gzrya r

as r Brn4po lnla8ar Jnlrloru pzeezlletnel IJ p#qr7ur ?ru?rq

.NIJElUAUIOJ

lF un elnturls ateod eo 'rasard 1e roadse -rn8urs un pzeasaJalur aN

'06untlnJ pnop elac arturp rrrnrp8al euaJqord rrre ufproqe ps

Innur atsg 'areadse>l€qs ep IJ pnqrty mlaBat mpa&vtl:,,rnJa8ar

e pueosrad ?[qnp" ardsap J€Jalr[ txat ,rrlsa8ns rpr.u IaJ tuno?

lpJoâ g e,r JrSa-r

rnlntaruod Esrletualqo-ld no aunrxauoJ ur

'68ArsnIJxa

,,[EJnteu rnlnd-roc" I? lrqrzrl uures ec eapod ad lcarrp nets

1a;r1e 'a8ar ad csaiosug nes pzeaturtu IJ pup r3unte rcurnu purldap

?lEJntEu aruuftu ug riern8r; luJS rE 's8Jolrunqau r$ rolrcrtrd

alataruod ruJs elrridacxg 'le,rrrd rnlnlaruod Jnruetuop BruBsuoJ

a$nq ua ?aJ?peJ ac drun ug'ap3ar IallJtu€' lelJezer.aridaJxa ?Jg

adeorde 'alsa 3a.uug

Jnlaruod 'rnl Eel€trxaldruoc pleot uJ nf dgi

rnJ ?aunr elzanbzgp1 rnl Jnlor ernlp^zap ?rq? rxatuo] lserv

' t(PeraBew ns aP anbtod

onatd auar ou)ei earersa(ew ed pruillra,u o a3areoep iard are

nu nolqer lsaJp" :aridacuoc fxseaJ? relduaxa erurrdxa alorueds

ar?luelur elrqJeA ug ele8ar aJatarr,rod eteot al6aiosur aJBJ ezeJJ

'rnlnu?Jalns e oqupddp ralaJe ?aurpJo ug raur8ar [E nes rnla8ar

lntarrrod ap rJnrpl? €algts nu Jrurru .aJes lugnlele uJoJuoD

'ari:unJ plspaf,e asenlard'asrqcsap u$n JnSerd ut spuxuaW ia7 uy

re6rip;u; era ere)'otar51 asof ,zanbz la1 Inl ecoda uf .n,?u!uo)

ll src7v ocvwr


ostiei, oglinda c^ atare poate fi distrusi, dar nu si imaginea pe

care o reflecti. Se inqelege de ce drama nu s-a reprezentat

niciodati integral in epoca Elisabetei.

Ci4ile de embleme gi simboluri din secolele al XVI-lea gi al

XVII-lea dezbat pe larg semnificaqia oglinzii: ,,Imagine in ryeculo

existente. Si frangitur Eeculum, non frangitur imago, G in quot

partes speculum frangitur in tot remenent €, resuhat imago. Ita

in hostia potest fiei de corpore Cbisti oirtute diaina"e3. Misticii

spanioli au preluat acest motiv tradiqionalea. Pentru Sfinta

Terezaes, de pildi, espejo claro este locul de elecgie al teofaniei.

l,n Las Meninas,Yellzquez aspiri congtient citre o sintezl. t

problemelor artistice gi ale conceptului de imagine regali. El

interpreteazi gi diversifici tema Luca-Apelles urmind modelele

precise (Sopii Arnolfini, cabinets d'arnateurs). Tabloul siu are

insi un c racter explicit curtean. Portretul dublu din oglindi

preia funcgia unei apparitioe6. Cortina purpurie ce se deschide

in faqa lui aparqine inscenirii apariqiei regale, indiferent ci se

petrece in realitate sau este doar pictati. Aureola din ramura

oglinzii indici firi echivoc ci este vorba nu despre o picturl, ci

de o alti formi de apariqie.

Portretul dublu nu este nici un tablou pictat, nici reflectarea

in oglindd a persoanelor reale. Regele si regina sint mult mai

probabil prezenta\t ca fragment al tabloului pe care tocmai il

picteazd,Yellzquez. In cazulin care tabloul nevdzut de privitor

a fost intr-adevir considerat ca formi a portretului oficial, aga

cum este implicat prin rnasa pinzei pe gevalet, atunci suprafaga

reflectati aratd doar un demliu din aceasta, transformindu-l astfel

intr-un portret en buste cu conotaqiile sale private.

Ponretul nu dezviluie insi trisiturile virstei, nu numai pentnr

ci preia rolul unei/zmosa imago sau al portretului strimogiloreT,

ci gi pentru ci infdgi;eazd, ca reflectare. a. unei imagini de

reprezent^re, o imagine atemporali gi imuabili a perechii regale.

Bidimensionalitatea insigi garanteazd.,,corpurile spirituale"

i materi al e. Aceasti redare tran sf ormi r epr ezentar ea- a e q ualita s

intr-o replg,zentare-imago. Identitatea (similitudo, semejanza)

este redusi'"in oglindi.

Oglinda este locul epifaniei. Ea constituie forma extreml a

portretului regal cum'uultt4 spirituali. Ea singuri conqine corpus

imaginatum, care gi-a aflat doar prima intrupare in portretul

pictat. Acesta din urrni conqine in cel mai inalt grad prezenqa

regali.

'(r1e3ar

eaq_carad) a1anyttds sndtoc rS (crrrd 'aurgc) alp,tnl.pu nes alputtup

sndtoc anurp lruserluoc a.rdsap eqro^ atsg 'lepunJ r$ erdeaip ueld

lnurrd aJtuJ plsrxa 'ue1d r1e ur JBp .areolguptuas? eunrsuel O

'raur8ar rS rnlaSar E oluaul?p

-unt Tmlsalac ap e13y1a ftnrexe .puJru "! "l"i"d nc .arec lnrorrr'd

arse a1i_cltyrluor ?ls?ef,? al$aurdprs erer [aJ .ltt?s p punJ ulp

alararad_ad ap aur8eul ernd rS .lerdorde Sugrs 1ni1oc urp lnrajercS

r$ ezuld ulrd gre-la3ns '1er:ateru ra lntcadse ug ernritd eJturp

'ppun; r$ urld lnurrd aJlurp ?rueJp Uzeeen spuxuaW sp7 -tr.u

-l3etu1 eareotplrnd JEop rJ 'elcrd as e ap alec ad lnraruod

aleod Eapal

nu ltrrotrlr td pc eerctelsuoJ e1(; autua 7,y e[ uruaêJ

.suaqnu f S

ep uaSuqpqN ry lpuxplpJ \nruatu1 1(;

uerirl eP otupda7 ry II_hJli li tuaqlq?w pl A lolpJ:-roir3rnq

-sqEH lalllureJ ne8edord er unolqel ep ruas raun "r.ul€J 1a;rse rer€

-alur ?ra e?llupt ry ap otppnt IE .rnlnreled erra8er;ns ug sndxa

asa'yg1l urp Inrpuacur gdnq '(ouataa ap oqcadsap) rnla8ar

e nrPnts ep ErauEJ uJ Incol ?z?euuasep I gggL urp rnlnrezgclv

lnreluaûl 'rnlnolqrt rrraundxa 1nco1 16 afsa Arl?JrJIutuaS

,rexaldwoc r$ ptrnu$rqoau

?LuJoJ o rJr? eJE rrlseurp laun lalSolBaua8 eaJetuazef,daA.olllutat

pl ap otppnJ p eJ ,eleluarr.ur alrqcal ug ,rnJnoJqBl earertsr8ar

-ug r$ 'gpropuJ prpJ 'gorldxa as e$y .pte,rrrd-rurrui gurro; o-rluJ

rapr Eaueruese raun e au?Js-ua-asuu o azadn-uu; ps :ed spuxuaW

sp7 'Joltyedrur eps ur ?JerJrJo a,rBurrrdxa ap ?turoJ prasege r$g 16

?1orueds ?euno EI elnJsounJ n?ra aJ?ol?uuase lridJcuo3 lsrraua8

rns crSoleaue8 a-roqr? un-Jlul ernlnsuoo as ?rsaf,e l,rui8erur

Iuluer urp EluEJur nc puna.rdul .nolqel ep laJts? un pleporf,ru

lelnJaxe e nu r$nsuy zanbzgf 6 ac dwrl uJ (nlqnp tatuod

un-JluJ flsuoJ ?aJeDa[JaJ pc lnrdey roru te-rou3r rnqaJl JE nN

ut ee) ad nu r.t aut?putt ut ale&et rrqcarad e

ppntrrrds

-alarylvnbap

tnd e\uezard pcr;ruuas ?l?pelJar eaurSeur ,,toiautua74J

Inlqu?sue ur plrÎrd 'pnop elar urp Bun ap prrrurtsqns IJ prEod ?s

raur8eur n grgl terrra;rp laruod ap auJoJ pnop rolel ericun; 16

Biualsua arlurp tlzatur3 Ezeaz\eat as ppuilSo ug eaur8etur u1

'a,[?l]lJo

^

rrSr;a raun alrrielouoJ eleol auriuoc ?puir8o

ug eaul8erur 3arrug lntarrrod E[ BaJuaJaJ ur-rd retucor ,rep ;ru,rrrd

laruod et arczySolodrr o ?$at? tsnq ap EruroJ rS apunisuarurq

'a1es rrigtrxaJd_ruoc €aJ?Japrsuof,sep euuasuJ JE le,rrrd Inun-JluJ

I?rJrJo laruod rnun ear?urJoJsueJl ?[ lnloJ eJnpal 1-y .rrlcun;

ep eurpmnlnu o 'autuayy ur ,Brard pl?tcagal eaur8Brur (leJrsv

6l srcsv ocvwr


Indiferent de unde incepem si descifrdm tabloul (din partea

stingi, ca Preciado de la Vegaee, sau din dreapta, ca Palominoloo),

opoziqia dintre zonele de prim-plan ;i fundalul imaginii este la

fel de evidenti. Primul plan infiqiqeazd, zona in care tabloul ;i

realitatea se interfere azd. De aceeaYellzquez ii subliniazi materialitatea.

ln fundal sint ingiruite diversele forme pe care le poate

primi o imagine: tablou, oglindi, realitate incadrati (silueta lui

Nieto in cadrul ugii). Pentru a inqelege sensul gi funcqia oglinzii,

trebuie si se ia in consideratie antiteza dintre prim-plan gi fundal

ca imagini a doui planuri gi realitigi: ele intruchipeazd contradicqia

dintre corPus naturale ;i

corpus spirituale, gi totodati

contrastul intre ,,pictura ca obiect material" 9i ,,pictura ca puri

imagine". Rolul privitorului in descifrarea tabloului era stipulat

de li inceput. Imaginea in oglindi existd exclusiv penttulltot.

Meninele au fost desemnate drept chintesenqa teoriei artei

lui Velizqu ez1a2, dar in acest fel maniera de abordare a tabloului

a lisat multe puncte neclarificate. Problema centrali a picturii

este: Ce este o imagine ? Ce este un tablou ? Veldzquez trebuia

si ginl seama de doui aspecte pentru a putea rispunde: pe de o

parte pozigia sa de pictor de curte, pe de alta, congtiinqa de sine

ca pictor. In picturi nu poate exista, fire;te, decit un singur

rispuns, dar care trebuie si acopere ambele domenii. Pentru a

concepruali.za problematica portretului regal gi a putea caracterizaimaginea

ca atare a unui rege, pictorul transformi oglinda

in punctul cheie al reprezentdrri.

Motivul oglinzii are in artd o indelungati tradigiel03, atit de

stufoasl, incit existi pericolul de a te pierde in infinitatea exemplelor.

Interpretarea tabloului nostru cu ajutorul diverselor teorii

despre oglindi (de la Alberti gi Leonardo pini la Caravaggio)

poale constitui doar o incercare de a schiqa. cadrul general in

care se pot situa gi Meninele. Este totugi posibil si se defineasci

modul in care Yellzqaez concepea si folosea, in pictura sa,

oglinda.

- Palomino abordeazi,intr-un excurs cuprinzitor, sursele filozofice

ale lui YelLzquez, ldudindu-l pe artist pentru capacitatea

sa speculativd (fud igual con Pacheco en lo especulatiao). El

alcltuieste 'o listi cu autorii care |-ar fi influenqat peY elLzqtez,

sau care l-ar fi introdus in secretele artei: Dii.et (qtiinqa

proporgiilor), Vesaliu (andtomie), Della Porta (fiziognomonia),

Daniele Barbaro (perspectiva), Euclid (geometria), Moya (aritmetica),

Vitruviu gi Vignola (arhitectura) etc. In ce privegte

teoria generali a artei, Palomino indici drept fundament textele

STCTY OCVNl

II |a|""2 VC.\'!ril\ ac o.\euUvl NVnf .tZ


manierismului tirziu roman: ,,La nobleza de la Pintura examinaba

en Romano Alberti, esctita a instancia de la Academia

Romana, y Venerable Hermandad del glorioso Eoengelista San

Lucas: con h Idea, que escrittio Federico Zucaro de los Pintores,

ilustraba Ia suya, ) Io odorraba con los preceptos de fuan

Bautista Armenini I oa. "

Cunoagterea directi a gindirii luiZtccari' eY,ocate' de biograf,

nu mai trebuie demonstriti:inci din 1550, Yelizquez devenise

-"*brr al Academiei di San Luca, infiingati di Zuccati. ln

inventarul bibliotecii sale sint incluse, de asemenea, scrierile lui

Zuccarilas. Acesta din urmi se ocupa in complexul siu tratat cu

definirea reorerici a imaginii pictate106. Nu este aici locul de a

discuta dihotomia intre disegnb interno/disegno esterno, dar este

poate oportun si citim consideraqiile sale.despre esenqa imagi-

.tii id."i.t ,,A;adar, daci vom Pune o oglinda mare de cristal

foarte bun intr-o sale impodobiri cu picturi mliesrre gi statui

minunate, este neindoios ci, aqintindu-mi ochii asupra ei, eava

fi nu numai limita privirii mele, dar gi obiectul ce va infiqiga

limpede ;i deslugit ochilor mei toate acele picturi ;i s.culpturi'

Dai acesiea nu se afh in ea cu materia ;i substanqa lor, ci se

oglindesc doar prin mijlocirea formelor lor spirituale. Astfel

trlebuie sd gindeasci cei ce vor si inqeleagi ce este Desenul in

generalloz.; Concepqia lui Zuccari despre oglindi constituie un

6"emplu de excepqie pentru idealul manierist-tirziu desp.re oPgra

de ari; desnvirgiii gi absoluti. Ea conqin e fard indoiali ambiguitigi

insolubiie: concepea T,uccari o reflectare simultani sau

iuccesivi a galeriei in oglindi ? Ficind abstracqie de aceasti

problemi, .o-r,rt^t^t"" ciirtain general (d.isegno in generale) se

do"r in imaginea in oglindi, nu gi in tablouri, poate constitui

"fln ounctul de plecare al discursului teoretic al lui Veldzqtez.

' ln Las Mrnino, nu existi totuqi operele din galerie reflectate

de oglindi gi nici ,,imaginile alese" in sensul luiZttccari, ci numai

cdpil singura ,"pt"tinr^re picrati, meritind acesr calificativ gi

refiectard i; oglinda, "rte """e"

cu a cirei execuqie se ocupi artisrul'

Oglinda d"evine astfel locul in care epifania reg11e.9i -manifestar"ea

picturii in se se confirmi gi exalti reciproc. Mg.d"Jin care

y el1zquiz abordeazd, explicaqiile lut Zuccari despre oglindi intr-o

galerie de picruri, dembnstreazd. cd utiliza modelele filozofice

s"j vizuale intotdeaun a doar ca puncr de pornire.. Consecinqele gi

interpretlrile pe care le-a p.o'no""t in Spania tab-loul luiYel6z'

quez atesti cd bazel" sale filozofice pot fi descifrat e fdrd efort.

iel mai convingitor indiciu in acest setrs este Portretul lui Carol

'ZE-6eg'dd 'gg5l '11 tnnbul lpr!1yJ

: ur ',,arurr4 etp Jo roJJrl I aqr pue

s?urual4l se1" '.lapdu5 '[ $ $z-ZgZ'dd 'eg6l '9 ,(totst11 ltv iut .,,seurualt

sE'I Jo auef,s-ue-asrw aqr;o Suruealt aqJ :9g9[ ul rezg)ly aqr ur zanbzryan.

'rl#olr{'g'f !'ur.rn 16 ltt'd '9751 'runtlcog 1e:orcop ep pzq'sapyg sauta

8ux qcn stal u 2

a q cn8 o7 oua utou? q cI' z a n b z y7 1 a uo a s "uru a s

W 27, nny .ht-./(\

i'ur:n 16 SII'd'616I 'plrp"y{ 'vuanbztlaa mSolouoct

"un 'spuuary sp7 ap

4fu4 z7'sarue.rg I odtue3 lep '1tr i IgI-gZI 'dd '0g6t '11 opuoutag u?S a(I

vtuapr'rv lpatr q ap uttapg '/ru/ap"rv :ur',,zenbze1an ap (seuruahl seT) AI

adqag ap erlureJ e1' 'utapt Ii OZ-g 'dd 'Z16l'g tbtn,tz741 ur .,,seurua;41 sE-I ep

salgrsrûr sa(puos,rad sa.rt so1' torg arrsay4l 'g:ZI-t.dd ,[96[ ,g

etntcarabty

: ut ',,srurua141 sel ua e,rnoads;ad e1 d .ropeyn8ar opezvJt 1g' 'rfory oO .U g

'81I 'd 'A 'lo^ 'lt6 t 'plrpery 'puvdsa aup lap 4rc1slq o1 ottd smtzt,arl sajuarrl

'u9rw3 zaqrugs 'f 'g t.t erirpa rzan 'a;eorcrd uJ pugs aper alelapour nu rS erru

-crd plcaga.l epuqSo pr eleluelr no purrrdxe as 'rpa.r;uo4 a.rtpr e8an EI ap opell

-erd o's.u,rr lnl e'serl ",0 ":;il:: :;:Tl,y;o:,1f-:;n:;;;rilrr,r,

:ut ',,seurua141 er{t uo slJeruaU eerql' '.relqny '.J tzel 'etso3 rnl EaJerJcsep

urp elellnzer alatualqord ardsag 'gsearg;pdur1 eslua,{ap e1rre3;r141 queJur

'2951 'uopuo-I-ueêll ,u.a51 '.ra1gny '5 ap 'pe '(9e91 :g3gt-9991) lnjulcl

pp auv zp_ayrpln&puv l(w&rt eucs 16g prso3 Ep xrleC arEr ur ecoda ug 9

'9OZ-SOZ'dd'116I Brpuo-I 'lI'u?!t!J to

aleruarunf,op uJ lua^f,a{ suJsep :ep 'lnp.rard Ve'(ZggL) II dlllg nc uerira rn1

lnra.ruodotne a.rdsag 'OZ 'd '616L'pyp"W '.ra1p.r.ra5 o^leC 'J ep .pa ,gg91 ,ztnt

-u?d el ap so3o1?te'oqrnp.re3 rza,r rS ozl'd'Oo9I 'pFp"I I ,..'sa1tz sz1 ap

uorJpttu$a z7 utd ytaua8 ncnol1'sory so1 ep sarrapn3 .redseg 1zer,1a EI fJaJaJ

es rlorueds Er-re ap rror?rueruof, titB tS 'tg 'd 'AX 'I'sauoqplndsre apuqnr

-sa1 'ontr3 ap lEJoAe etse a"afiurW oadtp ut serprg rnl lnra.rr-rodotny g

'ZZ6-0Z6'dd'(Z Elou ur ec) oururole4 g

'

Zl-lt,' dd'e g6 I'I suotlrluas atday : ur,,,srurue141

sBultulvrl aq1 ,treqta1g.,4g .r' irqca,r

sE-I Jo Euraarn eqJ Jo 'uorleluasa:delI lnorltr.,to, uorlela;d;atu1. .s.rad1y .5

rS rzarr :rc-el'dd '996I

<srse4 'sasoqc sal ua slout sa7 .llnernoJ .hI e

'07,6'd'b6I'pype14'r4td9 4?rs7

pl ,( otttgntd oasnW ru'oururol€d .v Z

'82'd'*61'e,rauag 'autaut-ru1 tpd 1a suup sas tpd aluocpt lauly I

gION

'?puryardlalux sar ?[qB]oâJr o pJasrueâp

'ro1 earelnJaxa ?l ap TUE ap rrazgnop EIq? e1'a1autuary g)

?zBallsuoruap Jep 'zanbzgla6 ap t?luauepunJ aurSeur aJdsap

rnlnsJncsrp E prru,oSrde plu€rrea o e) ercde ogaJJ?J rnl_BJnlJrd

'Jeop ?ra3ns o zanbzqa^ eJeJ ad 'nurSerur

e ppurSEdord ap erirunJ Arl?luatso purund'crlogrurs ru?r3ord

un aJp rrzurlSo EuEU 'a3ar rnlnrgupr e puostad olctl gwporor rs

(auadorna Ilrrurrd aF aradopodec aterp,rape) sotadsE sol ep uops

urp alrrnolqBl ?lJ? as ?pur[3o uJ rrpJ 'rteccnT rnl Jnrxal IeprJ

pzeeurtn ltrrsrlrB 'zanbzgla6 rnl ?ri?8oq eerLe e prg{ .sor(€z .ll)

urlrag urp uaasntrAJ uaqrrJr€els eI ep'(tlgl) ogarrE] ap II

€8 slcgu ocvnl

84 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNI]

Nu existi totugi, in rindul istoricilor de art5, o opinie unanimi despre

reflecarea picturii. Alte ipoteze despre funqia oglinzii;i misterul pinzei semiacoperite

iu fost formulate in studii mai noi. Cele mai-importante sint:

1) Oglinda nu reflecti nimic din ce se afli pe picturl sau in afara ei. Ea ascunde

n,rmai o .aparilie":J. Cam6n Aznar,Velizquez, Madrid, 1954, vol. II, p.836.

2) OglindJredi perechea regali, care se gisea in acelagi loc cu privitorul de

azi. S) Oglind" nu este de fapt o oglind4 ci o picturi: P. Claudel, L'eil ,6coute,

Paris, 1946, p. 63 9i G. Kubfur, ,The Mirror in las Meninas",in: The Art Bulletin

67,1985, p. 316.4) Tabloul pe cale de a se na;te o reprezinti pe infanta

Margarita 9i suita ei (de obicei in combinalie cu 2)' I) Tabloul,_p,e care il

pictiazd.Yellzquez, este identic cu Las Meninas in totalitatea ei. Astfel, recent:

j. R. Searle, -Las Meninas and the Paradox of Pictorial Representation"

(in Tbe Language of Images, ed. de W. J. T. Mitchell, Chicago, 1980, p. 251

gi urm.). Aceite inteipretiri sint sugestive, chiar daci nu se sprijind nici pe documente,

nici pe studiile despre perspectiva imaginii' Ele ilustreazi consecinla

structurii plurivoce a imaginii, care lasi privitorului un sPectru intreg de posibiliteqi

interpretative.

9 Despre problematica acestei identificiri, vezi F. Ifriguez-Almech, Casas

reales y jirdines de Felipe 1l Madrid, 1952, p.98 ;i J. F. Moffit (nota 8) p. 271

9l urm.

10 Despre semnificagia acesrui fapg v.:J. Brown, Images and Ideas in Seoenteenth

- Century Spanisb Painting, Princeton, 1978, p. 96.

11 A. del Campo y Frances (nota 8 supra), p. 17 gi urm.

12 B. Mestre Fi,ol, .Los tres personajes..." (nota 8 supra), pp' 18-19; A. del

Campo y Frances (nota 8 supra), pp.7l-72. Vezi gi E. Orozco Diaz, El banoquismo

de Velizquez, Madrid, 1965, pp. 68-71.

- 13 Guid.e de l'amateur au Musde d'u Louare suhti de la aie et des euvres

de quelques peintres, Paris, 1882, p. 271.

14 A. Palomino (nota 2 supra), p.92A.

15 Carducho (nota 5 supra), pp.347-348.

76Yezi, de ex., G.-P. Lonazzo, Scritti sulle arti, ed. R. P. Ciardi, Florenqa,

1973, pp.31-32.

17 F. Pacheco , Arte de h Pintura (1649), ed' de J. Sdnchez Cant6n, Madrid,

1956, vol. I, p.207.

18 G. Paliotti, -Discorsco intorno alle imagini sacre e profane" (1582), in:

P. Barocchi, Tratuti d'Arte del Cinquecento fra il Manierismo e la Controriforma,vol.

II, Bî, 1961, pp. 134-135. Citatul este din Augustin, De dioersis

q"r4aestionibus LXXXIII, p.1+. D"tpte aceasta: R. A. Markus, -Imago and

similitudo in Augustine",in Reaue des Etudes Augustiniennes IY, 1964,

pp.125-143,;i \W. Diirig, Imago. Ein Beitrag zur Terminologie und Theologie

der rtimisclten Liturgie, Miinchen, 1952, p.38 ;i urm.

19 Despre elementele sacre continute in Las Meninas, veziD. Angulo

Ifriguez, .En el centenario de Ribera: Ribera y las Meninas", in Archiao

nspa6ot de Arte XXV, 1952, pp.28-30; F.-W. Kiiltzsch, .Das Rltsel der

Meninas", in: Festchrift Luitpold Dussler, Miinchen, 1972, p' 371 9i M' Crawford

Volk, ,On Vellzqu ez and the Liberal Arts", ?n: The Art Bulletin LVIII,

1978, pp. 69-86.

2o1n Diaersibus Quaestionibus mat sus citate (nota 18 supra), Sf. Augustin

trareazA deja oglinda ca purtitor privilegiat al imaginii (imago)- _

21 Despre dificultnqile in datarea acestei lucriri, vezi J' L6pez-Rey,

Veldzquez.-A Caalogue Raisonnd of bis euare, London, 7963, p' 726 $ idem,

'n'JN'uaasn1A7 uuqtag np qcnqclrf:ug.,,uonrpe:I rep pun aylaaa auo8

-elrYsleqrnooaêlsncnz'auoequs\ilr"I"rY]?^;TrXlifr

'6ll-gll.dd,eg6l .o8ecrq3,,ttntua3 "H::iAZi qluaal

-uaa'es aql u uV qrucl 'Surqlnsaq to uV aqJ,s.radly .S luef,ar lza^ Sg

'€86r 'AX'I- utiarng uv atrJ:ur nrpnrs rnrsaJe ""urzr"*."? "!i3.ii

l$ lZt-Af t 'dd'Zg6I'IAX-I ulalf g uV aclJ:ur .,,rplE ue4 dq sauaf,S rorr

-alul relrurs rar{ro pue trertrod rurJlourv aqr ;o a,rrrradsrad aqr ;o srsdleuy

IetrItEruar{letr I y' 'uorag:e3

.-I .61

li rza1 .rurn 16 Ztt .d ,rf,6l ,rg autzr&z7q

uot8utltng aelJu!,,,tre.rt-ro4 ruUIouJV s.:1clE uen uef ,l1s;our4 .g 79

.glt,.d,i86I-,pypery ,IIAX opls 1ap 7oyadsi prplrios o7 ua

tlsrjtp Ig 'sa1ezuoO urrrEIAI 'f 'f ri rza^ .gg6 .d ,(rtdns 7 rrou) ourtuole4 99

'e l'd'II '1ot '(ztdns 71 etou) oraqr?d g€

s a 1

r dt c ut t d s n s o s n duro c o u' o

3

.

'lI'd'II'1o,t'(udns 71 erou) ore{rej yg

z a u b z r p n, t ": #J#1, *f g':51';' io lor*

t

_ 'Ott-geydd,(,961 ,796 autzztzq uot&ut1ng

aclJu! ',,rnassrouuo3 se zanbzela6. ,*tp! Ii ggt-gOt .dd .096t ,111y1;1 ar.ry

ap pgtdsE oalqrrv ur',,erFt1 ua zanbzgp6ap uorsrw e1" tr.rreJi^1i gg

'n6B'd (rudns 7 rrou) ourtuop4 19 ,8661

'sye1_'-noa1q?I np uozjptn"lsu1,-1 ,p\rtltrolS .I rza,r. (raue rauotsr Inruauop

uruad) $ ZzA\rn4,auttqt ua asrut tns tpss7 .anzincgdi lrrg, )7,qcegua1

-lgCI 'l sale leru rza1 .rrrnlerarrl eiurpi "l

ug lepads ur !.ra!rec rnrfJ E prsa;dxj

'trunlE aC[ 'rue ap p.rado o-;tur (rSpsur ra;ado e nes) rnlnrolne ea\etuazatdat

ruoJeleru eztret)ere) e n:tuad_ (e6gl ,lrutrol) epl1 grpuv ap ftep

rurrrd n;tuad prrsoloJ lsol e erse;dxE .u.rarur .,pr 1na.ug-c-u1 r6ni.r1-rr,1rrroz"1g

eareper a-3a1aiu1 as .au.ttqv-ua-as7ut. url4.uozelqinun p ur"ru, Irrd.ri1, pz"ru

-ruasap ri ?rplpraq aurSr:o ap atse (.aun(qo ua" -.t1) ,ossiqr au.eria.rdxg

'ot-l'd!

69

'e86I'sye.I 'a1uuroc1,1 ap acrt natg ap a5ry :i1 OgO),,p,i8-"*t.1

ta arreurSetur.l no sryeurSeutr snpunI4l. ,urg;o3'.11 erieace n:luad lirrt OZ

'o?qllg urp uoruezrnSal-ewezalericaloc ulp ln4J

-lruf, -ur

'osstqr u? roteuop un r$ pzeelrrd ueragrnz.ur.rn r$ .d,tgOi_OSe Sg f

,

s 1 r,k u s 7,y : ur .,,.r ar u re4 r r, ". "

x: ulr;rff {if G y:\rl ;*x:4 :i ",

'satq?q:ul,aled sap srrep ossrqE ur rneteuo6l a1. ,larseq3 grpuv li"tt rc

'

VZ' d'096 I's1r"4' an bqspuou,t ar o "l

ap s anutad s il t" iTtrq)n7.ir""t"C .a

$ le-OZ'dd '€96t ,uopuol ,uVeynT lo s&uuutzrl'aq1 ,iuog.f.yq rzai tzai

rorsare veraregzep a.rdsaq .tg9l-0991 IS Ot9[-St9l ruls asndord iuaacar;,rru

alaf, alaleq 'paua8.laa1p ersa ugJegrrlzrnl rarado rrrprep r.ldnse e?ftlo)JeJ gZ

'i, ;ot.d,1)lifsir9:!:; :r::I).i6;':g ;;

'BII-lLl'dd'(etdus 17 erou) srJrEI{ .A .d if951 .1.roa

Is ot

;nâ1,.1.'.totd1ncg u1faas 'sagnuory zauqtpry,also:4 u"rullC '1glzeL €Z

59' d (rtdn sg I ur$.oJ g'f rS u'n .

-erou) $

g

77 - d, 7 261,s1te 4. aj ua q r, ;;::;

a7 s21dv atqdrtSouoct,l rns apnT'ap?!_s ,IJAX np ta ap?rs np "lAX

t-p

xuatdtlat tty,1 bpy4 '3 ri rzan 'qze 'd'1 '1o,r'(ztdns 71 etou) ota\teic ".ij4

.ul.rn 7g

1$ lll .d ,Zg6I ulox-uopuo-I ,zanbzo1a11 ,s1rrr11 .g

'tuaca; lS Sgg'd '616I'slted-euuesne-I

,taEryT b se tsntv a'ti1':zanbz77a11

s8 SI53U OCVWI


7962, p.156; M. Millner Kahr, .Yel6zquez and Las Meninas" ,in: The Art Bulletin

LYII, 1975, pp.225-246 9i idern, Veldzquez: The Art of Painting,New

York, 1975, p. t+i gi urm. Vezi 9i S. Speth-Holterhoff, Les peintres flamands

de Cabinets d'Amateurs au XVII-" silcle, Bruxelles, 1957, p.59 gi urm.

41 V.: Mary Crawford Volk, .Rubens in Madrid and the Decoration of

the King Summer Appartements", in: The Burlington Magazine 942, 1981,

p.525.

42 V.: M. Millner Kahr, Velizquez: The Art of Painting (nora 40 supra),

p. 158 s,i urm.

43 M. Millner Kahr, ibidem. Vezi gi A. Chastel, .La figure dans l'encadrement

de la porte chezYelizquez" in: Fables, Formes, Figures, vol. II,

Paris, 1978, p. 145 qi urm.

44 Y. Bottine aq -L'Alclzar de Madrid et l'inventaire de 1686", in: Bulletin

Hispanique 58,1956, pp. a21452;50, 1958, pp. 3G-61' 145-179,289-326'

450-483. Vezi qi J. Brown (nota 10 supra) p.99 9i urm.; Moffit (nota 8 supra)

passim.

45 F . Zuccaro, pictorilor, sculptorilor gi arhiteclilor" in: Manierism.

Arti "Ideea ;i teorie, tradtcere de Oana Busuioceanu, prefali gi texte introductive de

Victor Ieronim Stoichiqa, Meridiane, Bucuregti, 1982, p.297.

46 Carducho (nota 5 suprd), p.376.

47 Carducho (nota 5 supra), p.375.

48 Lope de Vega Carpio, -Rimas Sacras", LVI?n: Obras Poeticas, ed- de

Bleuca, pp.S++-l+5. Vezi gi E. L. Bergmann, -Ar! Inscribed: Essays on the

EkphrasiJ in Spanish Goiden Age Poetry" in: Haruard Studies in Romance

Language, XXXV, Cambridge Mass., 1979, p.44;i urm'

+g Vlz; de ex. Lukas Koc6, . Chris tusbild- Kaiserbild", in : B en e dih tinisch e

Monatsscbrift XXI, 1939, p. 85; A. Grabar, L'Empereur dans l'Art Byzantin,

Paris, 1936 pi idem, Les Voies dans l'iconograpbie chritienne,Pans,1979, p.59

qi urm.

50 Vezi sonecul lui Juan Vald6s de Guevara, citat de Palomino (nota 2

supra), p.898.

'

51 iezi D. Klein, St. Luhas als Maler der Mariz' Ihonographie der Lukas-

Madonna,Berlin, 1933,passim; S. Ringbom, Icon to Narratiae. The Rise of the

Dramatic Close-Up in Fifeteenth-Century Devotional Painting. Abo, 1965,

p.329 qi urm.; R. Goffen, .Giovanni Bellini's llalf Length Madonnas", in

The Art Bulletin LYII,1,975, p. 505 9i urm.

52 Palomino (nota 2 supra) pp.905-906.

53 Sursa documentari se fisegte acum in D. Angulo Ifliguez (ed.),

Velizquez. Homenaje en el terce cententriD de su muerte, Madrid, 7960, p.266.

54 L. B. Alberti, ed. de C. Grayson, Bari, 1973, pp- 4445.

55 Vasari-Milanesi, VII, p.440.

56 Despre modul de contopire a Portrecului cu imaginea religioasi incepind

din secoluial XVI-lea" vezi M. Jenki ns, Tbe Sute Portiait: Its Origins and Eaolution,

NewlYork, 1,947, p.26 Ei urm. Despre caracterul sacru al portretului

regal vezi Lopez-Rey (noia 21 supra) p.37 qi urm. ;iJ. Brown;iJ H. Eliiott,

Ahalace for king: Tbe Buen Retiro and The Court of Philip IV, New Haven-

London,198O, p.31 ;i urm.

57 Calder6n de la Barc4 El pintor d'e su desbonora, IlI, 1827b. Vezi gi

H. Bauer, Der Index Pictorius Calderons. [Jntersucbung zu seiner Malermeupborih,I{amburg,

7969, p.27 9i vm.

58 Calder6n de la Barca. Amor, bonor y poder, vol. II, p.876.

'

9ZZ-90t,' dd'Zg6t'(otdns 17

erou) lag-zado1 rza6 'f,rtualne Ilgernf,srpsr Sertur la.rlrod un rrru trua,r.red

reru E-au nu plep flsear? pdnp Er aprr{ruof, psur aleod as'zanbze1a6rn1n3o1

-eler E ?lenltrE earets ulq'tt9I pdnp ap ap3a.r alara.lr:od ruruad ri pqeleir arsa

elseaf,V 'psltlf,sap prul auJrupJ p.rn8r;rtuas ur nes p8ea;1u1 g.ln8rl uyzanbrypl

ep teztlear rso; e (9791) AI dlllJ rn1 p raruod lnunrd ErEp Etualgord ll

'Z€,e 'd'(ztdns g1 erou) poaled 9l

'IX '(e 991) sopuqalal saloug'en1eqe7 92

'SZe 'd'(otdns g1 erou) tnoaled ll

'ur.rn rS g7g 'd '(rtdas g 1 etou) uoeled el

'ylt'd'(rtdns 91 erou) ozzawo-I Zl

'9 'd 'II 'AXXX '4totslH stl?tklpN'snruq4 12

'nee'd'(rtdns 9 erou) orlrnpref, Ol

'en-Zydd'Z96l Ireg'III

'1o.t 'zuttotttotiuoJ pl a outsuatuvl,y y z.{ oluacuanbut2 Iep auv<p ?t/11pU

'rqrco.reg 'd :uJ'(lggl) ,,eef,uselsaltrtrg sryralyadns le aef,rrgEg sauourillsul.

'oaruor;og InleurpJEJ EI eriesEg es rnlnta:uod e are8au fl?JrpeJ leur BaJ 6,9

'00716Z 'dd'1 '1o,r'(rtdns 21 etou) orarlrtd g9

't6z'd'016l

'pypry{ ''g'V'g'97'svtqg:ur ,,oplnlrlsar IJserg 1E' t8an ap adol 29

'ur.rn r$ 991

.d ,(otdus

99 erou) uortlE-u/$.org 1'ru.ln 16 EgZ'd '9961 <sr.re4 2o,p a1c4rs np alou8tdsa

atnlutad 4 su"p sa1oqur,(g 1a suotsr1'o8a11e9 'I:OZg-erc.'dd '696I 'pyp"W

'IIAX o13p 1ap otctal nu,utd pp lgaftp?W ,tr1lurd'zatTtueg-zat?d'v IS

zan8rgl oln8uy 'O:6961 trpaa5 'ucoda q ap Togtzdsa

otppkr un (ft9D opapJ

ap anbupag uoq rcd 4q?g ap uotcrtadutat o7 nuoq orrehtr 'A :'A 99

'O8t-89[ 'dd'Z96l 'plrprtt 'ad11ag ouonl

p olvq 4oardsa not&tlat ppt| t7 tlangr4 I orrelaq 'f :'^'AI dqrg rn1 eroda

uJ rtsrrr1C sndro3 ruolpgrps eiueuodrur a.rdsaq 'ng-il'dd'196I'Z anbotzg

:ut',,ec.reg EI ap ugreplv3 .rrd epa.rg ap aSgrs a1* 'un.rqny'A'r{f, lzeLgg

'turn rS 1y1 'd'(udus 99 erou) uorllg-u,t.org t9

'ulln 16 191 'd'(vtdns 99 erou) rroqlE-ualo.rg ri

I l6t 'PIrPeI t 'eupdsg ap sa,hy sol aP spnuort sauas sptata sr'1 'outoa'E 99

'uttsspd'g751'trngz;nr1tr

'3uu qtnua1u11 a qcql qttqcsaSloutot autg zatalaul alzl np ul sit?tltodua&u&{

-zupC uapuaclais sap Sun1Enntu7 atp pun Sunqatslu7 arcl'3uruo:g 'g rS

rza1 'rurn I3 ZSZ 16

'uun ri Vl'dd '996t '1.roa a.aN-uopuo-J 'acuzsnzuay aql

u! rlntocl aq1 'Assauuag-ado4 'f lunssrd'(ttdus 99 etou) surluaf 'yq 79

'urrn r$ ,gl'd'6961

'97 sltV-xnrag sap a1nzzC:ug',dlar4 alEAu<I IEêrpaI I el?-I ur trv Jo ereld

eql uo seloN 'uoltoadc a,rrleur8eruJ pu" sa3eurl leuortoêo' 'uroqSura '5

rS rzal 'gZI-tZt'dd'e86t 'pyp"y{ 'srtaldu.roc sruqg'sgsaf "O

il]i* Jl, U

'I861 'syrd '?oY np trnrcd a7'uueyry'1.r6'tu'rn l$ zg'd 'g16l'w rriro*n11

saJuarJs sap anaay:ug',,uarqr19g.red ro.t np lrEJlJod a1' 'srroruaq.A r$

yaL'Olt-6gt 'dd'gO9t 'ale4'"'zatcps xwanrl 'auroaqcry'1 r$ 711-9g 'dd

'689I 'sge.I 'toy a1 nod srzl sa8rtano sasu@p sap uoqdycsaq ap pancay 'uarg

-ll?J 'V rzat'zatuetl Inrieds ruluad '89t'd '(z.tdns g erou) oqrnpJe] 09

'89€ 'd '(o.rdns 9 erou) oqrnprp3 69

t8 sID1U O'Vl4t1


78 E. H. Kantorowicz, The King's Tuo Bod'ies: A Study in Mediaezsal

Political Tbeology, Princeton,1957, passim ;i idem,.An Absolutist Concept

and Its Late Medievd Origins", in Harvard Theological Reztieu 48, 7955,

pp.64-91.

79 Y.: E. R. Curtius, .Calder6n und die Malerei", in; Romaniscbe

Forscbungen,I,1946, p. 89 gi urm. gi idem, Europiiscbe Literatur und lateiniscbes

Mittelalter, Miinchen 1961, pp. 537 9i urm. gi 5al gi urm. (trad. rom. de

Adolf Armbruster, IJnivers, Bucuregti, 1970).

80 .Fue cuadro celestial, en cuyo velo de tela humana y divino celo/Dios

los pinceles de su ciencia emplea" (Lope de Yega, Rimas Sactas,LYI).

81 .De otra materie es distinta,/de celestial fundamento,/Pues con destreza

invencible/lo que es espiritual/d{ndole retrato igual/la forma cuerpo visible."

B. del Alcizar, Poesias, ed. de Rodriguez Marin, Madrid, 1910, pp. 796-197.

Vezi gi cometariul lui Bergmann (nota 48 supra), p.35.

82 Santa Teresa de Jesfs, Vida, XXYII, p. 8.

83 Lomazzo, Idea (nota 16 supra); p.239.

84 Kantorowicz (nora78 supra), pp.4-8.

85 Y. Bocineau" .Aspects de la Cour d'Espagne au XVII- sibcle: l'Etiquene

de la Chambre du Roi", in Bulletin Hispanique 74, 1972, pp.138-757;

Brown-Eliott (nota 55 suPra) p.26 gi urm.; A. Rodriquez Yiela, Etiqueus de

la Casa de Austria, Madrid, 1913.

86 J. Gallego (nota 66 supra), p. 216 9i J. K. Eberlein, Apparitio Regis-Reoelatio

V eritatis,'Wiesbaden, 1982.

87 V. : J. J. Martin Gonzalez (nota 36 supra), p. 109 gi urm.

88 J. Moreno YilIa, Locos, enanos, negros y nift.os palaciegos, Ciudad de

Mejico, 7939; E. Tietze-Conr*, Dzuarfs and Jesters in Art, London, 1957;

Brown-Elliot (nota 56 supra), pp.253-254;J. F. Moffiq .Vellzquez's Fools,

Calabacillas and Ripa", in: Pantbeon 40,7982, pp. 304-309.

89 Pentru o justificare bazata pe teoria artei,-tezi Paleotti (nota 18 supra),

p. 391 qi urm.

90 Richard II a fost modelul primului portret oficial, vezi M. Jenkins (nota

36 supra), p. 7 gi urm. Despre problema portretului in epoca lui Shakespeare

vezi F. A. Yates, Astreea. Tbe Imperial Therne in the XVItb Century, Londra-

Boston, 1975, pp.29 qi urm. qi 215 ;i urm., 9i R. C. Strong,The Englisb Icon:

Elisabetban and Jacobean Portraiture, Londra-New York, 1969, Interpretarea

lui Richard II ca .the tragedy of the King's two bodies" i se datoreaztr lui Kantorowicz

(nota 78 supra), pp.2441. Scena oglinzii este comentattr qi de P.

Ure, .The Looking-Glass of Richard II",in Pbilosopbical Quarterly 34,1955,

pp.219-224 gi H. Gaber, Speculum, Minor und. Loohing-Glass. Kontinuitiit

und Originalitiit der Spiegelmetapber in d.en Buchtiteln des Mittelalters und

der englischen Literatur des 13. bis 17. Jahrhunderts, Tiibingen 7973, pp.

276-279.

9l Ricbard II, vad. rom. de Mihnea Gheorghiu, ESPLA, Bucuregti, 1955,

P.97. :

92 Ricbard II, ed. cit., p.98.

93 F. Picinelli, Mundus Symbolicus (Milano 1653), Hildesheim-New York,

1979, p.195. Despre istoria apestui topos, vezi H. Leisegang, "Die

Erkenntnis

Gotrei im Spiegel der Seele und der Natur", in Zeitschrift fiir pbilosophische

Forsch ung 4, 1949-1950, pp. 161-183.

94Yezi \fl. Berges, Die Fiirstenspiegel des hoben und spiiten Mittelalters,

Leipzig,1938, pp. 63 Ei urm., 86 Ei urm., 228 9i urm. 9i Gallego (nota 66 supra),

.Zg-€,g.dd ,9g6l ,gg[-lgI et(og :uy,,,oco.ueq oteJtar lop Ernr

-rel ?l ua sef,rletualgtua saÊIO se-1. ,elvteZ ep selezuot .f ruara.r lze1

ggg'd,(rtdns gOt

gp rrou) tru))tz IOI

'rurn

.

l$ gi 'd ,916l ,nga;ncng ,1eae4 erlaury ap pie;ard rS iarnpe.rr

'tattp nuoat 4rc$! "l

!tik.tt!1gJ^.2aapl .&)seeugruor Eaunlsrin,OZO) auoaqj

-isunx uanll? rap arytqcsa8slltt&ag nz &vn1ag ulg .tapI,l1s;oue4 .1 991

oatruauoll_:ur,,,zanbzeloêp?uars,,l{:ry;g;*)!,7!,T.rtlt1'{,?:i{,

'plrpehl 'zaubzr1al ap ossalut,ocaqcorl ocsatuo4J,u1ti1111z"narrpoÛ

! ,a,

'968-t68 'dd

-

'(otdns 7 ewu) ouru.royej 991

'(rtdns 9,6, erou) reqEr3 .11 r$ rzal .9251 .sr.re4 :t1ott7y7 a7

's1rye;rurpg 'f 1'u.r.rn ri .d .696I 95 qroa ma1tr,tpmg .g .A oj patmpaq'itV

,ilolsg7 u lo

sa.tpLris:u5-.,,,tnoaaq aqr;o.lolr1y,,q aql pue rsruy aqilo rorJrl I

aqa" 'u'tap| 16 att-90 'dd'296r'L\Qnupub uv aqJ:uJ',,uv ur ioirryrl aq1;

'z.reao.qc5 'H : .uaqcuny4l ,s1a&a1dg tSOt sap.taqil"Z;qne1ue11 .J .C :.A gOI

g€-IZ'dd .6t6I ,AXXX sjtv-xnpag sap

anazlg:ur

uy :seuruet tr

s_E-I pue seJapuEIrI_I se1. :leu101

ap'I{f, rnl Ezearolep as r_pruat

",uor1p1aJd;aru1 Ertseere ad tuer.rodun nasa

.ur.rn Inrurrd ZOI

rA tg'd

,tge

t ,1asse11 ,zaubzqall o&atq uoa srutu"lty sz7

'uessrurasy'n^H ls ir"drt y5"ro") ,rr,i3y .U:gi{:a.195-1 ,.rqrrg-.r"q",rnyq

'zanbzr1anô&a1q ,Sraquals;ag.X IzeA .elezrlef,ol if iod nafi nr apEor

ra.rpc ap a.ra8alaiulau o zanbzgplyel arrotraud ur at$auruop BlsEef,E

nc prnrp8al uI-',,llrulul "rruel'"rrl lncol''aurirnc rS as runo,pdnro u, l,r1rqrp,

rt,rurod relrid la;r.rod "ut8r,0.r"" 1n1qnp (res.rj,rur .rn8rsap) pr""1j", epuq8i' 161

'02.6'd ,(z.r.dns 7 ercu) ourulolE<J OO I

tsuuy4!qcnq,q,t,,s,il::;il j,*;fiil-r"ro:;:!i;':+iiiy::!,"*

-ruS' '(5_96I- rarsun141) zulH .g :r,ze,r .o€oleaua8 rninra.rr.lod-a1e ecnluercerec

apipraudo.rd rl pueedo;na r.rnlcrd uJ nlqnp rnlnra.ruod rrir.rrde a:dsaq 95

'9Ie 'd

'(etdns g1 erou).proap4 rl ya6igg,.ts1dg ,ecauas :I ,.s.rd uJ,oncra 'gll 25

'd '(o.rdus 0i etou) rqBI raul1lll .yl.:gt1Zt .ad agg6;1.uJqcuny4l

'zanbzy7a11 sap spuual4[ azg .ra.rqa; .Hitil.Aas96l:91 truiyaplrq .p qrnq

-tqof uuqturw n! 'useurua141 se1' 'reuqao5 '11 1'ur.rn ;d ,5,f6,1 16

:"Jpe{

EEt

-sarrr1-uer1r(\ 'rpoqoo>g .7.y 4t tt1tqcslsa{ iu!,uzanbzglalpun seuruery sB-I

j"qq ';allsuny 'g : txatuor * dnp ztc are)e_!! uy gzeuer' rcl earetardraru, -

rep

?pur13o ug rnlnra.rr.rod 1u roadsu lsare ap rednro ne-i uorpric.rar rlln;,rq

.g .d ,.IX ,zpt11 ,sg,saf 95

ap esaral ,,"lrrrrn*tro

rnln^pou E rleroru r3 pcrreuaJgura Arsnlrxe a.lele:drarul o BI arnpuor Jrrdir.

rlsEarv'saE.rag Inl E pleluaru?punJ eauEr elpre1ar "r,ru.6,9-19

ldd,196l ,zl

qaoqlrzf.qts\toislqisunx spu"pap?N:uJ ',,AI addlgq4 ;no? sacurrd r"p .rto,

-rtvr 'zenbzgla1 ep saurugl J sa1. (suaruurE .V 'I fr sorrnf, atsg '717 r* ig :dd

68 Srcsu ocvwl

,,Adevirata icoand"

lui Francisco de Ztrbardn

Pentru Pliniu cel Bitrin, nafllra statici era o specie joasi a picturii.

ln Naturalis llistoria se gisegte un joc de cuvinte intre

termenii rhopographin (,,pictura mici" ) gi rhyparograPhi"a (

"Pictura

murdari"). LJnul dintre cei mai renumiqi rbyparograpboi ai

antichitdqii, Sosos din Pergamon, ar fi creat

- dupi Pliniu -

intr-un mozaic in trompe-l'eil, intigigind podeaua nemiturati

a unei sili de mese (asarotos oihos), o imagine imbinind natura

statici cu iluzionismull.

ln veacul al gaptesprezecelea, cind pictura de naturi staticd

cunoaste o noui inflorire, literatura artistici rimine retardatard'

Comentariul artistic savant revine constant la Pliniu ;i se arati

arareori pregitit si includi reprezentarea in trompe-l'eil,

respectiv natura moarti, in cadrul ,,marii picturi"2.

Priviti in aceasti conjuncruri, operaluiZurbardn ne prezinti

o problemi cu totul neobignuitd.: Ztrbar{n a pictat o serie de

imagini ale lui Isus3, care apargin, pe de o Parte, tradigiei imaginii

divine ,,neficute de mina omeneasci" (acbeiropoita),

ducind, pe de altdparte,pictura intrornpe-l'eilla apogeu (i1.24,

25, 29,34)4.

Ce semnifi ca\ie are acest lucru ?

Si ne apropiem mai intii de imaginile lui Isus datorate lui

Ztrbardn."S-au pistrat aproximativ zece. Ele se pot ordona

cronologii'doar cu mare dificultate, au apdrut insi cu maximi

probabilitate intr-o perioadl cuprinzind aproaPe intreaga ,catterd

a pictorului. Numai doud tablouri sint datate: primul, 1631

(il. 24, p. 96)s, iar celilalt 1558 (il. 25).

Niframa albd ca zitpada a legendarei Veronica este aproape

redusi la un fundal mat, intunecat. IJneori este bitutd in cuie,

uI '?ru€{pu ad terur-tdrur solsrr3 rnl IntaJuod repa,r atsa trJa;rp

aP {r lBrPeur r^rasqo as alelpp rrnolqel?nop elas puJzrl?uv

'untJaJs raJl urp rarJas alrJnoJqel arpor u!pfetueze;dar alsa snsl

rnl ?-?pulJaJns ern8rg 're InJluao uJ loJ€rnu urrd prn-lpde fur^rp

BaurSeur ruapaa aJaJo ps tjcuJ [aJ e6e ug ,pcrtlawoe? adeofii

praruprrr o-rtuJ preJnSpJsap atsa ?zurd 'uurSeurr erele u! pIJv

as ur(rrds ap arcund ror?c aJE lgSugrg pnop ap fsurtuJ a uoatle

przuoteA zaluzls auottpTl ,Ny{vsunz ao ocsIcNvuJ .gz

L6

NyUVSXnZ rnT V ,yNvosr vrvuy^sov"


lucrarea din 1631 (;1.24), trisiturile fegei sint descifrate firl

efort, iar privirea adresati spectatorului eite clar perceptibild. ln

exemplul din 1658 insi (i1.25), portretul este redus la o pati de

culoare rogu carmin. Chipul a devenit aseminitor testului

Rohrschach, in care privitorul vede ceea ce dore;te si vadi: aici

poate o ureche, acolo nasul, dincolo ochii.

Cu atit mai remarcabild apare, in acest tablou, reprezentare

nlframei ce se detageazd clar de fundal. Inci un pas gi intreaga

imagine s-ar fi transformat intr-o simpli gi modesti naturi

statici, mai precis intr-o reprezentare in trompe-l'eil a unei

niframe.

Trei particularitiqi deo sebesc imaginile Veronicii la Zurbardn

de celelllte: reprezentarea.chipului lui Cristos din trei sferturi,

estomparea sa gi caracterul accentuat naturalist al niframei,

Cum trebuie interpretate inovaqiile lui Zurb ar.6n? lntrebarea

nu poate primi, din picate, un rispuns nemijlocit, datoriti

absengei docurnentelor. Ne apropiem insi de o solugie daci imbinim

rezultatele cercetirii istorice cu cele oferite de hermeneutica

imaginii.

Dupi cum se gtie, legenda Veronicdi reprezintd, o variantd'

medievall a celei anterioare a lui Abgar6. Ambele legende explici

apariqia portretului lui Isus prin imprimarea chipului slu pe o

finzd,.,,Imaginea neficutl la mina omeneasci" (acbeiropoiton),

pe care Cristos insu;i a trimis-o impiratului Abgar din Edessa,

infdgigeazd' chipul sfint inaintea patimilor. Aga numitul rnandylion

a fost venerat ca relicvi mai intii la Edessa, apoi la Consiantinopol

;i

mai tirziu la Roma. ln veacul al XIII-lea insi,

faima sa a fost umbriti in Occident de o relicvi nou apiruti:

niframa VeroniciiT. Pini pe la 1300 nu a existat o diferengi considerabili

intre cele doul portrete ale lui Cristos: imaginea

Veronicii a apdrtt, asemenea celei a lui Abgar, prin imprimarea

directi a chipului transfigurat al lui Isus. Cele doui imagini sint

egale gi in privinqa efectului de vindecare gi de apdrarc.

Marea mutaqie a avut loc pe la 1300. Atunci apare noua

varianti a legendei, care ^vea

si aibi un succes incontestabil: pe

drumul Gplgotei, cuprinsi de mili, Veronica i-ar fi intins

niframa cdlui ce-gi purta crucea, spre a-9i gterge singele gi

sudoarea gi ar fi fost rdsplititi pentru fapra ei buni prin imprimarea

chipului sfint. Acedstd variantd a fost prelucrati in mod

special in reprezentaqiile medievale ale patimilor8.

' ln opoziqi" .,r imaginea transfigurain "

Iui Abgar, niframa

(sudarium) infiqigeazi acum chipul suferind al lui Isus. Daci in

'raJ-14 Je lnloras urp wrNoNV

nJHIJ ?atrttnd.erlepsarl urp ":::ly;:f,

nEs Jorlalur

tnInuru ?runrbeJ utp hilNoNV nulsSvht .gz

'GZ't:) ?f,ruore1 nf, snsl rnl ?errulJtur xznlt xxtpund InJlueJ

uJ teseld € erJeJlsa/N urp n?s sot ap erueuag urp ulsaeur ull

.!lurs'rurrari,rede,ifi

atsa

il::,:rr:il?'$i;i:i:"Ji;",;iu:l',,9.,

'rpJruoren rapua8al ap eAr1ErEu r.tpuazatdat aiasra,rrp puJzlpuv

'?lnuro; ep IeJrsB o eJ sun(e €-s runf, recrldxa ap n5rB arsg

',,nau?lu?lsur.. ?J lrorJdxa pwluazald

alsa ElssaJV 'rrur8ewr ep^ltelev eaurSrro pzeantubrce ,e1es ,a[aw

-erlpu" ateol uJ pllqrzr^,rn1ndeo eivo4.arirpe.rr ap arrirrpdapug

o ernlrtsuo) vgJeqfiiz E[ uuJaJs raJl urp raretuaza-rdag

'leruor; rern8r; _ ugr_EqrnZelpug _ Eun?ap

-totuJ purg 'rn1n-u,!nx/?pns elr.rptuezerdar ug

llglzl^ easape alse

solsu3 rn1 p .uoq,(puaut lerqduare 1ndrq3 Jp-'rcAL.rara1p relc

psuJ eun?aproluJ atse nu .ro1wrreil lt-utnLtppns rnlnlcrc ie'uruas

un-JluJ ln-ulnuppns p[r]JoJsu?Jl_eJ EeeJ .,,aunripJeu.. plseace ap

Jsalurr.uE plEreJnpuJ ersardxa 16 aSugs ap rrdorts ,rurds ap ?u?oJo3

'6,aunneJ?u' o-Jlurp .s?Jlxa.. un BJ gsealaiug arngaJl aJEc Jpp

'oeueo)(' o rJap?urr; ,rolrurled rr-rprn$gjsap [nsJn3 ug rnrpde

e FtluoJa1_eeur8eu1 '?[erig"r" ,prep prseac-e bp .trua,rep B ee

'repuncas rdel un era rarirrede errolsi re8qy rn1'rr.riae,.r t InzeJ

e6 Nyuvsunz rn.I v ,yNvocr yrvuy^scv-

94 IMAcINI ALE TRANscREsIUNIi

Este evident ci imprimarea figurii divine s-a petrecut deia, cdct

o putem vedea pe niframi. Aceasti imagine trebuie inqeleasi

mai degrabi ca o reproducer e a mandylion-ului pistrat la Roma

(il. ZZ), ;i nu ca imprimare exacti a figurii Mintuitorului pribu;it

sub povara crucii. Semnificativ este gi faptul ci Veronica, in loc

si aiate privitorului ,,adevdrataicoandu, o acoperi pe jumitate

cu braqui sting, ceea ce nu poate fi in nici ln caz intimplitor.

Braqul Veronicii trebuie ingeles aici ca gest de cenznri', prin care

privitorul este obligat sd. recreeze, graqie capacitiqii sale imagi-

-native, portretul lui Isus, pornind de la Mintuitorul purtitor al

crucii gi si inlocuiascl vechiul rnandylion cu imaginea interioari

asdel apirutilo. Acest tablou imaginar putea reptezent^ chipul

suferind al lui Cristos din trei sferturi.

O alti sursi, contemporani cu Zurbardn, explici incd o dati

mutaqia petrecuti: Evangelicae Historiae Imagines (Antwerpen

t5g3-1606), al ciror autor este F{ieronymus Nadal. Este vorba

despre o carte de meditaqie care a influenqat toati pictura europ""nl

din secolul al XVII-lea, nu numai pe cea spanioli, gragie

unei foarte elaborate retorici a imaginiill. Noul Testament este

redat aici in 153 de scene. Fiecare scenl este impirqiti in mai

multe secvenqe ale acqiunii. Purtarea crucii se compune, la Nadal,

din trei etape (Imagines 124,125 9i 126);in cea din urmi (il. 28),

episodul Veronicii figureazd' o secvenqi de sine stititoare,

desemnati cu litera D. Secvenqa, aritind exact apariqia imaginii

miraculoase, poate fi inqeleasi cu adevirat numai in contexrul

narativ. La Nidal, episodul Veronicii atrigea atenqia asupra unei

imagini autonome, introdusd in povestire ca ,,prim-pl"l".

A d n o t ati on c ula inscrise sub i ma gine f acthteazd p rivi torului

accesul la naraqiunea figurat5. Astfel afldm ci Isus se pribugeqte

sub greutatea crucii ;i Simon din Cyrene ii vine in ajutor (A),

luindu-i crucea (B), pentru ca Isus si se poati odihni (A). Secvenqa

C le infigi;eazd, pe femeile care l-au urmat pe Cristos,

secvenqa D, in sfir;it, pe una dintre ele

-

al cdrei nume nu e

gtergind faga lui ls,ts (vultus) cu niframa (knteo),

po*.r,it

-,

^-orn"nt ip care se imprimi (refert) pe ea portreai (eius effigiem).

Aceasti ultimi afirmaqie djn Adnotationcula rimine insi firi

suport imagistic: poziqia niframei imbibate de sudoare nu ne permite

si ,r.tifi.e--daci 9i in ce mod s-a imprimat Pe ea chipul lui

Cristos. Gravura ne vine insl in ajutor, deoarece prezinti capul

lui Isus in poza efigiei suferinde. Adnotationcuh se intorc, ele

insele, Ia fifura Minluitorului. Citirorul (sau privitorul) trebuie

seu8yu.I ap!,.ols!H eprqa?urag EJ arl"rlsnlr ,zautc vatoltnd .xcltgIatr NvI .gZ

' :l? t srrtf ryFN I t.!:,q:, gns d I

r1l.'itmos rpJ (u,rnItJJqntu rtklnu1mA 'y

' ut1tfi{) nu orlu:l u! )J$r {?

',4gg1 wa)ya otw rfi,.? xt$ trq xA' 'g

'*,rwno1f,

aw4y {fiJil 41 I

rlrr tqi u

.s.4ser un1n1wrt

,ASI7 u)rnrr w11rt ln,tu*.r7ri

' ryfin.t.,.g uotuts Jlr-rrrr:

'Agg.r oljllP :"''t^tilt ;W

' d x' atEJ.{" : 6arx,qu1y

}'gJtod JNTS

''.[5S{)

96 Nyuvsxoz In'I v ,YNVOCM\rUYASCV"

96 IMAGINI ALE TRANSGRESiUNII

si mai contemple o dati, dupi episodulVeronicii (D), chipul lui

Cristos (A): intors citre femeile care pling, Isus spune: ,,Nu

plingeqi". - Povestirea in imagini se incheie astfel intr-un mod dublu codificat.

Cuvintele inscrise in Adnotationcula (,Nu plingegi")

conqin o trimitere cdtre receptarea imaginii: in faqa imaginii

patimilor gi a portretului lui Isus apirut in cursul desfdquririi

Io. .ru trebuie sI plingi. Capul lui Cristos nu este intors nici

eitre femeile care pling (C), nici citre Veronica (D); el se afli

la jumitatea drumuiui dintre C ;i D, prezentindu-se, cu alte

cuvinte, chiar dacl fugitiv, privitorului. Cititorul /privitorul este

ast{el obligat la un ,,exercigiu spiritual": el insugi trebuie ,,si

imprime" ihipul lui Cristos pe nlframa ascunsi, cu ajutorul

propriei sale clpacitiqi imaginative. Textui iezuitului Nadal este,

in aceasti privinqd, foarte explicitl2.

Sd ne intoarcem ia tablourile luiZ'arbarS'n (il.24,25, 29,34).

ln comparaEie cu imaginile Veronicii mai timpurii, sau chiar

mai tiriii, ale altor maestri, eie alcdtuiesc ala cum am mai

-

pornenit o singulari excepqie in ce privegte reprezentarea

portretului.

-

Profilul din trei s{ertttri -' in contradicqie cu

iepr*z"ttt*rea frontali face paipabil evenimentul care a dus la

-

apariqia imaginii. Accasti noud atrordare a motivului trebuie

?nqeleasl ta rezultat al opozigiei iui Zurkrarin fati de ,,adevlrata"

apariqie a inraginii Veronicii.

2.{. FRAN{jSC{) DF, ZirRBAR.4'i!:

N ciframa sfint ei Veronita

rnlnr?urpr' ) [e auplotd a atcps oror(:ll')r;';":fLr:ti"]:?,

-s!e ap EqJo^ atsE 'raruJoJaJeJluoC eauraJl ug rrur8erur teJc?s

-uo) leTeJT lurUodrul

f$ 1ac uJ pJrleJoal ea-rerurr+uoc arsaspS r$g

atel.uazatde; ardsap er.idatuoc ut plqr:.:.^ piua;;pp grsgarv

ll ,.:1", arsa (solsuJ rnl lnleruod)

aur;Elur ap .ta lnJotftJnd u3. ÊJnlpsai

pleur:dur .euteJlpu

u! pzeenyJur as snsl rnJ er8rla ,g,rr;lodurp ,uereqrnZ e-I

arJ ps rnlnJoll.^r:d B:dnse [nr3a+e rJJuJ ,"u,gr#t"';t1]j#:

la+rs€

-ulp" -rerqc 3un(u.a8ugs ap rrilons .aufreduer{f, a'p jai111qa

If_ l"llrnrrrd raia;e_rdns eie; ug .snds 1ep1e'

eauraeurr nu !:?d:{;;:j

ned retuurJpu

ErEJ uJ atutrlrqerapuodrul ap arels o-rlul alSarnld rnJnrolrntuJry

!i_*: ;,to:f !nf ,f ga el r$ surrxa alsa tsruorznJr Jn-rarcer", ;( I g :il)

aubredLueqf, €l lS lJl .(Of .11) rnag el tJlV .pl€zrlrln tuanresuor

'aluaralrp alaun ap oloJurp ,lso; e pn,TadutoQ uteaJetuazatdat

lr-,,P-i:t_q_o- es'(099 1 ) au8redueq3 ep add111q4 nes,(97g1 e1

eo) rua{ oJruauoO rnl ale alaf, luJs urnc.(Ie .Oe .lt) trfi etl? uJ

arnrpde 1ay rsrlaceêp alall' nc rrnolqer iri etiai'it"giedruo3

'asEo[nJ?Jrru rrurSetur.

-ur eetetuazard "p ic .re,r1e3' lnlnSarrug

eeteiev uJ luaprê poru uJ plsuoJ nu uEr€qrn2 rn1 lnsaiarul

p)luofi A

za rutls o uto{1, tr1

aNcIVdhtvHS ac addlTIHd, Ie

przu ot e A

z a luts v u o ttp 1t1

IIIAI osINgI^tOo .0c

l6 Nlruvsunz In'I V

"yNvocI vrvuy^sov"

98 iMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

lJn acheiropoiton, dupi Paleotti, poate fi imprimat (irnpresso)

pe o pinzi

- ia in imaginea lui Abgar - sau Poate fi ,-exprimat'

ir*pirtto) de o niframi ca in imaginea Veroniciil5'

' 'cir"u" decenii mai tirziu

-

-

aga cum o pot demonstra tablourile

aritate aici diferenga dintre poriretul imprimat gi cel

-

exprimat s-a transformat intr-un motiv pictural'

-O alti modvaqie, mai concretd, de data aceasta' pentru aparigra

esrompati a lui iristos pe nifram alaiZvbar6n, trebuie ciutati

in ambianqa spanioli a veacului al XVII-lea.

originalulîmaginii veronicii, pistrar, conf_orm tradiqiei, la

Sf. Petiu din Rom"a, a fost, dupi ium se ftie, furat la Sacco di

Roma (1527)16. Mai tirziu, cind relicva a r9api.n1 in condiqii

neclarificate, ea igi pierduse muh din prestigiul ei. Exact in acea

p"rio"dl s-a'.ispiniit in relarlrile apoirife ale patimilor legenda

n;framei inrreiiimpiturite c^re ar fi pricinuit apariqia.c_ontemporani

a trei imprimiri. Pe lingi Roma, Ierusalimul.gi Ja6n, in

'Spa.ri^, ar avea orro*."" de a poseda astfel de originalelT'

32. Niiframa sfintei Veronica

;.

Avem, din fericire, la dispoziqie un document care relarcazil

o. l"r* d"spre niframa pistiati l,aJa6n (r1.32): Discursos de ks

'rff;o;it t, verdaderos reiratos non manufactos de Santo rostro y

iirr'rpo Le Jrsu Cbisto ale luiJuan Acufra de Adarve, Villanueva,

1el). Cî;tolele centrale ale acestei cirqi, apro.ape ignorati de

.eo. ;rroil.ii de artd, cuprind ror spectml de probleme ale imagi-

'loluBds

_

rnlnrrlqnd [E rtp]Jadxa

Inlnluozuo e etetuezerdat gnp Arlulal o uauriqo incoda E eJrl

-sru? runlBJalrl lnlxaluo3 ur nES

lnl€leJl r.urlrJ ps pupJaJul

.JrlSE

-tzel)e JrJolsr un rJ ,rel;? IE uprJrleJoal un rsoJ E nu EgnJV

'rr(ug1cuapaV attsanu

ap pxtouetu) ,,a_nseou uJrnluJru B aJrlunue.. ec r.i (sotp ap p?Ju?l

-sns rl ap rtn&fi,,?_ul^lp piuersqns ap Frn8ry.. ec :er8rja psualaiug

ernqarl tunc 'alred pq€ ap ad rer .sotsrr3 In[ Ie

suncse'(,to1oc (optpuotsa)

u1s) *dwotsa,(opatn71tsap) rern8r;sap-rrnrod

un ptue{pu ad tnzert ap a aJ ,afted o ap ad ,nege ,iarierauol8e

.:

B r$ raiuersrp ezrcr urp rnlnolqe1 eie! ug prtido ajsa arrai-rd

JotgJ ? 'ruolplJad5 'rrur8erur e ,rrlcadsa-r rS ral3rlal earadac

-

-rad ruluad Jer.urupur v) ptnzp^,prepotot amqaJt-,otalcaatd saor!

aav uuil rnlnrr1Ja^ p ruepued letpêpe un pJ psealaiug arnqarl

ao 'aruelrl ?ls?aJv 'sotsrrC rnl IE purJalns rnyndrqJ ale aroJerar,u

ap aricaloc o rdarp ateJeprsuoo g lod rrnsrel retg) ele.aruaq o

pluJJ as prppoloJ ',,ria8uJld n51o lncrrotar -

snsl rnl earelosuoJ

?sur ?urrn "

UaH.3u11d ruolr,rrrd .rotpzurrdnl [eJl[? ep pzear? eI

Egncv arec_ad 'saut8ataJ ug ,Jepeg elea .(otssrd*oti,n1rrrr1q.d

u ,arJrungdruoJ.. ap erioear pceo,rord m[nJolruuJI J JE puueJns

rnlndrqc e aJapaa el earcluazeJd .nlqtu?sue ur Jopurl?d e eJer

_oruaurarecprrpus8alsarpcruorrtJHr"J,_::::;tr:::);r#rl;f"*

pur,rrrd ptueuodur psJns o .giur,rud plseaJ€ uJ .arnlrlsuo, ,grrry

rnl EaJEIEIaU 'ozJoJrurt?d BaJaurA ur reurnu lrurflnur gplpJe

alsa EE 'rporuora1 ?wu{?u eJ e8un(e e nrtuad ,(saua) Bl[?_rtuJ

?un aleJlseJur alJ?J n-npd ap urind reur nu asrr.{Jsep arnqaJJ

'?sJrI3uJ eurupJ ?AJrler ?[Je_as aftJ uJ Etespf, .rnlnue lndrulr u;

'r,,,aurrd ug lndn-rr .pr.ueJJpu ad 1ndrqc.. :solsu] rnl

e eleer laiuazatd eF auuas luJs elaqtuE po 1nrde1-utrd pcrjdxa'ai

atuar.urJoes eJerurJs ap^rer.u?{pu e arardorde errcol(ruaN .[oJ€u

-Jag?l ur 'atueLu?-lces p3ug1 .aragr qns ptpJrspd a .egnry gzeavler

'prugs ruerJ?N lnzg^ ap tlnul e r?ru eard nu ugelel pre-rrspd

el;ueqpu ad gt pSealaiug ?s tep pqerSap retu elsa rr rnlnrolrlrD

'raAJr[aJ e gt)exe alarJJsap o

- srlBluotdrurs pJaJo nu sosloJsxQ

'solsuD rnl -

[B pu_lraJns rnJndrgc rr_rpluazardar erdnse prcads ur

'ase olncerlru rrurSeru r J olrJ_Jlsuel )e nc e t dnsE pls rsur arr-lepy ap

Egn_3V aJeJ uI Inporu andB au lueuodurr rpur rlny{ .J?punJas

lc.adse un 'rou nrtuad .p-sug glurza td_at eaao.rlugef epap ia,rrr1",

rriplrcnualne ?rualqord nc rorrupduncard pdncb is'lnrorny

'Lrengrfrz rnl Jolru?Jodueluoc tetuazatd eJa r,unJ e$r .ircBs rru

Nyuvsunz rn'r y ,yNyocr vrvuyâcv"

'i.0 ^l l.LiA 'r1 j l\iI d {-l f ?'}.i! 3{: i.!. II i"jriI 1

flr,'si.;E:ir':lr,r;l st,.tirorii':ri. 'tiui a-te ]''' Acuna a(Lrntf i:l"pre51$rxlsee:

itr-;;;;;;;rr-)uu i"''g;rral'i ';\j '-'uicr'ir t':tirs*r'iirr:' .:i c".r i;ctripatui'

r',ru1o-*ru* si singe lr'ca'{r: arope f;i ';i-lipui

i*i lsus;?' iic iild*piinestr':

ua#*l prori*r.:. i",ri isai.;-: ,,r',* a,.ea q-hii;, l',;i i'ilqfitisr:['*. ca s5 *e

',r,rd,m'la F.i" sr liica.l iqi -ii sal"t: f"r 15 n't -{ic'jrag Fi:ip'l*tLlit e'a

tt t-l *;" uirnd ilirr$l'r-' i-,;n-e,r.u;

':m ;'i ri';r lrli+t 5; ''iro'l'::cir{'ll ;L}'

t;.t;,-ti"q-l, lutul j,;-l:.r;;."i'- : 'i: r.r!+ t'i-rt' a:-i-i9l€Li la!;; tJlspreqult

" . ,: i:";g,;,1 ': 1

' '' : ": ' ')

:liiioi: lrGlir!';11-, *'{'e:11€ atlrrn;il'ii }j-t31tlat-l evt;]{:ii

" , tll."t:rll .! ..i.

'.1,..,*i ,,'nr.,ri iic,'r-.r':*taqi;. i. I il::l;irrne ii.ti:'il''ii!l'li',.5utli:'a'r* si singe

:i,r-!,,r:{r'r. ir.rt.tiir;..ri,;! iii: r-:.aj':lpi''l:iarguiai dl ,"lliltr;r-'j l"'i-lrelard"

:. ,.

:.".r,',.. ., i :l,t'.:-l-'."r' "li"afi"i{"

ttii-i r" u'i-i 11 i'r:,.; ;.1 : rrrac tir"':lu ii.o, *".t-t*ttu:;l autcrl d.e

"i-*ir,

t1-;:r!",iiir . rriiri,:]. qi11i i,'{-)i"!:1.: rir: ol iror:}.ii-le 3 jul t-'.'ii'lt{ll:t;, i{ra'l Pr{:{:!$

*" l,r, i .;1.; : li^ lui i.-;:::fi.s, i-.t,Sirr,-,ie r.iinti* rlii"'':'ri-1!{. 'qi c'lni'i{iartUl

:: i:

.ljit,-.:irl.r.i !.1 i.i:.a,ja t-ii-::t.l r-i :, A.r-",-r':ir'il ,i-il * 5e$l.tiiri+:-aqie r"lr:OSe"hiC5

,-1n..,.i,1'.',tzi, 1,,s C.e c i:,tir," 1.t 1-l'ill-l;' r.l-!1"r-r="rntl{l{j ';r'l "l';lt't':'iiiu} T'r'';

,rl:',eurr.,,u',-t,'.r,i',,"*l-,,,r,',.. 1, ur'. 'lf -,iia nai:tf, nel'hisvliiita' rtlanigr-t

,.i.., o-(,,1,,.,.,,-i-.,ielu: a i;fr.t r l-,.-rr-,r-,'iri-r* a lltintr-tlltlll';1Ui : prlvifea

iu,, nt,, tr'l-,;il:, tl it:t1 i,:;:1, a5a -l:'-i: privltq-ti-*1 se vrlt-{e sii,t s'1-sl

,.",;;J;10.,,o.;,,i ,'1.'g,, x,'*r.to-' '. 1:.''rqa grc.zza' Tm aecst mcd ejll

;i ira.'jiri,: i-.1;-.,1r.'ctir, ,' :":it{- i dd::r'pcrife' o.:lt-rir';* i:-r'l I'll":r 'roi

rt.,:;;rt',t ir ;:,.::',: si i,ter:rf''li'e arti-n;ici ''1in

51:::r;a t.[]p:;!1"

.,1'.tlttur.urrn ':7g11,1i,r-;r," ,.ri:burt lrlqcieasS, la lrinor;l i''f i-nfr-1ii'l'

.",.,1i"., g,n1,i:rrlr.: i3 r:j.fi'i'lti tale,.ae{lF*ri" 1i ,,e'l89ur:;icrI"' ean-ij

arai.i.'l:'r'1,.,i:i-'ir-:i ^si-i' ,::i=rii ryi;li it':l'pcr-taii{', iju r'-:il rl.ezvt''1$ un Eopr'}:;

f;;;,;t.;

lrn Ai-i,ti.1:iratr Fii;..rr-, rei Si-tdn r"e{art-'a:r''l ri {'ict* .u-t

iJir***tiou'u- it.errr't:t'0..,i .; ilgu:"er-'il e:lFrcsia ':1r'r suteni a !lir 'r1*

A n-nrra,r,*an ia *c'l'iilr:r.o"u 'ii'igattitri' ar i1 ''''' ';1'

- s Ir i illrrr 't tsr5iui

;*e;;;*;"; t*., uri, viizt. ,1ru ii'o:"anira x'rtigticd spanr*li' t*::astd rsttx"ie

c5t.* (,:{.}.fi.itant ;irar.1, prrx{.ru a ,jcmo;rstra tral}afilat|3 !irnirata ix

-.",-!dr.4 -Jrr!- r!--i-:." ' il ., l!lf !ll-i, '1 '", 1t1 ,e i- t n:tf "^ s( eI\':!ti"

r -" :Z .,,, ra, .'l: \i,1 ' jltr'

" "'

rr''i'l'tls' i i'i{"t,'rti' .' t'l '

"';"r;;'d;;l, .io ,*,a1r.*. ,p"rur*," tal'inuriinr iui Turbarin ir'-

,{*it";;;*;'nt,.. ,tt1r,ri \''er'.-rurii':J'r r;in Iadn' at?'r ii* pcp*nar ?n

trtiirutitt;n, drsi e ,rn.xi*nea cu rejif'ra cc cuit i;i' 3;) rim?ne

$f{lhlerrlaticA, Re;,-rr,L,,rl;if . I q-*,u *li;,i lci-rtrni:ind"U-Se de ia

t.li:i1;u ':, l.:hlt !!. c'cc '' "1 a ' 1t i;'-3"'1C* 'c "\ ifr ri "'iirl pe tnn:'l

u-afrnu."Ui "ri

erCnlCdi- LrecA (.tit ,iparij i;; :;r,afi;,a ;nl,ri:gii serii.

"i'.,J,e,"ut

"'-'il;hi-*;; p*'lrllot,it.,'' un''u'tn'o im*gr'i :;e imp'i'o;c' Tn a1 sau

i.)isco. sa Acufra ,i* *i'ni-un"n ttelarea'zi'Jespre i.'*p;itre rl:'{framei

y)xuotaA talutls purtJp N

Nyuvsuoz ao ocsrcNvxJ'te

lDluo t a A

xa ruxls p up tt! N

htINoNv nursavhl '€€

'ta\zrlP:uoJ o ?3uI allLuJad leru ?J"n1JE EaJEIS eJsJ

uJ ernspu u!'(Ze 'lt) upef B[ ap r?Jluoran eautSetul plrraPlsuoc

rg ereod areosrnJard e3 'ea1-1IAX IE Inc€el utp 'ugreqrnz vrl

rnlnJrrlal€ eiuerque utp (gg '1t) znppu_e nrtsaelu Inun B Ea3 n?s

'rj[-l6x IE

rnlnloras lnrr$rgs

u1 ap 'nldruaxa eP'ocarg IE Inl €

?ac :atnosounJ aulq n?Ja Ipf,IuoJaA a[E eJ?uolzta rutSetut aP [aFsE

'eruedg uJ 'solsu3 rn1 rar8r;a 1e pn1-aduoQ u! InJalleJ?c IJIe

a:e.raprsubo ur lenl arsE '(Ie 'Oe '1r) au8redueqS eP add111q_4

n€s rllal ocluauo(I rnun allJpJ3nl aP 'Pqer8ap tetu 'Btdo:de

as rc '(tr,6 '6a 'SZ 'tZ'V) ugreqrnz InJ aprnolqel UIP Inunerl

n3 €u?tuas nu euenf raros eaut8erul ?J aundnsa;d arrod a5

'poseauauro Eu$.u ep grercrd I?JIuoJaA e autSetut

o rsoJ E eralsaJ? ezneJ'rolr.rniurs e ar_r3gue o llgJl e zr') eI

ap euenf eros'prnsgru prltunu€ o-Jlul:3:e1 reru lxaluoo un-Jlul

salaiug alnqaJl 11q3eur le teuo zt^ JnrJeJa 'psut zet lsaJe uJ

.IIUNIZIA. E

eJeosaJJalur uc eautSewr tnrpeu [nÊ uIP pu;dacul'pueado-rna

erirperr ur lnf,sounJ aulg sodot. un nJ IJIe aJBj B aP LUaAV

'eegurelqqu uI sJoluJ e-s rode r$ e3n: as aJ€f, eal nJ lrqJol

? 'pruerJpu urp lrSar e 'lria$nsuJ e-s ruJls lndrqc glepoaP PUJJ

'(acttaio ap ouaut rcd eqca4 vrluooy vun) rgcruoJe1 e tut8erut

raun eiey uI

- ?gnrv ?dnp - flepo e8n: as znrJ q ap_ ruenf ero5

'Jol IntJeJa purluauroJ 'pcseauatuo EuJtu aP atelcld J?rluoJa1

loI Nyuvsunz In-i v 'YNVOIMVUYASCV"

IO2

IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Comparind aceste imagini (il. 30, 31,32,33) cg cele ale lui

Zvrbar{n, avem in faqa ochilor, probabil, cei doi poli ai viziunii:

pe de o parte, imaginea ,imprimatd' , pe de alti P^rte, imaginea

,,exprimati'.

Privitl in acest context, niframa Veronicii intruchipea:zl w

pu.nct culminant gi .un

paradox totodatl. Imaginea este o

narrama, un var, caLre dezvdluie qi ascunde, sau ar Putea ascunde;

ea este prezentatd ca purtitoare de imagine; ,figura' (portretul)

devine "fundal'

;,,fundalul' (niframa) devine,,figuri".

Niframa desfiqurati sub ochii privitorului, pe care se Poate

vedea imaginea estompati a lui Cristos, pare a fi soluqia individuali

alutZurbardn.Ea trebuie inqeleasi, cu maximi probabilitate,

drept consecinta ultimi a polemicii desfd;urate in cadrul

Reformei gi Contrareformei in jurul adeviratei icoane (vera icon).

Luther insugi a contestat relicva pistrati la Sf. Petru. Aceasta

ar fi o simpli inscenare a unei pinze prinslin cuie pe un Panou

de lemn;i acoperitd cu o akdpinzd.In realitate,pinza nu arlta

.nimic"28. In spaqiul Contrareformei, dimpotrivi, sint prequite

iluziile provocate de acbeiropoiton sau de copiile sale. Mirturii

vizuale pentru aceasta sint operele unui Fetti (i1.30), unui El

Greco gi unui Philippe de Champaigne (i1.31).

Soluqia luiZurbardn pare a fi consecinqa unei luiri de pozigie,

faqi de aceasti polemi-i. Iatd de ce metoda in trompe-l'eil

folositi de el necesiti obligatoriu un comentariu.

Reprezentarea in trornpe-l'ez7 constituie punctul culminant

al redirii realitiqii pictate. Imaginea lui Cristos era insi, conform

legendei Veronicii, nu un ,,tablou pictat', ci ,,un Portret ap_alut

prin miracol'. Ca ,,operi divini" gi ca ,,autoPortret'( al lui

Cristos este deci o imagine extraordinari.

ln teoria artei spaniole din secolul al XVIt-lea, existi doar

comentarii concise despre aceste imagini legendare ale lui Isus2e.

Oricum, ele sint interpretate ca dovadi pentru ,,originea divinl"

a picturii. ln acelagi timp, topoi antici privind arta picturii sint

reactivaqi la aceia;i autori spanioli, ca ;i cind pictura

doui ridicini legendare: una sacri gi alta profani. Ambele ^r ^Yea

proiecteaziiinsi momentul aparigiei picturii in mit.

- Este semhificativ faptul cf Pacheco, al cirui trat^t Arte de h

Pintura (1649) prezintd, cel mai bine situaqia arrei sevillane in

timpul lui Zvbar6n, revine la experimentele legendare ale lui

Zeuxis sau Parrhasios. Anecdota lui Pliniu cel Bitrin despre celebrul

- pe atunci ablou al lui Parrhasios infiqigind nimic altceva

-

decit o bucati de pinzd, este pe larg citati ;i comentati3o. Acest

nJ cruJalnd lnlsrrtuoc utrd lenlueJJ? etsa eqle raure{Pu IE

pa,1-adu,to./? aP InlJala 'srat$ e-s sorslr] Inl Inlarlrod

'llu13

-eui e pie;erdns e8eartug ug ter8alr,rrrd 1nro1 au1lap 'unrq-n$or

ulrrel ep prnpups o azalnuts gs ernqerl atec'leltld Fl?Pury rpuJ

'cruralnd ap rJrE snpar ?-s ELU?T9u'(gZ '11) nolqet lsar€_uI

'oltodonaqcp nnued ctdtt 'nrces rnd lnrar

+ere) rer.uJol 'glrnruacct aueoJ PJaIu€u o-JluJ '93eau etec'ueteq

-JnZq r?JruoJe1 e pucierlgtr ?tullp alsa tuno 'asrqcsap au_alqord

atFtu iard augtupJ JE nu pcep 'earaundxa tcrc eral{f,ul ealnd $y

'luau"JJBs rt yal-adutotl

aJlurp ernrp8al pturzatdat uoil etaa ?J aJnpaP ateod as 'ea1-116y

Ie lnloJas uJ ariecrJruuas o ea,re 'sorseqJJed In[ Inl?A n, Ellso JEI

'?rlso nc ptdrart r$eaace ad grczaie a Ipf,IuoJaA etueryPu €yuPJ_

elalrr^rrrl ur 'rolaiualeÎt{Ja p co( lsac? rgâP?-rluJ ,yg'se(uvd

ua odtanc 7a 'oaso,t p o5uaq 19) lndnrr'aur;d u1'lndrqc P[Je as

pweq?u ad:ln,rrlou rS arn1?z'zap Pllluttu? e(ap eureg'Jolaluatu

-eroes e ptrcolfnuau earatdorde ug'loceuraq€l uJ Inlnu? lndrurr ug

ealgls ea 'egriJy ?dnq 'uge[q eP lgrluora4 raur8eur prertspd

eJe ere) u; cr;rcads [n[al r]Ie tupJoluatual ?s JesaJau alsg

'orr6nsu5 solsu3 durr r$e1aoe uJ PullJ 'solstr3 In[ ?au

-r3eur gndoce 1p1r,r) BrlsO 'snsl In[ lndnrr rdr; ug arsa (raur;d

/tnp^) apaa as af, eeal 'lnrpâP? aPunrs? as-,,au1;d eP Inlnl?^(

afarrds uJ rBI 'rtco1(ruau lnyqlzr^

atse (uvd ap opa_) eqsO

'(ued ap Nuqq

o1aa un),,aurgd up qF [?A* un ?[Je as enc ad'(ozuaq opodas)

pices pzuTd o ?r else eg 'r3nsug solslr3 dun r$e1ace ug 16 llsy,qJ

oupluasatda.,, alsa erlsO 'p,r un J?oP BJe alec 'aur3etul o €Ja sols

-etflr?d rnl InolqBJ

'Iellstreqna p trradocsaplundoce lnrp_âPe

rS sorseg;rid rnl Inusluolzny aJluJ Pluauruad aueo; _arlereduloo

o '(gO9l) oJtlsttvqlna ,C outatp 'ouausuq3 rcpaltadsaq' 'ouerg

-wez A elc;rog ap gsof Inl pau?c uJ lrrurn aleod as '1apsy

'?ur16arc Errloqurs r.t ya,y-aduo;1 ardsap ?loPJau? erlulP_

?aunrxauo) e)el tprtltrlr, ?JnlBJalI[ nu rS 'E]^seate'totgzuttd

-rns pour uI 'prllol€r eza?axa eP tezlleil a sed ealroP F

i, .srflorueds uO

?orlsru? EJnlBJalr[ uJ

trJ?r,uJn arredap IBtu IJ ateod In^rlotr.\I '.rrolcld Inun ? gruardns

enztleer Br lrr?tu?er d' e (o1aa oPfluau 1a) rorpla$uJ In[P^ 'sodol

rsernfare reJrpap lauos un-lul ',rro1 aprielaroc r$ (o1aalozuaq)

p.rlgzuyd alaldaruoc gzealncads of,al{f,Ed

-

'nps lntreluaruoJ uI

'aur8Br.ur eler?Aap? lepsu rredoce re rS tnlnolqet e\e! uJ ry^

-opE-JtuJ BIJE Je-s gpnr.d Pul1;ot ea)e P) suIAuoJ e;;a e_JvJ'stxnaT

lniorcrd ad rS pu;d 'an6 as unc pdnp 'elaSug tntnd ?-l nolq?l

eol

Nyuvsuoz In'I v ,YNvocI vrvuY^sov"


fundalul intunecat. Pe aceasti scinduri de lemn este reprezentat

cu aceea;i metodi in trompe-l'eil un bilet, ca gi cum ar fi lipit

acolo. Ca 9i niframa, este un loc al iluzionismului. Ce este insi

comun intre niframi gi bilet ?

Niframa este purtitoarea imaginii; biletul este purtitor de

inscripgie. Inscripgia este: ,,Fran"" deZurbardn 1658".

Semnitura gi data se afli de asemenea in imagine; ele nu sint

doar inscrise, ci Dreprezentate'. Aparqin imaginii cu acelagi

drept ca gi niframa pictati. Paradoxul acestui joc se accentteazd

in continuare: biletul, care urmeazd. tradiqia cartellino-ului36,

semneazi nu numai reprezentarea niframei, ci intreaga imagine,

semneazi deci o imagine din care el insu;i este o parte. Proiectul

major al reprezentirii este o ,,imagine" care, conform tradigiei,

nu a fost creatd.,,de mina omeneasci". Semnltura artistului pe

un acbeiropoiton nu este, firl nici un dubiu, o problemd simpla!

Imaginea lui Zurbar6n nu este un acbeiropoiton, ci ,reprezentarea

unui acbeiropoitonu: reprezentarea unei reprezentiri. Executarea

ei este datatd,1658, gi se datoreazi unui pictor, Francisco

de Zurbtdn.

35. JAcoPo

DE'BARBARI,

Naturd modrti

'raiurpaJJ ?aJrouur

nrluad Ii '(SZ'tt) SSqI urp rfrruo-ran eaur8eur, gzeansuouap

o urnJ e$e 'arrlsrl.le rriplrlsgosrad ea:ariuapr.la nrluad arnlrts

-ur as ra:uelord rS nrces docs rnun lapse ar$a{n1s pn,7-aduto,tl

uJ ?poral J 'Tepiuypan ea.qoa^ pl€Jnelsurar r$ plrouug ainqarr r$

atpod as (artv ap zry nhu) aJrlsnre ardacuoc rou ugd:rtrrid

-xa as€rrrrrJe o (SEqI) ocaqce4 orsrru€rC .raiuiparc'eq(nJs ug

1c1e psnd elsa - Bs .ElJe" - rnlnrotf,rd .luaruenes

,,er-r1sarp1A1..

1$ aurSewr aJlurp rarielar e rS ercus rrur8erur rnlnloeJa erdnse

rrielrpau apurr;o-rd laun E eJ€rurn er .lntusluorinJ, ,\etpn e-s

unc e$e 'aued o ap ad ,alsg .ro,,ral Je esai, r$ ,,rrur8eLui e-ra.. anurp

1n8erd uJ wp[JE eu u€r?qrnZ ep ry)ruoral alrur8eur n3

i eroes rr.rnlcrd InJpEJ uJ arznJr 16 arelrpa-r aJlurp

srlsruE rnlnco( ea;e-rcnlard ?sur aJe ariecrJruuas af, .(se .1r) arei

-Izonur,\ ap ?JrlsnJE pJJ?ru ?lseaoe nr:ndurl ap rur.u at$eounc

tal-adu,totl uJ fJrtBls €rntEu :purldap EUn elsa nu rBe .oreruE4ryu

nc gie;e-rdns rSeaace ed n1n-out1ltajtyr eareseld psug Jrnirlsuoc o

'LunJB 'ealelnoSl '6c?aapr nt lelar.{JoJ E JaJnC .rro-lenlar e oJeJC

1g 'rro-tnc?j e 1c,(g u?A :,,gJs?aueuro €urur ap prearcau au,B

-?Lur o" fzeeutuas tolcrd un purJ grep eurrd nrluad alsa nN

sailaxnts utp p'tnozd

"

':rK3r::t:T:"i{":li't^

p.odoaT atnnPrqtv

&,

ffitrffi

ffiH

ffiH

:$iry is:r

ffit

F rll

t.? #

#Kr

;.#

#fr

.! fr

#l'

'.t'_1

#i

#,irsot

Ny.dvsunz rn'r v ,yNvotr vr\ruy^?cv"

106 IMAGINI ALE TRANScRESIUNII

t,a.id

37. FRANZ VON STAMPAERT Si ANTONIUS VON PRENNER

, Foaie din Prodromos Theatrum Artis Piaoiae

lnci un cuvint despre receptarea acestor tablouri.

Documente scrise gi vizuale din secolele al XVI-lea 9i al

XVII-lea relateazd despre prezen\a imaginilor Veronicii in

colecrii Darticularea3. ln-tablourile lui David Teniers (il. 36) ;i,

-"i tirtiu, in Prodromos Tbeatrum Artis Pictoriae (il. 3z) sint

sap e?sntr^r er ap ,,ze1Elu'sc 16 (e s'rr) .v.s.rllae{ne,xtlililtlilTr-:;gg

etues'le:aruo:J El ap sorrv ulp orslruerJ u€S el ap,,zEJ etuEs. :Lrprrnl

elareolpturn urp aunduroc as 'arirpe.rl p1V o pzegEl puJÊ .pdn.r3 enop e 6

pzugd ad raln uJ arerrd ruls unolqel elsef,E alEol .(ASbt fr"i"p

r$ preuuras'SZ'll) ploprllp1 ulp ernllnrsE ep oasnry elap ,,zeJerue5. :(yi

'll) oeqllg ulP satrv sEIIag ap oesnl I elep ,,zeJeruES'

jpFppIAJ urp salEzuoC

-Errerad Erirelof, rrrp ,,zeJ eluEs* :Gz'l) wlor{{rols urp 1euorie51 1nazn11

v.lP ,,zeJ lues' :pupBlI urp sglr^V ericalor utp ,,zeJ E]ueS. !r.rpuo1 urp

,{ra11eg ;r€pytlelep ,,zeJelueS* ipypry{ ulp uralsurag ericaloe-urp ,,zeJ

€ruES' :(1991 ptewp rS pleuuras 'j7 'Jr) se.rry souanfl ulp pr?lnrrlred aiicaloc

o-rtur tze pteqe ,,ze| eluEs' ipllrês urp orpad ues EI ap ,,zeJelues: lvret

-uorJ el apzanf urp lanEry,q uES el ap,,zeJelues. :urirede rr Eralsarv g

anasqstuedgttn'uasqtuaaluaaas*npr*tJllrffi\2t,'::#:),::;WX

l-ueg ug urnre ar6asp8 as rrued5 ur acneis rrrlueu e acria.roat ruprdaja.r e.idnie

retlrnzer_ung un'gOZ-lOZ'dd gget'plrp"It,OZZ) III'lo^,acpdg z1zcsE,(

otuglad oasnq 1g 'oulutolBd oruoluv :VW 'd'U6l Fvpery...ra11e.ua5 oi13 .rg

ap 'pe '(tt9I) ttntut4 e7 ap soSolnq'oqcnp.re3 atuarr1 :ggt .d .II .lo; .9g6t

'pyp"nl'u9rue3 zaqrues 'I'g rp'pa'(6t91) ?n1u!d 4 ap ajtv,ocaqre4 ocsro

-uEJJ:ploruEds erientrs el arrJrJal nr rJalnuul Elelrf, EI rlrE zautull ?I I Z

'Bu7tu7r4 a!!'r ntt$ uo s,cossT *", .r,#;r)u"tr ir:f:*;;:U'.X?'il;'R

luaca.r tlseare ardsaq 'Z I t 'AXXX ,mto6t11 sqptupN .uytpg lar nrutld I

gION

'gslrard ateta)ta) o ElrseJeu re are)

- eurapou raricaloc rnlnuatsrs lruxatuoo ul aprrucrd rolrrnuaS e

rf,rlorures raun E

- auelqord raun rie; uI IaFs? ruplJE aN .snlJxa

aP else nu pl€iu€nu lrlqns aueoJ arielaroo o .zr.llrpruazatdat

IB ?Jrl€ls rJnl?u eP lenlueJJe rn[nJalJeJ?J EpnrJ ug 'alezrlerces

-ep rur8erur ec atr,urd arngarl ele g)ep Jrleualqord aululg

'rolricaloc Eeuatuas? roun .lndalur

unq E[ ap 'ateurlsap n?Ja fJ n?s ,etertspd lsoJ nE rgJruora^ elru

-r8eur urp elaun pr psuJ r.uaparf, ps pcrpardru;5u nu JIrulN .trgreq

-trtz n\ rolrrnolqer ?arrtdaJer ardsap r.ze l\euuo;ur aurq rcur

'aleod'rso; g rue'alorueds .ateDrd rrraJeS' 16 ln,re q ue pceq

,rrternSry rualsrs up-JluJ psurrdnc aurSerur o J?op ,1euq ug .alsa

I?JJuoJeA eaurSerul 'srDeteuewase r$ leJuod" nes

(,ardof, r$ pu

-131ro" at?o d',,arzny. rS pueo',,p a,1 - a dulotl u! ea tetuaza tda f, i ec

arualqord Joun e gf,naJoel earBtdbcar 'pqerSap ryu '1rn(a1rrd ne

unolqet alsaJv 'rnlnluerueJJes EJrlogturs nJ n?s roguned €rJolsr

nJ runrxauoc aurind neaae ro1 erdnse elrrJ?luaruo3 'al?lrzonl

-rr,r. prnd ap alduaxa rc 'Jrqrqord 'atrniard nEJa rJnolqet alsoJe

'prnlcrd ap rarlcaloJ lruxaluoJ uI 'rrarado ap laJrse asnpordar

l0l Nyuvsunz rn'r v,yNvocr vrvuy^scv'


Despre problema datirii gi a atribuirii tuturor acestor tablouri, vezi:

M. Soril, Tie Paintings of Zurbarin, Londra, 1953, pp. 147-148;i 169; Paul

Guinard, Zurbarin etles peintres espdgnols de la aie monastiqae (1960), Paris,

1988, pp. 272-279; MinaGregori 9i Tizlan Fr-ati, L'O^pe.ra comp-leu di Zurbarini

Mil"tto, 1973, Nr. n:74,75 9i 309; Juli6n Gallego 9i Jos6 Gudiol,

Zurbirin 1t9'8-1664, Barcelona, 1976, pp'122-123 qi 384-385; Catalogul

expozigiei Zurbarin, Galerie Nadonale du Grand Palais, 14 ianuarie 11 apri-

-

lie 1988, p.325.

4 Despre aceasta, Maria Luiza Caturla" .La Santa Faz deZurbarin, tromPel'ceil

"alo divino"", Goya,64-45 (1965), pp'202-205.

5 Autenticitatea inscripqiei este inci de demonstrat'

6 Fundamental pentrulceasta: Karl Pearson, Die Fronica, Ein .Beiffag

zar

Geschicbte des cblistusbildes im Mittelalter, Srrassburg, 1887 9i Ernst von

Dobschiitz, Christusbilder. (Jntersucbungen zur christlichen Legende,Leipzig,

1899. Vezi gi : P. Pedrizeg "De

la V6ronique ) la sainte V6ronique", in" Seminarium

Kondahoaianum,vol. V (Praga Islz1, pp.1-15; Adolf Katzenellenbogen,

.Antlitz, heiliges", in Realleiihon deatscher-Kunstgeschichte, ed' de

Otio Schmidg vol. I, Stuttgart 7937, pp' 732-7 42 ; A. Chastel, .La V6ronique",

Reoue de I'Art,4041 (19i8), pp.77-82; Flora Lewis, .The Veronica: Image,

Legend and Viewer", in: lV. M. -Ormrod.(ed.), Eng-land in tbe Th-t1t9e11b Centuiy,Evansville,

1985, pp. 10G-106 9i Gerhard Volf, .t 4LUJ P2PULI RoMANI'

Di'e'Geschichte des rbmischen Kultbilder im Mittelalter, \Veinham, 1990,

pp.80-85 9i 200-205.

" 7 yeziHans Belting, Bild. und Kult. Eine Geschicbte d,es Bildes oon dem

Zeitalter der Kunst, Miinchen, 7990, p.246 qi urm.

8 Emile Mile, L'Art Religieux 2 Ia fin du Moyen-Age en France (1908),

Paris,1949, p. 64.

9'Despie aceaste problemi: S- Ringbom, Icon to Narratiae. Tbe Rise of

the Draiatic close-up in Fifteenth Century Deootional Painting, Abo, 1965,

p. Z0 gi H. Belting,'Das B'itd und sein I'rbtihum im Mittelalter. Form unf

Funhtion frilber Bildufeln der Passion, Berlin, 1981, p.201' . .

10 Daiorez acest exemplu lui Felix Thiirlemann, -Geschichtsdarstellung

als Geschichtsdeutung. Eine Analyse der Kreuztragung (fol. 19) aus dem

Pariser Zeichnungsb"tt"d d.t Jacopo'Bellini", in: '!fl' K99p (ed.), Der -Text

des

Bildes. M\gticbh"eiten urd Mittil eigenstiindiger Bilderziihlung, Miinchen,

1989, p. 1il, nota 33. Motivul cenzurii apare, in forme diferite, gi in alte

imaeini (Y.: Purtarea crucii a lui Jan Provosg Kiilnischer Kunstmarkt 1970,

,.p.?d.rre in M. Friedliinder, Eariy Netherlandisb Painting, Leida-Bruxelles,

7973 vol. lX, p.2, Nr. 147).

11 Despre l"""tt"' Miguel Nicolau S.l.,Jer6nimo Nadal, S' I' (1507-1t80)'

S us Obrai y doctrinas i spirituale s, Madrid,. 7949, pp. 1 14-189; ..Alfonso

Rodriguez G. d. c.b"llos, .Las .Imigenes de la Flistoria Evang6lica" del

p. Jer6"nimo Nadal en el marco del jesuitismo y la contrareforma", in: Traza

y boro,6|(1974), pp.77-96. Thomas Buser, Jerome Nadal and Early Jesuit

Art itr R"m.",fhiArt Bulletin,5S (1976), pp' 424433; David Freedberg, .A

Source for Rubens,s Modello of the Assumption and coronation of the

Vergin: a case Srudy in the Response ro Images', Tbe Burlington Magazine,

cxi lrrzs;, pp. +iz-++t; D".old Freedberg, The Polaer of Images. Studies

in the History)id Theory of Response, Chicago 9i Londra, 1989' pp. 181-182'

12 H. N;dal , Eaangelicae Historiae Imagines, Antwerpen, 1596, p.342'

13 Despre tradilia aiestui motiv, vezi FI. Belting (cf. nota 7),p'478'

nr rioaJd af,azaJdsrop ap tliosul'acr3:nlr1 aleurEr{ u1 rode lruelal E 'atnunu

p.tarn lBupdapuJ e-S 'pp^ o f s espl pru ps lrgewe ap tJrE tsoJ e 'eetu ealunup8nr e1

'uecap ra;pc p'rcrc ap pledrcuud ErrJasrg urp no]gpl rnun ale rrdgc ne.la lea ad

lpuudwr sotsrJJ rn1 lndeo nc aur8etur pseounf, alJEoJ o aseJ ellnul uJ ruasy?z

rurup ad'("') r.rorrncol ep IIru e)ezel ?uJd rdo nr nrpau 6e:o un arsa ugef'

:(EueturaS rrirpa pdnp rerrc) es puorplpf, ardsap errnlrftu plueuodur o'arEJ

-agr1a pdnp purrnr 'ecrlgnd luelsato.rd InllqoN 'erued5 ri eiue.rg uud tBlrorse

r$ auaruoalodru rolerEoqzp.r lndrurr uJ'OIgl ur;aruozud t?nJ rsot e'faulelg

prol 'za18ua JairJo un 'rnlnrorr,rr.rd erdnse ugef urp ,,zEJ ralues' IntJeJa

a.rdsap gzeercleJ atec'etzxt psJns o else lxeluoJ lsacE uJ'Elrqrc.retuea 77

'reez'(8t erou'1c) a^rEpv ep Egnrv 9Z

'86 tt g1e 'dd'(Z erou ';c) oqrnpreo

$ ZZt'd'9791 'zurr141 'suqtw8nutJ a6, 'snunrg 'J :etseef,e a:dsaq 'ErrlIrEJ IJ

larrrodunp'n 'nazeutunq el InseJJe ?Jolg rEru nu artr 'lfrruo.lan ?rue{pu n,

?lrnoolul 'a.reouatln rolruptueuof, ruroJuor lsoy e eg '(VO-1S 'dd 'Zg6I (uapeq

-sarpg,'staqelanlry sap apul utkz nq aquumpdg Dp uoo $unx uapuaplzq np

ut s7uoqtol sap Sunllalsnc[ tnz ualprris 's!1?lt.taA our1aaay-st8ay otlt,trddV

'ura1;agg 'X-'l nr EturuJuor as e) rlnr rnlnrqra^ lruri.rgs osrsos pr uuras un

'gleropur prp; 'pullJ 'sns1 rn1 Eatreoru EI - ralel I fdnp - prerrSap rso; e eap;ad

?lseatv '(lt'g't '^"I) rrzEf,o elrurnue ug rap.ra( ela8ugs nr ?lldo;rs era r$ (6,

';gag:'J9'og rls:gI-Zl t,'91

^-I:tl '€ rI{3 7).rerurues ?l Insarf,e Earlzralul arer

'rnlnldurar eneap.rad Era rprruoraA retuerlpu 1e

crSolodrr Iruosef,aper<I

'c€o1odp

sues ur ?rnf,eprp ec earrradocsapTearuadoce arSaurgap a.ret 'arloru Ealrop IE un

leyrse a.redy 'ple;u 'apunose nu rpJruoJa4 erue;J?N 'n:rradorsap e gue o tlsaoe

no atirrpertuof, ur 'e1sa ,,pul^lp Erntrrd' '9gt'd '(7 etov';r) ocaqce4 97

('o1uatu,u7uas 1ap ezapurt7 o1 trsatdsa ,tapod ou rcd atpvd

osorol1P laP ol1sot la olaa la uor ouPaltqht"' ) gEt'd'II 'lo^'(7 erou';r)

oJaqJed nJ plunJJuof, as y '(a,tapuatso iptatod uou au8tp tuanb 'roz1ao

utrnpa sutsdt stupd" ') gZ 'AXXX 'euo$t17 sq"mj?N'uJrtEg Iar nrulld tZ

'rt€,7'(gl rrou ';c) a^repv ap Egncv ap telrtr 'e-Z'Eg'ercs1 97

'r tt7 lt va^ EeZ 'dd :(91 erou 'p) e^r"pv ap Egnrv ZZ

'29-I'dd'(Uet) IX ''J'N 'sasu&uj

-rcd sap?17? sap unanflg',,areg elur"S ap sarrJJO sa1' "l

'urq.to3 'S :rrnurur

rolsare erirpe.rr e.rdsag 'rggz'd '(g1 erou';c) ea.repy ap Egncv uenf 17

'zl ero eI

ueur,r aJecerJ uJ f,ol eJE aseo]nf,EJrru rru€ewr ealelpre'altseou qplz uI OZ

('ur.rn ri rOLZ'd 'gy elou ';c) a,r-repy ep Egnrv "t"I.f;rlrrrd

'2991 'ennue1y6bln.tq3 usaf ap od.tanc I onsot oiurs ap ,orroQnuoTrt"roi,

soiptial sonpppfia I sm&l$a sq ep sostntszq 'auepy ep Egnov uenf g1

'OS7-6W, 'dd '1 '1oir (7 erou 'gc) oururoye4 'y 1(7 erou 'yr) oqcnp

-r"J rza6:O5Z-67Z 'dd'1 '1o,r (7 erou';r) oraqrr4'g :apua8al relsare e plorueds

earetdaca; a.rdsap :EZZI.'d '(9 rtou ';c) zrnqcsgocl uo^ 'A :pts?acB ardsag 71

'gO[-tOl'dd'€g6I 'uotacur.r4 'auoy to E

pS aclJ '1orseq3 grpuv 9l

'6r€. tt etz'dd'196I'lrrg 'II '1ott'narcttn.quoJ a outrsualupry

rtt otuacanbulJ pp a1rv.p llt?lptJ ''('pa) rqcooreg EIoEd :uJ '(ZggI

euSolog) aurtotd a atcps tut8zun ail? orLtotul ostorsle'ntoa1e4 alauqrg at

'grt9'dd

'QAgt) gg'as,Qoutqcts4 ap anaaf, anaanoN',,1elog lrod E trrruod np uorr

-sanb e1 no anbruo;a4 pl :lensr1 np grrpge:n8rg' la.reo arruud 'rrpnts allnur

IEru ul au8rrdureq3 pl rpf,ruora1 apurSerur ep tednco e-s uuEW srno-J tI

601

Nyuvsunz rn.I v ,yNvocr vrvuyâov"


luminiri de cearl aprinse in mari sfegnice aurite. Dupi ce liturghia a fost cititl,

doutr mici canaturi;u fost deschise cu evlavie Ei am znrig intr-o n\i" Ia lumina

unei singure luminiri, imaginea inrunecati a capului gi gitului Mintuitorului

atit de iriimitabil realizati" incit m-a cuprins un fior de veneragie indescriptibil.

Ochii aceia pireau str pitrundl in adincul sufletului, iar ansamblul era atit de

insuflelit, iniit tablouiputea si justifice, cu siguranql" venerarea supersdqioasi

areprezentdnlor corporale ale diviniteqii. Capul incoronat era acop.erit cu un

vll,iar tabloul ..a iptr-o rami din aur masiv, cu diamante gi smaralde

de o valoare inescimabili" "r.tpri.r. (Lord Blayney, Reise durcb Spanien und Franh,reich,

uiihrend. seiner Gefangenscbaft in d'en Jabren 1810 bis 1814,Liepzig 1815,

pp.78-7e).

' ' 28..La fel cum fac gi cu imaginile Veronicli, atunci cind prednd ctr insus,i

chipul Domnului nostru ar fi imprimat pe o niframi, care nu e de fapt altceva

deiit o scindurtr neagre pd:laiti pe care-atirni un vil, cu un alt vtrl deasupra"

pe care il scog cind vor se arattimaginea Veronicii; dar bietul om din Jena

nu mai vede nimic, cici vilul e de fapt o scinduri neagrl: asta inseamni sI arlqi

gi si vezi imaginea Veronicli" (Luther, tl(/ider das Papsttum zu R.om, zton

Teufel gestifti, 1545, apud E. von Dobschiit", [cf. _nota

6], p'.282)t O alti

polimice cu credinga inoera icon

- mai apropiati de epo.ca lui.Z'trbarin -

provine din Johannes Rainoldus, De Romanae ecclesiae idolatria in cultu sanciorum

(. . . ), Geneva" 1595, pp. 485487 . Cine vede intr-adevlr ceva acolo, este,

dupn Rainoldus, orb. Este remarcabil ci, ?ntr-un sens. oPus' aceasti temi se

tprilitta pe o bogati tradilie: intr-o varianti mai timpurie a legendei V.eronicii,

se spune ca imperat tl Tiberius a fost vindecat de orbire graqie niframei miracu-

Ioase: a se confrunta cu von Dobschiitz (cf' nota 6), p.245 9i K. Pearson

(cf. nota 6), p. 8.

29 A se cinfrunta cu Pacheco (cf. nota 2), vol. I, p. 191; Carducho (cf' nota

2), p.355; Palomino (cf. nota 2), vol. I, p.250'

30 Pacheco (cf. nota 2), vol. I, p.471'

31 Pacheco (cf. nota 2), vol.I, p.471: .Zevxts dixo a su comPetidor Parrassio

levantase el lienzo, o el lo fuese a levantar, teniendo el pintado por

natural, pareci6ndole que debaxo de aquel velo estaba la pincura.'."

32 Pacheco (cf. nota 2), vol. l, p' 472'

33 Fundamental in aceastl problemi: H' Schulte, El Desengafto. Wort und

Thema in der spanischen Literatur des Goldenen Zeitalters, Miinchen, 1969.

34 Jos6 de darcia y Zambrano, Desperudor Cbristiano, dioino y eucharisrrco,

Madrid, 7692, pp.241-242.

35 Supra, nota 19.

36Yizi Z. \fazbinski, "Le

.Cartellino". Origines et avatars d'une 6tiquette",

Pantbeon, XXI (1963), pp.278-283 9i H' U. Asemissen, Asthetische

Ambhralenz, Spielarten der Doppeldeutigheit in der Malerel, Kassel, 1989,

p. 19 qi urm.'Despre problema semniturilor de artigti integrate, vezi

V. I. Sto;chita, ,Nomi iti cornice", in: M. \flinner (ed'), Der Kilnstler ilber

sicb selbst, \0feinheim, 1991 (v. volumul de fa1i" pp. 163-188).

37 Cele doui panouri ale lui Van Eyck rePrezentind aera,icon, sint

amindoui semnat; gi datate.in rami, deci nu direct in sPaqiul imaginii.

Aminunte la H. Belting (cf. nota 7), p. 480'

38 Veronica lui EI Greco din coleclia Caturla din Madrid, datatd

1577-1578, este semnati in greaci: CHEIR DOMENIKOU (.4e mina lui

Domenikos..). Nu este de exclus o aluzie la imaginea sa ca,acbeiropoiton/

cbeiropoitona, chiar daci aceasti semnituri existi gi in alte tablouri ale lui

'(g; rrou rtdns'r)

rnlnlgeral e p:eot.ladns eaued uJ lrf,IuoJa1 ttutSetut E JelualunJoP alel

-

-sjre tua,\ra.IJ

- rar\rzod (rxaruoc ap tlrrgrulr{f,s epnn u1) IaJlsE Pu}zundsaloc

'r:no1qn nr reurSetur atarad trusace e ,,arulnf,' rda.rp greruaza:d al_sa ea :(79 'p)

amtoltrcl stltv utlrq"aqJ soutorpoid urp eurSed uJ lftluoJa1 rtutBetut ratlrzod

e:dnse lenads poru uI prdearpur as gJlseou eriuele lxatuor rseJe ul It

'Qe 'ti soutotpotd ut ti runrard'(SC 'U)

sralual ap Esnpo:da.l rsoy e r$ ulaqlllr(\-Plodoal rnladrcur:d erllaloc uJ EUP

as areolruEuasr auEoJ ElupuEA O 'IS l-08 [ 'dd '1 '1o,r '5751 'vot3utqse16 'uy

;o lraleg leuorleN 's&uuu1v4 u41m7 to an3o1nr3'-,(a1d_eq5 {sn1 ural rzea

t(oc 'f) rual orruaruog Inl e rycruora1 eaut8eurt aria,rud er ul '8oe-662 'dd

'1 '1orr'tlrttaa4l tuu?aott ?P oPtory ut t777trs :ul (686[-88rr1 tg-gg'va1t

-ladsotrl',,slsq.ry IEuoIlo aO sE Eulru;?hl PUE ueulel I' 'uato;g 'V 'CI : EseaJE

a.rdsap tuaf,ag '(Z'd'OnI "euapoyrq'1t7pau1 utrluaaul pa tq3o1mz3 lp m1ot-

-czy\todwe5 'C t'") ,,ouepns oun runf, orcrdap oua:penb oun" at3auaurod

asualsg Eqorrpren9 nrluad rnlnrerualur Ersrl 'e6tt urp ?rul 'llru.lo;u1

aurq reru rueturs euerletr apricaloc uJ IEf,IuoJeA .rolrur8etut e\ua2atd a.rdseg

'tu;n ri rcZ'd'9g6l 'plrp"W'srtnlutd ap mta1r7 4 p splfapou aP ",t?utyr

e1 ag 'eyrdsg ua outslllolrxaPr l7'eraq3 oPu€ural t$ ue-ro1q 1on8rlt1

'f rzaa

trl-I14x IE Inloras ur lorueds tnlnursruorioaloc eriertltuures a'rdsaq '9i

't561 'sFEd 'sautapou't sdutal sap aqnpJ ?

antutadmgl4J 'nlalqq np uottptnplsul,T 'erqttots 'I 'A :uJ alunugtuY It

'296,1 'sallaxnrg

'a1cq1s oJ111y np stnair'utv<p slaurqpJ aP sPupurpll sanuted sa7'1;oq;ar1o11

-qredg'S 16 958t'ur1.rag'uaua1z5 aqllzaC'laturut'tg uo^'qI YaL VV

'BaI-IIAX IE InrBe^ urp EruJ ollrrnl l nPs orerc lE lnl

al? r?f,ruoJa1 elunolg?r'r.ln1gela.l elrJpIU uI'elezaie nPJa leJls? :rarirpe'lt apund

-sarof, r9rruo.ran ttut8eur e a.reseld ptsEatY '(ggg 'd '9951 'ope.r4 IeP oasny{

'pFp"I{ 'ut.oq.tn7 tarirzodxa 1n8o1errc

'a) nlqera.r rnun E ?rvolradns eaurd u1

reseld rso; e r$ prelncrrred arioaloc o-rtulP eal-IIIAX IE lnlotas I{ Erge ItIp sun(e e

Inolgel 'uapro el ep ellrf,arrol uJ pcrrasrg ?f,rru o-rluJ 3951 ug pruadocstP lsoJ

p prlopEIIEA ulp errulnf,sA ep oasntrAtr el ve p&lJe rprruora1 eaur8rurl '57

'19'd 'I 'lo^'(Z erou';o) o)eqreJZl

'utrsspd'(7etov ';c) Surrlag'1'1'rue^ 'aldacuoc atsace a;dsaq 17

'pledlruud eatetuazatdet $ ourllaltoc a.rtu1 piueparqra o

ptsrxe epun '(p:opre11 'Luenueqtv quoasPtrrN '9791) uotdttag u1nun.tatoatd.

ltlttitpry r5 ec 'rrcnro ezeqel arnt uJ lnlfg alse ln-ouile1r?r alec u1 '(1791

'o3ecrg3 alnfrlsul uy) paa olqed Ir?S rutuad 1ux{tcut3 :?llqasoaP allualE o

'txatuoc lsaf,E ur lruaru lrnolgEr alereolplurll 'ugregrnz ap Eat.rala:d gur:o;

o nr're e'eJ e ap rueê E' pzEarrsuouap ,""!tXj!ru.::'j(ffjT3 lrlor$

arupswuav pup paazpary lo Touuo[',,<IuroJ

aqcsrlogurls sl? ralapJaPunq

-.lqef" :snruslu?unH uaqrslnaP ueP rnJ 9991 sa.rqef sap Eunrnapag JaP

uo1:srrle3 pun Jarnq' 'a1un,4g'C :Batsere a.rdsap l"ruauePunC 'ryttuooA

e n;dnc ur e.rnrrr.r8 q I$ (OOgt) ueqtunl4l el eP piautodotnV uy 6€

'rarod.a so'InodoIoloaHl soxlN

-aillqq :elso EJrufutues'ElsPeJE Er€P eP :co( ealop I? un ?^Jasgo as (1roa

,r.a11) sr.rpuelnog ericaloc utp prruony u1 pc lnrde; alsa lEtretuar eP uruaq

'(gtt 'd '7961'uotacuy4'poqt5 slq Pup oratC I7'laqra2tr'E 'H 'A) 'orarg IA

III Nlruvsunz Io'I v ,YNVOOMVUYAAOV'

Imagine ;i viziune

in pictura spani oI5, a Secolului de Aur

gi ?n devogiunea populard" a Lumii Noi

ln cadrul complexei istorii privitoare la formarea iconografiei

Imaculatei Concepqii, existi un moment crucial: cel in care

imaginea devogiunii este prezentatd. ca fiind concretizarea

plasiice a unei viziuni, mai exact, a viziunii descrise in capitolul

12 al Apocalipsei:

,ln ""r

s-a aritat un semn mare: o femeie inviluiti in soare, cu luna

sub picioare;i cu o cununl de douisprezece stele pe cap."

Consideraqiile ce urmezd. nu vor si redeschtdd' dezbaterea

asupra datelor istorice, dotrinale gi dogmatice ale acestei adaptdri

a textului biblicl. Ele igi propun mai curind sd, anahzeze in profunzime

consecinqele care decurg de aici in planul reprezentdrii.

Raportul imagine -viziune va fi urmirit pornind din trei puncte

difirite. Primul este cel al ,,marii picturi" spaniole a ,,secolului

de Aur". Al doilea prive;te rolul jucat de imagine, fie aceasta

pictatl sau gravatl, in difuzarea viziunilor mistice in Lurnea

Noui. In sfir;it, al treilea punct igi propune si analizeze suPraviequirea

raportului viziune-imagine in arta vernaculari a

Americii Latine.

1. Tablou gi ztiziune

tn pictuta spaniol.d. a Secolului de Aur

Atunci iir"ra ft Greco a pictat Viziunea Sftntului Ioan la

Patmos (citre anul 1580, aflard astlz; la Muzeul de Santa Cruz

din Toledo), iconografia i'maculatei Concepqii era departe de

a fi complet cristalizatd2. Caracteristica cea mai importanti a

acestui tablou (il. -?S) este prezenqa Sfintului Ioan pictat doar

cu jumitate de corp in prim-planul tabloului, la stinga. Aceastd

soutltrd q urol xrllrllryts f auntzz\,zaodz\f-Ia! ogal(I '6e

e) tetuezerd a r6nsug ueol 'aued p\e ap ad ,uro1 rnl Ie alapa^

ap ynrq8un urp Eaunrzr,r gcsea,rrrd ?s lelraur a luol?Dads .aried

o ap ed 'rrlepatu r6eralace alaia; rJlap puoJ uJ ruls nu arBJ .eluel

-rodurr aiurcasuoc fnop er€ Inrd?{'i1oo tsace urp rBr.uJol gdeaoug

ps nolqet rnun ?rnlJal ec undnsard pruaprcco rotelcads rnrpJrJo

aJe artndacrad a[urpntlq?H 'p^rlerrJruruas alJeoJ alsa arlrzod

e lI sNnrzrl r$ aNrcvwr


specrator, mai exacr ca spectaror inregrat. El este o figuri ambi-

.,ralentl de vreme ce cumuleazd alit rolul spectatorului, cit 9i pe

cel al ,,vizionarului"s. E important si precizim in acest context

ci Sfinta Fecioari et" cotttid eratd in epoci, fie in perspectiva

vizionari in care i-a apirut Sfintului Ioan la Patmos, fie in persDectiva

unei metafore picturale foarte elaborate, care urmirea

,l ,uUti"i.re faptul ci Maica Domnului nu a fost creat1, ca orice

.rrorito, de rind, in picat, ,,concePlia' ei fiind, intr-adevir'

,i-aculatn*. Asifel, partizanii docuinei Imaculatei Concepqii

iolr"r" merafora Fecioarei ca ,,picturi divini', creat1 de citre

Divinul Artizan:

,Imaculata concepgie esre o imagine ficuti de miinile divinului

pictor ceresc4."

Sau inci:

,ir, -ittr"" supremului pictor care este Dumnezeu, am fost

eu concePuti intru vegnicie'5"

-- t" ;;;"t r"r,r, ,"*rrri cel mai semnificativ este probabil cel al

lui Francisco soriano (1616), in care concepqia Imaculatl e

uirute ca rodul unui act metaforic de creaqie picturali, ce

inlocuiegte in termeni mai mult decit transParenli actul carnal:

,Dumnezeu lui pensula inlelepciunii sale divine 9i o ficu si intre in

cochilia atotputerniciei sale .. .6'

Ydznt in aceasti perspectivi, tabloul lui El Greco pare ^

urmiri si propuni o religie complexi intre tablou ;i.riziune.

ip.rr"ror.ri .,n.d" in acelagi timp un tablou (cel al lui El Greco)

riorezentind o viziun e care,lJrindul ei, nu este altceva decit o

imagine ie;iti de sub ,,penelul div.in"7'

d id"" d.tp.. amploarea luati de reflexia asupra unorâspecte

a.*tgi"a dit't rapo.tul intre ,,tablou" 9i ,,viziune' in S.iglo de

Oro ,r"" poare fi dati de un al doilea exemplu, mai tardiv. Este

vorba di o operl de tinereqe aluiYellzqlrezt care, de.gi bine

cunoscuti istlricilor de artl, n-a beneficiat niciodati de consideraqia

pe care o meriti.

f"dto"l Sftntul Ioan h Patmos (citre anul 1616; Londra,

Nation'il Gailery, il. 39) e de obicei caracterizat ca o oggri

o"r.*- tradigionale a tinirului ucenic, legat inci. de atelierul lui

Pachecos. Mi se pare" totugi ci se poate decela aici ceea ce

fo,rmeazduna din "ar"ct"rirticile

majore ale artei velazquiene, 9i

;;;;", reflecgia metapicrurali. Binomul viziune-tablou este

intr-adevir supus, in cazul acesta, unui de netdgiduit efort de

"erd ps?[ as nu Insundspu 'aluapraa ep rJr€ upqr.urqcs e[ snpuoJ

n?-l ersr rolrunri?J BrdnsB r.urqarruJ au ps IIIrlrSal rJrap llntu

reru a 'zanbzgle6 ap lrsoloJ arecald ap lnrrund ?f, pt?raprsuor rJ

eteod (ua3 r$e1ace ep EllE arerrro nes) p-rnrrerS prseace pceq

'?llqFIII adeordB rS plnrsnuru prurn urp ?er 'pptuaunuou elsa

eurJd 'i1oc un-rrug psurdwg atsa psrz-nrrdord eaunrzr,r ac drun u1

'1no1qer lol crrerd gdnco rnprsrlaq8ue,ra ern8r; zanbzgp6el

soulod tl upol

u1nrugfs eau"tzt\

us'rscvs NvI'ot

'aunrzrl ap ?8ulrs rac 'rnlnreuorzrA ern8r; ap ptednJo

alsa ptdparp eatnd:ap3a rupd pnop u; pleuoSelp prruratnd o

eP pvzt^lP arsa (97 'p) ralape5 uef rn1 etntetS'nlduaxa aq

'lorueds lnrorcrd aJrp, ap asnpoJlur aprie,rour

at?rlnJrJrp ol:-:uu gtg! urgzrleau ',a1aporu al?s elelrqeqord nc

Inolqet r6ntot u:r.duuot ruo^ pJ?O 'roprn,rerS Inrpar,uJalul

u_Jrd

?Js?ounJ o gs'rnrnd 11

n zanbzg1el 'pJeropuJ prpJ 'a:ec ed 16

sof ap allr?I ug arrpugdsgt eueol rrinlos raun ? ?nou Bar?roqela

ep JBop €qJo^ alsg 'pnou alsa nu nolqer rntsaJe ur;er3ouoc1

'atadec arde$ nc Inrn?l"q ep pv)ete'rasdrleoodv Bratual 'aJ?os

uJ prrnlpûJ Braual ep Eqro^ arsg 'e3ugts e1 'sns ap ?arred uI

ende aJ ?eunrzrl a-rds alrrr,rrrd pipug rSl 'pterrdsur. gzod o-JluJ

'arec'rnlntsllaq8ueaa ernSr; pzeeztle)o; Ino[qeJ'a:etardralur

9II sNnrzr^ rS ENrcvwr


mult agtept at Y el{zquez a redus spagiul dedicat viziunii Pentru

ci el o dezvolti intr-o akd pinzd, (il. 41)' Din fericire, ambele

lucriri, provenind din aceea;i Biserici a Carmeliqilor din Sevilla,

se giseic astdzi in acela;i muzeu (Galeria Nagionah din

Londra)10; astfel incit le putem cu u;uringi contempla' ata cum

feri indoiah le-a gindit pictorul dintru inceput, adici impreuni.

41. DIEGo vELAzQvEz, Imaculata Conceppie

IE u€ol Inlulls p) evrrrle aurPnlruas purldaP nf, rsnlol al€od as

'rr?qartul ralsare srcard sundspr un r?p ps

[]$p ?Jeropur pryI A

'sowl€d pl uEoI rnl alrrnlps?rl qns aturzatdat as ps zanbzgl"L

ad leururatep ne-l aJEJ alrunrie.r e1 areolr,rrrd ?aJegeJlur

pleporJru snd e-rS nu rueurru 'nru?Jls poru uJ 'rcp'rrgtelurlqns

Irnpulr aleradar u1 rsoJ B alepotu ?nop ala3 erturp Eareupuesv

'Qv't) operd

eIlr1la aiaraurl eP lnlerlrodotne nr ErPuo-I eINlJe uBoI InruJJS

ad rupredruoJ l-ps rupJraf,uJ pJEp fJrqrsod aurr'ap ariecrldxa O

i nps rnJnrpup e lrrrds ap ealeueqrl urgcrldxe au

â[a

?s trrnJ rJunrv 'zqlngq ap drqc ultetuazerdar ar; gs soured E[

u?oI ?J Btsrsur 'gun6arc ar;erSouoor ap auat?u ur ?lrq?rsaluof,ur

fuerJrles Eal?luoln? fi; zanbzgle1 In[ Inrlsa€u 'ooaqce4

'cuotal gt?rurJqns alsa (rac ards r$rotuJ lrlro 'psrgcsap

-arluJ prnS) es ersardxa 'atezrlenpl^lpul ap uartxa tuJs a[?s

alrJnl?s?JJ 'uEoI InluIJS :nfs ,,[rrtunrparu" r$ ,,rrunrzr,r 1nlJB"

alsa rJr? tueuodul 'eza{rf,sap o-s eelnd Je-u JolelJads un rcru

g) pnP urind aP lF€ e ?e :saunrzll If,Iu '(rnlntxal ? pueluawotu

eiuasqe eraSns e n:tuad puynJ reru oloJ€ atsa eauec) srJos

Intxal

rcru repe$e e nu nolqel lseJe u; lueuodrul 'rnlnual ee:rt)epet

adnrarlur eJeJ Jeuotzrl InIJB alsa lruol?rcads apa,r aJ eee3 'eurs

e1 ap ar$aqrol rnlusrlaq8ue,ra 1e arsuadsns ur s€rrr?J Inrsag

,,"'araural o:aJeur uuras un lewle e-s lac u1"

:psdrpcody ulp Zl

rnlnlorrdec a[B eler tuJs eql? aseurpr apurSed pJ rlaropu1 raJfrrro

eftIe u! g 'aur3rr,r ?JuJ puuJ 'gt:-tntgle eurSrd r$ ec 'rrur8ed

Inlsal 'etdeatp urp rrur8ed lnrndacug EI esrrls rrnpuJJ pnop

auJaJsrp uatnd aJeJ ur 'gsrqcsap etJEf, o aurl 1a 'rqcunuaS a4

'rJou eJlurJd prnrpde aunrzrl o alSa,rrrd ac dun ur 'JaB u; eued

r$-npuluri uBoI InruJJ5 ad tuapa,r 1r 'rrnolgel urp Inun-rluJ

'etle elateluazatdal o EI ap ,earacdrl"

prual ec puJ^? plelqnpap grado o alsa ngs lncrldrq ',,no1qel" rS

,,aunrzrl" e.rrug lnrrodeJ aunue rli 'Es Eetuall urp rrJ?Jn8ry ap aw

-alqord rreur reur elat urp ?un nJ zanbzgp6rnl ?aJ€lun{uor urp

gt1nzil ?JpuoT E{ ep ,,lnrndrp" po urJrJ? gs J?rr1J ruzprpug iy

'aJqalal alrua,rap a-rrf

-grdarpu5 nJ etellnzer eI nru4t rBr,rr ecnpuoJ eA Ir arer rS r l?llrlas

e1 'aiaraurl ap rrue urp ?JuJ o-l?tsaJru?ur e eJeJ ad areurlcug

'grelqnpap eeJetuezetdat anpc puenbzelarr. crdrt erieurlcug ap

'na parc 'aricerlsqe ace; aleod nu erieorTdxg 'asndetxn( rrnolqer

pnop uJ atetuazatdar arJ gs aridacuo3 ?rE[nJBuI IS soul?d

B[ u€ol rnlnluJJs eevfizt^ aJ?J ur ze) tIe un f,sounJ nN

tLt rNnIzIA IS 3NI9VI,{I

t


lui Vel6zqvez faqi de modelele sale flamande,

tipologia personajului ^ccenrueazd,,

,,vizionar", surprins intr-un moment de

,,i"pr"tetttare". Vederea (viziunea) intreruPe qi, intr-un

-

moment secund, provoaci

- reprezentatea'

E vorba, in fapt, de o situaqie Pe care Yeltzquez o va aborda

treizeci de ani mai tirziu, in opera ce poate fi consider^td ca

manifestul slu artistic : Meninele.

Daci tabloul Meninelor poate fi calificat, aga cum a fecut-o

Michel Foucaulq drept ,reprezentare a rePrezentdrii clasice"14,

atunci ,,dipticul" de la t-ondra ar Putea fi considerat drep-t

,,reprezentare a reprezentdrti religioase", ba chiar .vizionare" '

fn ciuda diferentelor inerente ielor doui lucriri, elementele

cele mai i.rtportanie ale tematizdrii actului reprezentdrii sint

egal prezenir, ,^ de excmplu privirea agintiti asupra modelulrii,

mir'ta suspendati, crptitea actului rePrezentdrii (scriptural

intr-una, pictiral in cealilu), jocul intre ocultarea 9i dezviluirea

conqinutului viziunii, prezentarea directi a suportului material

al figuririi (penel, paleti, pinzd' intoarsi, intr-un caz; pand',

pagiia albi

-

in celilalt). Diferenqele sint, la rindul-lor, semttiflcatiue:

prima privegte prezen\a imediatd a artistului-pictor

in cadrul reprezeitd'rii sale (in Meninele) fagd de reprezent^rea

,,mascati" (V"\6tqu"t in chip de Sfintul Ioan) in ,,dipticul" de

la Londra. Acestei-deosebiri vine si i se adauge inci una, nu mai

puqin importanti, privind obiectul contempldrii: ,,realitat eau , ca

'^r^r",in'Menineii, ,,cerul" in ,,dipticul" de la Londra' ln fine,

mediragia merapicturali se traduce in Meninele prin intermediul

unei puneri inlistem a unor forme-cadru, printre care. celebra

oglinia, in timp ce, pentru Sfinrul Ioan la Patmos' soluqia.adopta"ti

este put "t""

in cadru a viziunii printr-un procedeu de

dedublare ;i de amplificare. ,,Imaculata Concepqie", corespondentul

,,sfintului Ioan", este intr-adevir ,,viziunea" deveniti

,,tablou". Contemplate una alituri de alta, cele doui pinze trebuiau

sa dea negre;it certitudinea cd ,marele semn" din Apocalipsi

(viziunei din ,,voleul" Sfintului Ioan) s-a transformat

in ,imagine" sau, mai precis, in ,,tablou"-. -Distanq.a

dintre

,,rriiiunel' gi ,,tablou" nu putea fi mai net subliniatd. A fost cu

adevlrat nevoie de ingenio-ul unui Yeldzqtez pentru a ajunge

la un asemenea reztltaL

Operaqia de ,,punere in cadru" a ,,sernnului cel mare" echivaleiza

cu un pto."t de clarificare viz:uali 9i conceptuale:

Fecioara se ivegie din norii care invdluiau femeia apocaliptici,

,,semnul" devine ,,imagine". S-ar putea spune chiar ci, prin

rrrolcrd arlpJ ap surw le,\ru lnlleuJ ?zeaJlsuoruep 'zefibzgpL

rnl ? €aJ errgasoaP nf, (o33rc 16

IE lnl e aridaJuo) ?lE[nJEurJ

'?q[E ?ur3ed arSarncolug prercrd ezuTd'ralnsuad

Intol pzeapar eued 'glerntcrd eaurSerur u; pcr;r1due es srJf,s

InueJ 'nolqPr plrueêp ?s earauJsaP aPe^ es relBJnJEuJ IE IaJ uJ

',,1nuruas" rJ3ap apal as nu ueol rnJnluJlS ,,1na1o,r" ur pJ€C

ta.utodotay

ztndzytztt oglta'2t

':fizod'{todrq o ldBJ ap atsa nolq?l eJerel J ',,ereur

uruas un letgrc e-s JaJ u;" :alalur^nJ tJf,ap ezetou ps dun lnrte

B-u Inrsrleq8uelaiarec ad:aq1e rrur3ed 1npr,r '1apse aunds p rulued

'aldtun gs aurl rridacuo3 rat€lnJewl InolqEJ

'lnt[? ep ,na[oa"

un gru das arec lnrirtsJalur uJ JoI aJ? ,,rrrrnrusgld" lnny 'rur8erur

raun ?eJrnuspld ?l tJaJrpur Elsrse e ap 1nr3a1r^.rrd are erluale

IruorerJedS 'n,(arldacuo3 ?l€lnceul) rrunrlo,rap e aur8eurr enou r$

gcrrdrlecode eeurrrzt^ aJruJ rn[ntJoder e rf,rtetualgord rrSartug r

puaJs uJ e:aund pseorpue-r8 o tez\eu e zanbzgp6'elelall ?ls?ac?

6Ll

sNnrzr^ rS sNrevr,{l


spanioli de la sfirgitul secolului al XVI-lea gi inceputul secolului

al XVlt-l"a in meditaqia metapicturali asupra actului PercePqiei

asupra celui al prezentilrii unei viziuni.

Ei

2. Viziune Si imagine de cuh in Lumea Noud.

Raportul intre viziunea mistici ;i imagine-a picturali este

totugi'ambivalent. Dbci viziunile prilejuiesc tablouri, tablourile,

Ia rindul lor, pot provoca viziuni. Rari sint misticii occidentali

care si nu-gi fi comparat viziunile cu imagini artistice udzute

anteriorls. Drumul (invers fati, de cel ana'lizat mai sus) ducind

de la tabloul Imaculatei Concepgii la apariqia sa reiterati reprezintd,o

problemi ce privegte cultul ;i funcgia imaginilor sacre'

ia gi raportul lor cu imiginarul colectiv. Acesta poate.fi urmirit

cu destuli uqurinqi in cadrul unui proces de aculturalie existent

in aceeagi epoci pe meridianele Americii Latine.

Era in 9 decembrie 1531, cind Sfinta Fecioari i se arati unui

tlran indian, pe nume Juan Diego, in vreme ce suia colina Tepeyac,la

poalele cdreta se ridici capelainchinati ^stdzi ',Fecioaiei

de Guadalupe", la nord de Ciudad de Mexico. Fecioara

porunci indianului si duci un mesaj 7'um6rraga,

Ppiscopului

p"trtrn a-i spune si construiasci in acel loc un templu din care

ea si poati veghea asupra indienilor Ei si-i Poat^ proteja. EPilcopui

rcfuzd, Ji creadi Povestea qiranului ;i ceru ,,un semn'.

Dupi mai multe apariqii, miracolul se produse in-sfir;it: Fecioara

ii porunci lui Juan Diego si urce pini in virful colinei ;i sI

cuieagi trandafiri de pe stinci. El ii asculti porunca, aduse

trandafirii Sfintei Fecioare, care

- dupl ce-i atinse -ii inapoie

lui Diego pentru a-i duce Episcopului. Juan Pi"g-o

ii inffiuri in

vegminiuf siu, iar cind il desficu in faqa lui Zumdrr^ga, Pe

gesitura lui era intipiriti imaginea Fecioarei, a;a cum.o Putem

vedea astilzi suspendati deasupra altarului din Guadalupe.

Avem de-a fice cu actul de nagtere al emblemei naqionale a

Mexicqlui.

Povestea acestei ctitorii nu diferi cu mult de atitea alte istorii

despre viziuni qi plismuiri de imagini miraculoa.se. Ea. co.n[ine

insi gi trisituri -specifice. Ceea ce frapetzd, la. majoritatea

reprezent^rilor mai tir.zii ale Fecioarei din GuadaluPe e faprul

.iîr, ..nt.u ele expun o Imaculati Concepqie (adici o ,,mulier

amicta soleu, cu picioarele a;ezate pe o semiluni), in vreme ce

in cele patru coliuri sint dispuse cartu;e ap1rte, cate relateazd

'( gt'tt) taulroJarrrluo3

lndurr ug eruedg ul pre(ro; 'rridacuo] ralBlnJpurI Baur8erur 'atred

g\elex ap 'lS gu?r.u-errt?d uJ aJqalal areorJal reun eleulnu

teuodur e-s eued o ap :JptEA? nlqnp rnun lnl€rJnzat e f,rxary

urp lurSerur rasrolnoerru epuaSal '.alidacuo3 pw[nJeru1" o

elsa '(puecrxaru ,,adnlepenC urp pJEorJe;") prurrlnzar eaur8erur

'gt1e1ea: pugc ad ',.are1nces runrio,rap raun aleJolep alrsaJJns

rJnso€pe urrd pleurroJsueJl 'Jru€ruoJ Irrs ep ,,gt?eau preorca;"

o eta ete)'adnppeng urp rareorJag 1e 'plorueds ernpeueJlsg

ur aurarl Exe eI nJlsnJr e(ap'alaunu e1 lade atred o ap ad acey

arrrnJoluJ ap arie,rado plseaJe : nruerls ep Inlsap r$ntot eururpJ

rdey u61 'eeJeJrur rurgts ealnd reu nrtuad IEsJeArun eard alsa rou

aleun-JturJd riprrur,rrp Joln{Ja^ rurnf,oJuJ [e ElseJB InuatuouaJ

'a,.utzfueuo]

- ru?rxatu JopqJeA e aruBru-railczlnfin]cues 'preo

-lulpo ep rnlnr?ntouBs Incol ad rnca-rrad ne-s adnppeng urp

rareorJad alrrir-rede pc lnrde; at?tdarp punq ad giuapr,ra ug snd

ne etezltotne reru alal alrrpnts 'rrinJsrp ratuazard InlxaluoJ uJ

atuelJodur red as rtu aJEJ apund EAeIJJ zarurJqns ps r6nlol ear,r

3y ',,tunupru? ur rJrB n?ral o-s ?J nrluad plerpms rS gtncsounc

Bard alsa adnpprng urp aJeorJeJ raturJs rapua8al ?aJEuJoJ

'(sv'vt'ei'll) rs?olnrerltu

eaur8etrrr ards aunrzr^ E[ ep rarielsue-rl Ie ]:-tlnzer eJ JoArr{Ja

pJpJ IaFsE gturzatd as ?lBJtuaJ eaur8eul 'pstoln3?Jrtu eaur8crur

aJl?J aunrzr^ E[ aP rrJeJaJl al€ alueJJEuJ r€ur elac alelueruoru

adn1optttg ulp ptpoDal

I IINONV nXrSgVW 'g'

'ntl?tap 'ad.n1vpong uxp ptpoual

ofa'nvrr oINorNv '''

adryopang up ptrolraJ

olarrvir oINorNv 'c'

tzt

gNnIZIA rS sNroYv{r

I22

IMAC{NI ALE TRANSGRESIUNII

*.",

.s:

g;'

.{a{-

-

qry

.e sw

},ff'&

,'szalrjrLlrtu cs?u

runf, ?t?I 'arJotsl ?Seejlu! o tlSaJn?I as (IJISnpP? aÎsacsns uIJd '1J1? aP

r$ 'ar6apuldspr 1-rS lnuo,rz e:atd u?rpuI tle un 'sorculparr ltusac? t?t?re

?-s r e:?orce{ p aparc t.l 'nolger rso3e puJzp^ 'nldurs uerpul un 'la

ala.reorcrd €l sorf,urpaJc un nc raurlor InJrJ^ u! adnlrpeng urp gr?olcaC

erug5 ad gzea6riglur o 'nlduaxa ap n.torcrd un 'alrlnqq csru as e6y"

:oPunw

oakaN lap syxtou4aw eles al? uJ zognw elsn€g u?nr arlp3 eP

'rrJoda I? l?urtuunl arr€o; Inlrrrds u!'6lli urp gJuJ giuapr,re ug

snd e(ap lsoJ € rnlntrtu eerven ul Jolrur8urul Inlog 'rur8erur reun €

r$ llu rnun E ruarpur arlurrd eJ€Jnelsur €Jrqelolalr dors ec Ba,rB

saJrlsaôd 'pvnqau lnre-r3 uJ ?srJJS 'e3a4 3[ ap osssT rnlnJot

-3oo rrrnq\rre ercteler o lnrpdE e nvrll rPur uB un 'gsdrpcody

urp uuas rnlaJetu lru3ads? gns (raleln3er.ul ? eaaf,E JEAaPE-JIuJ ?Ja

oSarg uenf rnlnuerpur Baunrzrt\ g) pzee JtsuoLuap aJarJts ?ls?aJV

'(psdrprodv up a:aza-rdsrop lntrorrdec urp erialo:d ur-rd es er.rolsr

uJ ?lr^pls 'orxe61 uI prnrf dE soJno€rnu adnlepeng urp rnlnutuoq

?f,retrAJ 'errepq rar?orJal eaur8er-u1) 51sfu1vcody lap azap olnydrc

pp v4catotd al uoc p!to$!q ?ts ua rpruqalat 'onxayy ua vpnatado

aiuautpsot8vyur adnypp'nC ap soxe ap arppry pttpt[ uaBnl vl

ap uaSou'tJ:elsa ArleJr;ruuras nltrl rnr?3 1e 'lnJncsndo pcrlqnd r$g

zar1JuES 1an8r4i,,lnl€aJnEI?JE g" (luaru oru tsa:E ul',,elsllnrewl"

raiurpuat Inlunrrr pzeeq)rern 8f9I ynue 'ru;a; poru uJ'EalseJB

al€ol n3 'rzlridaouoD al?JnJBLuI Iaun lndrqr qns o8alq uenf

Inuerpur ep ptnzp^ EJEoTJaJ ad o-pugtuezetdat a[urSerur arres

ur ?eJnpoJd arec'alueg ap oJped InueJsrJue{ errpo ap snpuoJ

'ue3rxeru Jarlal€ un ap f,saqJol alaJeolzr 'aued plle ep ed

'rrcrlqnd rele8eg ary ps

?lrJaru JE f,rxatr I ur auarJnpeur?Jlsa raJeoroal eirrcde nc ealsa,rod

1rf,of,spu e-af, Iaf,

gJ nealooos 'aridacuo3 ETEInJBuI ug arua$ord nc

puJZeJJ 'rrur3sr3uu1 ac durr uJ 'eJEolJaro;d pueo;red ro1 eurlrp

ap rS e-rnperuaJtsE urp Jol ?aJrls?urru ep rrpuJru 'rirwduorarq

rrrp8npc arlpf, ap sale retu 'tzguloe-I eJrJeurv flBor uJ etezl1erl

-JauroJ nrra adnlep€n.g urp alorueds raJ?orf,al ap rrn,re.r3 rcrru

eP IIrx eP nez (oo9l rnlnue lnrn( uJ ?3 lmsounc rde; un g

lurSerur aJlurp Brelle nes

Ereun eriBua-rdns nrluad grdnl gter?Aepr o 'as-arpd 'gzealntap

as'zaqcue5 1an3r61,,rnln1€aJneleteg* pugurirede'puecrxaru

pleuoriBg eaurSeur ardsap lxel Inlnturrd lnue '8t9I IS (o3arq

uenf rn1 rrunrzrl lnue) lggt I1u? ertuJ 'sorroqel 16 lual alJ?ot

PleroPur ?rpJ lsoJ ? suas nlqnP ug areuodur ap sacord lsecv

tZL sNnIzIA IS sl.Itcvt{I

I24 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

Cercetirile cele mai autorizate au demonstrat recent ci legenda

cu privire la .femeia inviluiti in soare*, carei-ar fi apirut

pistorului Juan Diego in 1531, a fost fiuriti intr-adevir incetul

cu incetul, pini si ajungi la formularea sa definitivi in scrierea

,,bacalaureatului' Sdnchez.

Trebuie cu toate acestea si lulm in consideragie citeva fapte.

Primul privegte necesitatea de a da indienilor gi metigilor o

imagine'de cult cit -"i "d.",r"ti.

ln lupta dintre imagini care

urmeazd,, imaginea, de departe cea mai puternici, Dcea a femeii

inviluite in soare', va fi cea biruitoare. Niciodati insi nu va fi

indeajuns de subliniati importan{a straturilor succesive ale mitului:

locul sacru al indigenilor, numele primitiv al Fecioarei

Negre, imaginea finali a femii apocaliptice. Acestea sint cele trei

date (locul, numele, imaginea) care fac din aceasti legendi unul

din exemplele cele mai semnificative de aculturaqie.

Numele pistorului indian ciruia i s-ar fi ardtat viziunea intemeietoare

gi care ar fi asistat la zimislirea miraculoasei imagini

de cult e, in acest context, la fel de semnificativ. EI poarti un

dublu nume: pe cel al vizionarului Apocalipsei, Ioan25 (Juan) gi

pe cel al sfintului patron al Spaniei (Diego).

Corespondenqa simbolici intre apostolul Ioan gi omonimul

siu indian a fost subliniati inci de Miguel S6nchez: primul care

a ,,vdzrttn originalul celest al madonei din Guadalupe a fost

intr-adevir, spune el, Ioan, in cartea a XII-a a Apocalipsei2T.

Viziunea indianului este o repetigie ,,arhetipald" a unei hierofanii28

;i se referi la ,,un nou cer ;i un nou pimint"2e.

Nu e interesant sI insistim aici asupra tuturor implicagiilor

eschatologice ale mitului guadalupean. Dar ce ne intereseazi

totu;i este si subliniem ci, pe parcursul elaboririi imaginii

naqionale mexicane, asistim Ia un adevirat proces de ,reciclare"

a imaginarului vizionar. Pictorii spanioli ai Contrareformei, s-a

vizut, i;i puneau probleme foane semnificative de reprezentare:

un El Grico sau un Yellzquez reflectau asupra modaltiqilor in

scopul de a efectua translagia de la ,,viziune" la ,,imagine".

Pieiatea populari pune, la rindul ei, o problemi importanti de

reprezent4re in misura in care ,,reciclarea" cdreia i se supune

congine mai multe faze. Dacd problema pictorilor era aceea a

raporturilor dintre viziune si imagine (tablou), metabolismul

devogiunii populare integ-reazd, ambii termeni intr-un ritm mult

mai complex, respectiv ritmul: viziune-imagine-viziune-imagine-viziune.

Pentru a fi mai clari: ,,Marele, Semn' al Apocal-ipsei

conduce la creareaunei imagini (Imaculata); aceasta, dupi

lrr.urop ap rararrrpr Ie ele:od un ed'(Ot '[) zer?d rauappSeTq esrc

ut 'nJdruaxa aO 'g^rl?3rJrutuas punlord atsa aurlrp rariue,r-ratur

€ gua3s ur earaund 'rJn-olo,r-xa ap ar:ed eJeut rpur ee) e-I

zauaut[ otozo'J auuad olorz-xg 'gl

|1v?tcltrzt2llttw u2 ?Luflu aP

nuaptda zaun Tnduzt u! /CII ut atadp

adn1vpvng uzp ,,.poxJaJ ,osocNouI

uvzvr-Ivs I$ vuuvsr ao gsof '2y

'(at 'f ) 106I ulzeuVuuf onzelad gzeanles Ir arer ulare rS E? IeJ EI

'QV'y.1^rl?Jn8rJ Darqo r$ aunrzr,r dturr r$eJa:r ug arsa 'nlduaxa

aP 'lf lI ug -'penqez?lrrl J urp raruaprda lnrrSrgs fzeeqrretu

a;ec rS rac ad awde eJeJ lnutuag 'pluale,rrqr.ue ptrtunue o gzean

-sgd ( r rr:n-olol-xa'a,rneioruar-rioc trn.oers) aps iariuarr-rarur a[B

alrenzl^ elrururplu :l?rurlqns qe eetse)e alpol nJ pluarl rde; un

'aJeuos;ad rruelpd ur-rd ar; ,nrpauar 1n:n8urs arsa ai eJoJEc

'apuorieu riprruelec ulrd ag'affr:af,ur EI psnd orporrad pulrJ ocllul8

-erur Earalnd :;o1a1ocas 1n3un1 e-ap Earalnd gsre,rar ,.priiuJ,ru*

1$g

prepo'adnlepenC urp Ereorrag 'aJdr.uaxa ?AalJr ap plerrsnl rl areod

,ale1f,rJal"

ap saco-rd tsaJe urp a8moap aJv) erezllrtn ap eareopn

awlndod oaunfioaap ug

auntzta * aut8rutt auu! !rynuodpl pannJanatdig ,g

'runrzr^ Ia JrlpuJJ e1 gceortord arec (rugusa,r ad ptrr

-gdrrug) pseolncerr.u i"ia_e."! o !ii"r"g 'u€rpur ,ueo1.. rnlnou ?

aunrzrl pnou o ar$arn(a1rrd'pseorrolJrn esar aJBJ urp .au.ralui ardnl

9Zl lrNorzr^ rS sNrevlrr


atirni o copie a Fecioarei din Guadalupe, in timp ce pe celilalt

perere e atitttat un peisai. Sint, firi indoiali, imagini de valoare

iiferitl: gi, desigur, nu ,tabloul'e cel care-l vindecd pe copil,

ci ,,Marele Semn'.

IJn ex-voto al lui Mateo Ponse (1878), in ciuda calitlgilor

sale mai mult decit mediocre, este inci gi mai interesant Pentru

noi in acest context. Inscripqia ne sPune ci Mateo, care cdzuse

bolnav in inchisoarea din Gvadalaiara, s-a adresat Fecioarei din

Guadalupe, care l-a salvat. DupI cum se poate vedea, in fiecare

celuli a a-cestei inchisori se afla totugi cite un crucifix. Dar pentru

Mateo prezen\^ acestuia nu era suficienti, de vreme ce el resimte

nevoiaii provoace prin rugiciuni apariqia Fecioarei nagionale.

Dreptateaiui Mateoeste probati tocmai de marea capacitate de

ac[iune imediati a acestei imagini/viziune.

'Distanqa intre viziune gi imaginea devoqiunii- este atit de

recurenti in e"-noto-urile mexicane, incit cu dificultate ar Putea

fi atribuiti exclusiv hazardului. Dofia Teresa, conform inscripqiei

din ex-voto-ul siu (il.50), arfizd,cut timp de cinci luni de zile

firi si se stie din ce pricini. Pe patul slu de suferinqi, deasupra

ciruia se vede t"-.trrl prote.toi"l unei icoane, ea aild'intr-o zi,

graqie intervengiei salutare a Fecioarei din Guadalupe, numele

49. Ex-aoto pentra Magdalena Pdrez

'arirp€rt ?3?eJluJ o-JlurJd

al?crJrpoJ lrirrrde raun ?urroJ qns l6psug Ee gtur.zetd as atet

-rleal ?ts?ece pc rS 'alpur leru riplrpal raun 1e

.leruaruSe{ uues

un 'logurs un llJep e nu eJeJ 'rau?oJr eie; u; rrunrcp8nr elro;

ur-rd reop f,ol aJE ?aJBJapurA pc aundnsard prrurl e1 rarnd re-5

'r?lJ Inrol nc at6aqror nu rrurSetur IB areu 1n(equr1 'ales rrloq

tutW pluts xsatal n.4uad oloa-xg'og

ICL aNnrzrA rS sNtevrrr . d. &

s,,' ,s

I28


Oricare ar fi rispunsul, un fapt este totu;i in mod limpede

indicat in acest prin data p" o Doarte: 12. octombrie'

i-]..U" "*-ooro "" -

trebuie s-o .eamittiim ? de data descoperirii

-

Americii.

O""e semnul de recunoqtingd pe care Dofia Teresa il dedici

h"aloit" in soare" mexicani este datat tocmai cu ,,dia

2,

"f;;ii

lo, Americasn, atunci faptul acesta implici existenga unui

rapoft simbolic intre ,,desc operiteau unui pimint nou Et

'luerofania"

ciclici intr-un nou cer.

NOTE

1 A se vedea Aug. M. Lepicier, L'Irnmaculie conception d.ans l'art et I'iconograpbie,

Spa, 1 956'

-- fe'r" ,r.ai"'1,t. Levi D,Ancona, .The Iconography of the Immaculate

C.;;;;;" in the Middle Ages and-Early Renaisianie" in; Monograpbs on

;;;;;;;i;;y)nd Fine Arts, tII,1e57 ei 3' st"tto"' .La Immaculada con-

;;;;;.;'.1 Arte Espafroi", i,,'Cuadimos d'e arte e lconografia' I (1988)'

pp.3-127.

3 A se vedea cu trtlul de hmurire analizaconsacrati de citre David Freedberg

iablo,rlui lui Crana.h reprezenrinduJ pe Frederic cel lnqelept in adoraqia

F;;?.;;;i 0517), in lucrarea sa The Piuter of 1989'

.lmaggs,.chicago'

pp.197-198. Pentru un context mai larg imi permit si tnmrt la lucrarea mea

b2;rt;ng and. Visiorary Experience in Spanish Golden Age Art' Londra/ Cambridge

Mass., 1995.

+-p"dro ie ofra, primera parte de las postrimerias del Hombre, Madrid,

lgol,-i.iig, apud.,ilariadel i'ilar DivtlaFern6ndez, Los Sermones y el Arte'

Valladolid, 1980, P. 98.

-i Cer", C"lierari Conceptos scripturales sobre el magnificat, trad. Jaime

Rebullosa, Madrid, p.35,apud, Stratton (v'-n-2), P'36'

6 Fr. Sorian o, 5rr-6r' prid,'o'o en' el Coniento de san Francisco de

Cron)io,-r, la fiesu de la'Inmaculada Concepti6n de la Virgen'.Nuestra

irniona, Granadi,1616, p.91. apud Divila Fernindez (a se vedea n' .4)' ,p'

126'

7 Se va remarca icontgrafia originala a tabloului, in care secera lunii nu se

alaruri de simbolurile

gar.gl"- t"C !ia."..r. F.""io"."i, Ji t'tt "p'"'entati

extrase -"-il din litanii'

;; ;;i;" totu;i D. Agulo Ifrigue z,"Y elSzquez y Pacheco" 'in:lirchiyo

Espafiol de Arte,XXIII (1950) 9i J' Brown, Velizquez' Painter and' Courtter'

Londra, 1986, P. 25 9i urm'

9 Biown (a se vedea n' 8), P' 26 {il' 32'

iin t";"'.a." fi;;;.;Pl;;i in i\' Mac LarenlA' Braham' The Spanish

Scbool. National Gallery Catalogues, Londr4 1970'

-

11 Mi refer aici.r, i"or"bi.Jla.bodegones" (cum e.Cristos la Maru Si

u.i;", i"i^National Gallery.din Londra)-p_entru care imi p.ermit o.trimitere

la lucrarea mea: L,Insuriotio, du ubleau.'M1upeinture i l'aube des Temps

Mo _. d'ernes' Paris, 1 993'

72Ft.,Pacheco, Arte de la Pintura (7649), editat de Bassegoda i Hugas,

Madrid, 1990,p.672.

'rurn 16 lgt

.d

'6551 'uaqrn141 'qny puu ppg'3ur1ag'11 I 'ur.rn l$ SSt t$

'ur.rn 16 191

.ia-,(6 ."

Eepa,^, es u) S.ragpaarg 'O,:0ll-691 'dd '(egOt) g7'sttV-xnvag sep anazpt

uI ',,suorloAoq aarleur8eutl pue saSeutl leuolloleq* 'uoq8ury'5 !.rurn ri

68f f$ 'urn ti 119 'dd '6961 lse?nwg'uotst11 atg 'zuag 'A :Eepe^ as V gt

'a4dacuoJ l4lyr?Lul '(nap,,lerlnzer'ec) aur3eurr enop E r$ (e8ugrs e1) ueol

rnlnluJJs eaur8eurr purr; etur.rd (lrgetnrsrp reru llntu .rn8rsap 'sJe,,lul Inurrup

undo.rd (g r$ 7'ou'r1951 'ouep141 'zanbze1arl 'lpr"g'y{..I 16 seunlsy.V.y,I)

llozzlY alrv,P lrrssplJ Inrunlo^ ur rrnolqel gnop roler el?rrrsuor elesrJ

laurodrurp '.16 '(erdea.rp) aunrzr,r. e1 (eSugis) nolger pl ap Ef,Eart ?s rnpuol

-urrd aundo-rd es ara8ale Elseaf,e uy4 'erdea.rp eI

- upoJ mlntu{g pau rzlA

rS e8uns e1 afidacuo3 riplrrrputJ rzgtse eundxa Erpuo-I e1 ap , ra1eg leuorteN

'gnolgpt pnop Jolaf, e alerirur rr:pseldtue eualgo.rd ?l€^loze;au pcur auru?U

'ur.rn 16 671 16'urrn ri tr11 'dd'I 'lol'696I 'pypery

,uo.rap1e3

earroJ 'A ap tetrpa (7y91) otuaBut lap aup ,(, rzapntV es Earprf,nl u1(sauotctsod

-su?tl s"solua8m) ,;taundsueJt Jolaseorua8ur' ri (rzuz[autas ,.od pzapn7p)

,,aJeugruese ug rrurinose' ue.oeJ)'g ep etvJf,Esuoc apur8ed lr;o:d nc rlrc JoA

as lxaruor rsetrE uI'(OOg'd (9961<su?d'ltZgt-rcgt)stnotszp np san&tg sa7

';aruetuog 'd),,all EueJs o J?rqJ nes nolqel un 'eur8etur o 'a.rar:lsap o nes eJrl

-sa,rod o-rturp acel 16 rqco qns aund al ru Ea '1a; arunue un-rtuJ 1gcu1 lcrSraua

ap tgE ri er,r ap 1I1? preruetu o ep elrrnrrnl gzeantd ezodKl,odlly 71

'(st.r,r81na rctta1)

,,re31nr rnln-ro1r1rc' eundo as a;r-t (suaputd rclta1),,tuapn.ld rnln:otrtn. 1e

'ucoda BrntpJetrl trnu$rqo e-au orec nc ln,rue;adurr el rrle rsapur8 pytr 91

,,'alallE rodr etu;n JoA el eJoJgr 'r.lrqopodurr rotsaJe aletsa(eut ptlnur ep rl€

tep e ar?r Iuurp Iar tsoJ rue ?r parf, '1a$u1 pur nu ?f,ECI 'so( u1 ap.lnyJl n. rrunl

e.raras 'plue;edsuert 'p;ep r$nror yoe; o-s srurrad e-ri 'prlos qo13 un elsa r$ap

'a.rec ad tunl ales alarzonrd qns ("')l apzes aleol alsad pileu1 as,.rnd atreoy

gle un ap'ocas 7r eleruroJ as"ourunl alad.roun e,rdnseap ep elalats:("') alars

ep fleuoJof,ur flnrar nc aJrun o-Jtur aurSeutr eSeartur ayf,srunJJr3 a.teo ,g1e ri

ruro urp '1e,ro a.reos un ap ptef,pJgurJ : ('' ' ) rnlnrsrlaq8uer,a e arielarr,al EJJBS nJ

gr.ulo3uof, rerrr eaf, alsa le1lnzal e ac e.lnlcrd trf,uJ Iepse lra ale atuaurleurues alaJe

eleol ap':ac ed qlrlzql' erarual Eseolralsnu ap fteJrdsur tso; e ,.rolyolfcsounJ

ea.rrt$ pdnp 'e1seaf,E Errurrd' :zanbzgp6 rn1 e (crrre.rd) lns.raurap EI crlar

-oal luaruelrredtuoce un Ef, lrlrJ r3i e aundur as oJor{f,Ed lnl Inrxal ',,?;nltrd.

u3 ariuede,,esEouelsrru' etuJojsupJl r n.rluad pte.rado arnqeJl eJ ,,EaJaJaJl.

a.rdsap 'flernlcrd pJruqal ap ruaru:el u3 'at6aqro,r rS ueol rnlnrulJs ,,eevntz

-l^' 16

rridacuo3 ralulncerul,e.rntrrd' ertuJ piuepurdap ep uoder un pzEar

-nelsur Ia :rEIf, ap areod es lro else rridacuo3 retelnf,Eurl rer;rrSouoer (ZZS-SZS

'dd) ngs Inlelprt uJ (Zl 'u Eepaa es r) ocaqce4 ap terresuor Infxat .f,uaroal

Ialru e'I 'raruSop EeJeJnelsur n.lluad ardnl ps glrueru ,,uondacuoo epelnrerurul

e1 ap erunf leaU* e 'gl9l uJ 'ea.leruroy pdnp urind Uzelu.rn zanbzglan rn1

ele unolget pnop aler pc lnrde; ap luor puri as Es ?lEIopuJ prEJ alnqarl gl

'(OS-SE'dd 'pie; ap lntunloa) 68I-S9l 'dd

'(SSe t) 5y'atqnqcsa&tsuny nt ttuqrslnz vt ,,zanbzela6uoa seuruahl uep ur

rg;ro4 saqcq8lugl pun auoaqusun){ 'sr8ag o8eurl' trrqrror5 .I .A:ruawase ap

eapel as V 'l€-5I 'dd'996I'srte4'sasoqt sal 1e floW sa7 llnecnog '12t1 11

'(p.rrorr

-arue er;e.rSollqlq nr) I6-06 'dd'96,6,1 'ope.l4 'rerirzodxe lnEolerec ,zanbz4a11

'oEa11g5'f lzeqruys zarad'g'v/ zVO zengu;uroq .V uJ (tuarar lent e t

6Zl sNnrzr^ rS aNrevr.^{r


19 A se vedea: J. Amaya, La Mad.re de Dios. Cdnesis e historia de Nuestra

Seft-ora de Guadalipe. C. de M6xico, 1931; S. Marti, La Virgen de Guadalupe

y !uan Diego, C. di M6xico , 7972; I. Lafaye, Quetzalc_oatl y- Gu.adalupe. La

iirmaci5n

d.e la conciencia nacional en Mdxico, (1974), C. de M6xico, Madrid/

'B,.r"no. Aires,7977,p. 207 gi urm.; S. Gruzinski, La Guene des images,Pans,

1990, p. 152 qi urm.

20 Lafaye (a se vedea n. 19), p. 195 9i urm.

21 A se vedea F.G. Rubio, Histori'a d.e Neustra Sefi'ora de Guadalupe,

Barcelon4 1929.

22Lafaye (vezi n. 19), PP. 329,322-323.

23 Lafaye (vzi n. 19). p.329.

24 A se vedea Servando Teresa de Mier, Memori'as (1822)- Apologia del dr.

Mier, C. de M6xico, 1946,vol. I, p.65 ;i Lafaye (vezi n' 19), P.352. A se

vedea de asemeni L. G6mez Canedo, Eztangelizacion y conquisu. Experencia

franciscana en Hispano-America, C. de M6xico, 7977 qi (pentn'r orice p.roblemi

privitoare la raportul intre devoqiunea spanioli ;i ceanexicand a Fecioarei de

buadalupe) Se6asti6n Garcia, O.F.M. -Guadalupe de Estramadura: su Proyecci6n

ameJicana", in Guadalupe,713 (7991), pp.23-38 9i A' Alvarez .Nlvarez,

.Guadalupe: dos imagenes bajo una advocacion", in Guad.alupe: Siete. siglos,

de fd y di cultura, Madrid, 7993, pp.523-533' (Ii mullumes-c Parintelui

S"bastiin Garcia de la Mindstirea din Guadalupe Pentru a-mi fi pus la dispoziqie

uldmele doui articole citate.)

-

25 Traducerea mea este aproximativd: -

. . . tales son los modos como nacen

las fibulas, y otros semejantis se les va dando cuerpo. Un pintor por ejemplo,

representa i Nu.tt." Seflora din GuadaluPe en su cerro del Tepeyac con un

d&oto a sus pies orando. Ofreci6sele a un indio simple si la V,irgen.se habria

aparecido "

tu d"rroto. Otro, que oy6 la especie, la prooal6 afirmativamente,

de ahi, cuendo lavoz, y afradi6ndose cada dia nuevas circumstancias, vino a

componerse la narraciSn entera. Este es uno de tantos modos como pudo

empezar el cuento" (apud Lafaye, p.367)'

26 Lafaye (vezi n. 79), P. 387.

27 Lafaye (vezi n. l9), p.341'

28 M. Eliade, Le rnythe de l',lternel retour. Archdtypes et rip'ltition,Paris,

1969.

29 Lafaye (vezi n. 19), p. 389.

30 Pentru aceasti noliune, a se vedea Freedberg (supra n. 3), passim.

31 Toate exemplele care urmeazl, sint luate din expozilia Amdrica. Bruid

oan de zon.500 jaar Latijns-Amerih.a en de Laye Landen, Anvers, 1992

(Numerele din catalog: 356-365).

E[ luale ele 'ietgJe e-s tunJ ete 'arct rep 'o11r-rn1A1 rn1 e ua3 ap

ernlcrd ep ?i?J Jotlolaulq Pre nu e:?f, 'ourluol?d PUIJ IJunlV

'gtez\Ieue mgarl JE al€llJ?lnrrued P$ParP rcruf,ol pc ateod r$

tlelglao ad pcr;rrep II snpou un 'rrrigirleuosrad e alelllunp PluaP

-râ Pls?af,e ur rcr.uJol plsuo3 al?s leue FlaJJes UIP EAaJ ?J elBod

lrgcnp?d ap ?rn?J as n€s \rnrez pceo('ruadad pougupru arec

'riFcsap nzuoge8e,r reop arirzodxa ap a[Es uJ asnPe e ruluad'ales

elauopeu alrzodap uJ EJIXa e ap epa6a:3 areo ruallruoJ nu (lsru?

rnun ?nuouorzrJ eJIJIs[eI e ep precpd uJ ?suJ la]lsr ruaPPJ nN

'o,,rridacuo3

rat?lnJeul 1e rolltd" ap '?lenlueJJe llntu eard 'eautSetur

E[nuJoJaJ I-E ap eere)Je)ut nJ ?r?P o 'ltradocsaPeJ PuynJ eP Jol

-gldrugrur nu',,uJapotu" o11rrn1A1 un'lt-la;rp lelol l?rnl3ld pou un

pultuazardar'o11unyA1 l[P un r$'raru-ro1aJ€JluoD acrdrl'?pue8ed

-ord ap lut8etur rolaseorodel InJoleaJf,

aP tJn19[€ 'psug plstxg

'erJol?luauoJ I?s ttrutrd lllunu ne-l LunJ '- lelouul 'leporr

grlpe

- ,osotod?ao ollunlAJ In[ € eunue 13 'lnlnrotcrd ratlBarc

e gzvl fleuorirperl IEtu Bac nrluad a;eldruaxa rugs g1_ercads es

eriuate ep r?rnJng ne-s eJ?J a:ado IaJl aJeJ aleotV) lnrde; lEPnrJ

reru tpe nJ atsg '.areorpla3ug rrurSerut 1n-sodo1 'co1_r6elaoe u;

;pzer,rrlqns lngerSorq arec nJ eiuara,rasrad r3nror t1pug3 aP p61

'uyr9g Ia3 nrurld ?[ aP ?]uJ ?crlsruE ?rnleJal{ uJ plnJsounr

'atsruorznlr rarirpert ollunl l ad azetSatul I-?s lI3eP aJEJ nu

eJeJ aJaIJaJde gtseace uI Jol?zulJd.rns ctwru'P,loJ ug'elsa n1q

'rr.ry*pd ad;p,rape-rtuJ ryoqoJ 3 r^?ls uI snsl 9c ersardur ne trSorc

-urpeJJ rrt'uoluy InpuuIJS IIuIrf, ?3s?aln8nrc ?s ?sJeacuJ-allrpspd

'prle1 rrurp

- oururol?cl BturIJE olllrnlN rnl rolrrnolqer eiel u1

-

ollrrnlN Inl ?rado uI alznll rs pr-ry

I32


capaciri[ile sale iluzioniste, liuda veridicitatea tabloului de altar

al bisericii capucine din Sevilla (1665-1666), aflat azi la Kciln

(il. 51), el ficea doui observatii deosebit de interesante

deopotrivi. Nimbul de care sint inconjuragi Fecioara gi Isus pare

si fie cu adevirat in biserici (oerdaderarnente parece estar dllf

la gloria6).Iar doul rinduri mai departe, adaugl:,,cind pictorii

l-au vizut [tabloul], au spus ci nu gtiuseri pini atunci ce e pictura

gi nici la ce distanqi si plaseze un asemenea tablou"7.

Ambele observaqii se referi la procesul de receptare al marii

opere. Prima este impersonali;i destul de comuni (aureolapare

sl fie ,,acolo"). A doua il dezviluie pe privitorul competent

(pictorii din Sevilla).

Care sint motivele graqie cdrora nimbul de lumini aparc c

;i cind ar fi ,,acolo" ?

Prirnul consti in competenla megtegugului pictorului:

Murillo

- se subingelege ;tie ce e pictura". Al doilea il

reprezinrd, gtiinqa de a calcula siruaqia receptirii concrete (colocar

un cuadro en aquella distancia).

Murillo nu e deci numai un artist care stipineqte tehnica pensulagiei,

ci ;i unul care cunoagte mecanismul de receptare' un artist

care inqeiege si-gi verifice tablourile prin vederea privitorului.

Acest examen constant reprezintd intr-adevir o parte esengiald,

a actului de creare a imaginii. Rafinarea tehnicii picturale

inslgi trebuie inqeleasi din aceasti persPectivi: virtuozitatea este

acea perseverenli tehnici speciali de a facilita privitorului

accerol la iluzie. ,,Celilalt" este prezent chiar la desivir;irea

materiali a operei. Imaginea existd pentru Celalalt. Pentru

Celilalt se face arta.

Aflim aici poetica Contrareformei in forma ei cea mai puri8,

poetici, in intregime dedicati mai e oare necesar si o repeiam

I efectului imaginii asupra privitorului.

-

-

Tentativa de a explica maniera in care aceasti poetici se intrupeazd,la

Murillo gi in special in opera sa, atit de preguiti de

biografi, s-ar putea dovedi utili.

';

Tabloul J. "1t",

al bisericii capucine (il. 51) ilustreazi un

moment din viaqa sfintului Francisc, a9a numitul ,,miracol al

trandafirilor", in care sfintul, spre a se impotrivi ispitei desfriului,

se arunci intr-o grimadi de spini, unde au inflorit,

impreuni cu lumina divini, trandafiri albi qi ro9ii, pe.locul

actualei ,,Cappella delle Rose" din Assisi. Acolo ar fi avut

) so uul rnr I uSls r a unxz 1A,o -I-Ilunfil Nvsg J.sg g hto.IoJ.uvs . I g

tgl o.I'rrunhr rn'r vusdo NI arznlr rs yruv

I34 IMAGINI ALE TRANSGRESIUNII

inspiraqia de a se duce in capela numiti Portiuncula, unde r-au

ffi", 'Cristos qi Maria, i-"n tpus: oCere ceea ce-qi doregti

p.trtt.t vindecarea sufl etelore. ""t6 "

' Efe"tul iluzionist, exercirat de pictura lui Murillo, comentat

gi (pa4ial) fundamentat de Palomino, este atins de artist qi (sau

-"i

demers despre care biograful nu ne mai

sPune "l"rl'printr-un nlmlc.

Imaginea se structtreazd' p-e doui zonei sus apariqia, jos

Sf. Fraicisc ingenuncheat. Ambele nivele se diferengia;zd intre

"i" Jt prin giadul de realitate, cit 9i PIl"^maniera picturali:

aureola ,,manierei vaporoas"'r

"otesluttde

it timp ce Sf'.Fran-

.;r., ." tilpile sale, avind-9i modelul in celebrul Sf. Matei al lui

Caravaggi-o, poate fi integrat-.manierei,,realiste", asemenea

tablourilor de gen ale lui Murillo.

Este destul Je ciudat ci lauda lui Palomino se indreapti citre

realismul aureolei gi nu citre cel

- mult mai pregnant - al

Sfinrului Francisc. Existi insi o raqiune suficienti Pentnr aceasta:

realismul supra-accentuat al primei zone are drept scop exclusiv

intercesiune) aptigiei ,,gloriei" ca un eveniment real'

sf. Francisc esre'gindit intenqionat ca mediz.tor intre privitor

;i grupul lui Isus gi al Mariei, c^re e figurat este conlgaqiyl.ln

;;;;;'.; p;elungire a spaqiului Uiryti"li unde se afli credinciosul'

lrig.ttnttih "^ri

p" o ireapt'd, f;;nd-insi el insugi ,,o treaptau '

Relpetd pozigia iredincioiului in faga akarului adevirat: este

,"pr"t"ir^t insi oblic, astfel incit o mini ajunge in adincimea

,dortiurr"ulei", iar ceaialtd'atinge aproaPe,,suprafaqa' tabloului'

Gestul siu are in primul rindfunclia-de mediere intre norul

luminos gi privitor.

sf. Francisc esre el insugi un privitor: nu al unei imagini, ci

cel al

"l """i aparigii. lntre cele doui^spaqii, cel al apariqiei 9i

privitoru'lui, se instaureaz|undialog si o continuitate. Aceasti

conrinuirare esre,,semnificari"de traidafirii imprigtiaqi de ingeri

pe treptele altarului gi care par sd ajungi in spagi-r1l nostru'

' priuirorul se afli pe poziqia unui ,,dublu" al Sfintului Francisc.

El este'despdrqii de el ptin s,tpt"faqa invizibili a tabloului'

iii"a ir acelagi iimp introdus in ta-blou.printr.-o savanti regie a

imaginii. Scopul aiestei regii este, in ultimi insta-ngi insi, medier"ea

unei iparigii" divile. Asergiunea biografului este aici

""i"..1 ii tr!b"i. ingeleas; ad_litteram. El nu afirmi ci privitorul

ar a-vea impresia realitigii lui Cristos sau a Sfintei Fecioare,

ci a realitdqii ,,gloriei".

'as?o rs auJ?f, uJ rnluolr^rJd

eluazetd psndnsa-rd alsa prueJ ap aJeoourC[ .?lernreu eurrpr,u

uJ awpal rugs a1a(euosrad ter ,atetgtepe aJlseJal raun eJrunrs

-uaulp are (ruc ?Ot x y71) lnolqel :,,rrznlr" raun [? r$ rc.,,rn1ng

-rutqJs" 1e nrieds un JEop ernlrlsuoJ nu gJts?aJeJ ?J Bru€U

ep pr?r.urrJuoc 'plerrarptur rr?ruo . ", u;::f:iil;lHi-;l:f::

,,rnJno[q-El ?aJrlud" r$,,lnlnrolelcads earrrurd.. arlurp ?aJru[JluI

'rolnrrd E[ nolqer z1 ap rS nolqet e1 rolv',rrd el ap:rric-arrf

alaqtue ur acartad as ?e '"'uud arr,rrrd o r$nlol glsrxe qwrqcs

lseJe ur pJep_rel'rnlnqturqrs 1e nrieds ec ripsug Erls?aral rf,

'prlseara; uudeaxxtd_alsa nu sa&a11o5 sp7 utp e1tlal 'rnlnolqel

?trreJ nJ '1enlrr,r urind 1ac 'aprcuroJ erEJ.ra_nsara; etner ut etes

-e1d rugs alrrn8rg '?Jrs€aJaJ uud atlr.td o nJ aJeJ e ap ruale nu

psuJ ollrJntrt e-I ''rrJntJrd e p-ro;eraur ?J ,,?Jlseara; urrd ?aJrlud..

e(ap asrsoloy rrraqlv

- uplader o gs nngradns ',,eur8€tur" adeorde elsa ug rriprrpar e aued o Er.uJoJsu?_rr

- B n-rruad y6yd o

alirpuoc 'pJear eaunl urp (edncap mun ?exelr1rqrsod pralo raJlsaJ

-aJ B_tu?U 'al$eurJap o r$ ar6appr8ug o ea r?runu alec ad-.rrur8erur

rnlndrugc r$ lgc 'ralgo eo n-rrucrd 16 rnlnrolrzrrrd utunl rpe Juri:ede

eg 'awSeul (pcul) \I e gry!'eaur3?tur fllqrsod ene! are) ?ar atse

€rrnlnolqet Btu?U 'apriurlsqnsuoJ turs (erp-rrug eun csadoluoc

es ogrrnry e1) rnlnolqet eurer r$ rarsaral Brueg 'rrunl ?nop alsaJu

aJrulp tJetuo) ap euoz r$ preporor pugng .nlnrolrlrrd e eac ap

rrur8eurr Baurnl predas arec 'etuSer;erp raun 1n1oi pceo( erls?aJa{

_ zrrertseJal rnlnlrlour BaJrso[oJ urrd ledrcurrd u;

yqrsod arsa reln8urs 3o1erp lsarv 'rrla I$ atiaiud eu-ere) nolq€r

yn ap rcre_ EqJoA E'74ayd ap qulqrs e) tezeelural alsa aur8erur

r$ rolrrrrd arlurp 1n3o1erp arEJ ur grntcrd o alsa svSapag sr7

'plepororu giunuord

as nu rJolelueluoo nrurrd arec ardsap ,.ecr1a15e alairuer8.. nc

aiualradxa ep arres ?nou o adacur ?a nJ .GS .1t,OliI ap rn( u;)

orsa8al1rg se7 ep alaunu qns plncsounr purrJ .,plsearaj EJ eJuol

-rlras gnop" gzeaSrip;ug ala erlurp plueuodur rctu ea3 .ollunlAJ

rnl aF rrntcrd lorlnu r€ru € pl€tuaruepunJ ewal .rrolgu-rn

l€rpatur IJue uJ'ernlrlsuoJ aurSeur 16 rotr,rrrd eJlurp ernrp8al

ji'

'(erreyl nES solsrr3) ra Jnrcarqo nu rS .(eluede) ,tetpêpe

n)" telpJe etse eJ €aal else InrerlnzeU 'rrunrzrl [? ArDaJe rnlnrel

4ere) EaJrJrJruluas alsa olgJnl J rnJ ,atur,rnr lndocs arle nO

9€l o'r'rrunw rn'r vusdo NI arzn.rr r$ ylxv


Murillo nu este el insugi iniqiatorul acestui joc intre cele doui

lumi. Se gtie ci Rembrandt ar fi pictat un tablou cu o ,,fati la

fereastri" care, plasat pe zidul exterior al unei case, amigea

privitorii prin prezen{a sa ingelitoarel5.

Este toiuqi improbabil ca Murillo si fi cunoscut acest tablou,

sau altele inrudite16 (il. 53, 54). Ca intotdeauna, aseminarea celor

doi artiqti (gi a altora) este simptomatici Pentru interesul fagi de

jocul cu graniqa estetici. Diferenga dintre cei doi este insi, la

rindul ei, semnificativi.

53. REMBRANDT VAN RIJN

Hendickje la fereastri

54, REMBRANDT VAN RIJN

Fati la fereastri

Rembrandt (il. 53, 54) se integreazdvechii tradiqii a portretului

in spatele unei balustrade, carea atins apogeul in Renaqterea culminantl

veneliani17. Din perspectiva cronologici, la el se gisegte

prima rupturi de tradiqie. Acesta este momentul in care graniga

isteticd sê transformi dintr-o simpli barieri in rami a ferestrei,

iar imaginep se precizeazd ca (pseudo)fragment al realitiqii.

Jocul lulRembrandt cu graniqele imaginii cunoagte mai multe

formels. ln ponretul lui Hendrikje, aflat azi la Berlin (il' s:), modelul

i;i spiili"e mina sti4gi pe marginea de jos a ferestrei, in

timp ce dieapta.atinge ramalaterall'.Pozitia miinii stingi coresp,tttd"

tradiqiei deja evocate, cea a miinii drepte aduce insl ceva

nou: este un semn al conqtiingei persoanei ca ,,figuri inrimati'.

?JaruBur uud rs au?osJad enoP € leun ?aJeJnPoJluI ulrd '(t9 'll)

PusrrPuErqurar ?tuel o ?l PssolS o lJ3aP lsoJ IJ rE nu n9s Inolq?l

'gw1 etpuyt rrop re$ripJuJ IJ r? ?t?C 'ollunry eP asnP€ IrIouuJ

allrpru urp eun rdey ap gtulzetdat rrut8etut e pSups ealnd pr€oJ

'gcedo 'gletpecur

gielerdns o-nuJ prntcrd e8eartug pulluroJsutrl 'autSeur e1

Insaof,? pulpuadsns 'nou utp apIqJuI areod as pd11c eareotgluJn ul

'sn{JuJ uolgo un ?Ja lrurSetut e gielerdns e8rerrul'reop alure_ug

gdrlc o n3 'rrigrrlrqrsaJf,Eul ? ftuJn o rt ol.uautaut un pturzatdat

Elsac? 'pqe1 nrqrlr.{Ja un-Jtul FPunJ uIP elerueJ ap rnurJ

',,nolqtl-Ilven eJ

le llse gzaeuoricunl Inuolq o'tnlnrolc td e,rrtca dsrad u rC'Ps rI'lJuI

lueruoru arrro uJ r; areod gJ pt?porol pJIpuI IE 'pslqrsaP lsoJ

? r€r.uJor ?JtsEaJaJ V) greJe 'rSugts IIJntE[ e aued aJ?w o ednco

arec '1nuo1qg '(rrnu6rgo EAaJ

- zzeel-II1tx IB Inlnrea,r erued5

nrluad urind Iaf, - ruJs aslqruJ alaueolqo) tBtuezatdar rnlnlnotu

earaSale ur-ld gttnluaJJ? alsa €E 'InlnJorcrd a1e elelueuePunJ

alaurel urp Bun ateod alnlrlsuoJ ,,lnllqIseJJ?ur IrqIsaJJ? aJEJ V"

'lrqrsaf,seur auJtu?J ra3rgo eP eJEt ?êc el saJf,B aJe InJoIIAIJd

'rrrr,rtrd as-npuuaJo droc rnun erdnse eriuafe Serle ac auuas

luls ar6or areolJ o nJ rlqopodug 'ourpe InarlooaP 'ro3 ruetun

'lrradocsap 1nde3 'rzletenutsord e 'alocas eP eqJe^'eryer3ouocr

gzreJrsnll prBJ eJguIJ 'JItoJa tnuriuoc un ?Joaa a1a 'apqr8uetur

rsmor 16 apqrzrn 'op)uxp r$ntot r.i; 7c1o ruls e1a(euosrad : rorrrd ap

pterurlqns elsa anuouoln? InlpJ e nrieds un JseInl?Jp r.rrseara; r$

InolqEJ 'nJf,nl rselace r$ lnun erntltsuoJ ,,rnlnolqBl 1nlu'rrd" r$

,,raJlseJal lnlrr'.rld" 'rolvr.rrd InlEnuIA ulued 'trut3etur

F Iaf, n3

aprouroJ rarlsaJeJ .lndeds" '?rls?aJat eIglr-re es rarual fnoCl

1nzg^ leJlual tcund eJ puJAE 'aleltuaJuoo aueo; runrl

-EJ?u raun alalsruoSrto.rd luls al1'rnzg^ q e/papal ? :Jrrcel€Ip

sacord rnun ?aJ?ueJsuJ ug rJ 'ratual ?nop role) eatezllelJolur

uJ ?tsuoJ nu rnlnrolJrd lnsaralul',ateznatrrod

11 e ap auruap"

n?Ja nu soBaya8 fnop a[eJ '(or,,a.rpolrrl JolIJnJpaA ?IJoweu uJ

eterrpd $ e ep euglep tugs areuguase rS ar8r;a largJ E 'alueuodwr

r$ aleuruasug aueosrad raun ? ?lnJfJ?nuoc ernSr; :IAuIxOd")

,rua8 lsace ardsap eJ€olelJasuoc rrldacuoJ laun lrllJlod

',alqnp alaruod"

nes ,,elaruod" - rpuBJqueU In[ allJnolqet nc allrzodo ug

-

luJs nu (e S 'y.7 ,,alaJeoltlJe5* :,,ra.rlsere1 eaurSerur* al$aurJaPaJ

ollunl4 aJeJ ur Inpou psur elsa lueuodtut IBtu lge nD 'rpu?Jq

-tue5 ml alalueurrradxa ep r€U€ € ollIrnIAJ pcrp priuaseau alsg

l€l o'I'rlunw rnr vf,ado NI alzn'Il IS Yrdv


in care o integreazi configuraqiei de ansamblu a imaginii, Murillo

transformi p-ortretul intr-o mini-comedie a vizului.

Femeia din fundal sti intr-un contrast evident cu tinira fati.

Aceasta din urmi se afli in prim-plan;i in plini luminl, femeia,

dimpotrivi, in fundal gi in intuneric. Capul e acoperit cu o

basma cu care-gi ascunde o jumitate de chip. O parte a trupului

dispare in spatele oblonului, pe c re tocmai il migci (sau il Poate

mi$ca). Ea capdr.d. asdel o importanqi majori, atit in cadrul

naragiunii, cit gi in regia imaginii. Pare si fie o intruchipare a

dialecticii acoperire/descoperire. Ea este ceac re,intr-o anumitl

misuri, prezintd. fata gi intreaga imagine. Rolul siu nu este de

a se face-vdzuld, 1i (g a fac.e ttizibil. Ea insigi rimine in umbrd,

ceea ce nu o impiedici sI iaparte activi la acqiune: cu o mini

gine oblonul deschis, cu cealalti i9i acoperi faqa. Numai ochii sint

vizibili: ca;i cei ai tinerei fete, ei se indreaptd' cdtre privitor'

Privirea veseli, poate un pic batjocoritoare, risul mascat de

basma, corpul acoperit de oblon totul semnifici faptul ci nu

-

este personajul principal al piesei oferite ;i cu atit mai puqin

obiectul dorinqei.

Privirea ei necesiti prezen\a unei a treia persoane in aceasti

naratiune: ,,privitorul privit". Tabloul lui Murillo PresuPune

existenqa unui spectator, intr-un mod mult mai stringent decit

oricare alti operi de artl. Firi privitorul activ, intrat intr-un

contact nemijlocit al privirii cu tabloul, acesta din urmi ar

rimine

- intr-un sens radical f' r << -

mlne

^

,,lara sens

o construcgie aporetici' at rd'-

Aidoma celor doui granite ale imaginii- rama ferestrei ;i

rama tabloului privitorul are gi el doui funcqii, doui moduri

-,

de existengd, care sint aproape de nedespirqit: este spectatorul

unei picturi, care insi il soliciti ca actor, conform funcqiei

tabloului. ln comedia vizului se contoPesc diverse funcqiuni:

aga cum imaginea e in acelagi timp ,,realitate inrimati" ;i ,,picturi",

tot a;a privitorul este ,realitate" gi ,imagine'.

Jr

,i

Te-a'privitorului implicat in tablou a fost preluati de

Murillo din tradigie qi prelucrati pini la ultimele consecinge. Zas

Gallegas necesiti un privitor activ. IJrmitorul pas e realizat cu

Fata k fereastrd din colecgia Car,ras din Londrt (i1..56)23, care

alcltuiegte, impreuni cu Bdiat h fereastrd (il. 55) de la National

Gallery din Londra, un fel de diptic2a.

'sz(ls 'lI) elllâs UIP sauv stJlag selep oesnl1l eIr.ze ptEIJ?

'(gggt-Vgg1) orcptaus rt ap ua&ull Btrunu-e$e ap ?qro^ alsg

'

,g\el u-gief drr ap ?un alse aur8eur4oll^lr.d €ri€lar arec ug 'ueJ

-sIf,uEJJ nlcrc rSemlace pugurirede'nolqer lF un-JluJ lrcrldxa reu

gtEproq? else tJerrp rnpSoprp EpolaIAJ'aur8eur u!Uge as aftf,'rol

-?rpeu rnun arier8 acanad as ?eJeJruntuoc '( Ig '[1) aulcndBc ncrras

-lq F - terola e(ep - r?tl? ep Inolqer u1 'prlraJlp ?rnroJ o-rtuJ

ri lazrru lF un elpep rerqc'aseorSrlar aled alarado ug rS pruaza-rd

alse ?E 'ua8 ap prorcld'o[r.TW ?[ rctunu er6aspSar as nu'apnzvr

rrJpJrunruoc e lrlcadsal 'rrur3€urr e ateuel rrrpldacar ecrletuaJ

'lrJopeu srulur un JEop etsa lnrotrlrrd arrc uJ'fllpl o pzeeur

-JoJ Ir '- sa8apog sp7 u! Inze) en runf, rnlnolqet

- rir; u1 grs

at rnlal DaJrp pzeesetpe rcur as nu a1r-rn8rg 'rrloJe Soprp un-JluJ

atecrldur 'oordrcar ?ldruaruoc as rur8eur ?nop ale3 'tEJnlg[B

Inolqq atsa srz- nrr dord p-rereurlsaq'mlno gel J 1n-rotr,rrrd lf, aJrpur

rpop alsa urnlp^zap ralseJ? lnrulsurtsecl '1nugs r$ InJpr.un r-npurJ

-adocsep 'urind graunle ?rqror 'det ad ap Inlp^ ?rlplr 16g errg

'ff '1 'ato(rn| uo6l urp soJorue rnlnqurqcs E eJeueJsur o ardsep

lrqeqord EqJoA atsa ',,JeleurlSop" ,rncadser rS .rotrpadxa"?J

\elgler ep V\e! lnun grroduror as rrnolqrr ?nop aler '(lncatr

rnlnJ?al lntndacug E[ ?uJd Inze) en unc) rernrple asndxg

o4saanl v1 pvg

o'I'IItnw Nvsarsa gwo-Ioluvrl'99

p.usaa.ral o7 utpg

o.I.IIUnW NVSgISg 9IÎOTOIUVS'gg

6El o'rrrunrr rn'r vuEdo NI arznrl rS ynv

140 IMAGINI ALE TRANscREsruNl

57. BARToLoME EsTEBAN MURILLo, Fecioara cu Pruncul (,La Virgen de la Servilleta')

Reprezentarea in bust a Fecioarei cu pmncul urmeazi tradiqia

icoanei ca effigie a. pectore superius26. Ceea ce vedem este insi o

simpli ,,imagine", sau mai degrabl o ,,apariqie" ?

Marginea inferioari a tabloulur, care definegte portretul

Madonei ca imagine in bust, este dublati de parapetul ferestrei.

Fecioara V{aria sti dincolo de ea, dar rnantia albastri e vizibili

;i dincoace. Copilul

- reprezentat in mirime naturali - se

apleac1,in faqi si prive;te cu ochii supradimensionagi la privitorul

imaginar2T.

Pictura asgunde, in g_eneral,.acela;i mecanism. de dialog intre

.

imagine gi privitor din Las Gallegas. Diferenqa dintre cele doui

Iucriri este totugi sesizanti. Ele se sprijini pe tradigii fundamental

diferite ale reprezentirii la fereastri (figurarea prostituateilicoani),

prezinre nivele diferite de comunicare (dialog de

dragoste/dialog cucernic) ;i presupun doui tipuri diferite

de privitor : privitorul voyeur/privitorul credincios.

'eur,rap lnrotrr'rrd ze) ise)e ug) ecnl rnlnruJJs ln-tarlal? urp raJl

-sereJ IE alsa (rc '0 nolqel urp ynradered : snds IaJtlV

'nutSpu,tt

llqao erualqord rS rc 'eaur8etur r?urnu nu 'ecn1 rnl JolrJnolqer

€aJelnurJl r6psug urrd 'adacrad lnrotrrr.lrd 'lnsundspr ry -re

ererrro lpzu7d ad alapr; ra rrraundsuene\el uI nrs '(8g '11) ,,prr

-spaJal e1" ecnl rnlnruJJs trlr ?-s r urno e$e 'r6gsug rarirrede eiel

uJ prs :plsrsrad ralelrnSrque Wep terg)'ateonaC ralurJs rnJnJol

-cr.d B\\1zod 'grnsgu ?trunue o-JluJ trard JIuotrÎJd ,,t pg^ a) eaaJ

LtL o'I'IIunt^t In'I vf,ado NI slzn'II IS Yruv

lntuntd nJ ttvolJal

prytnd nn7 pt4tg

r rrNoNV nUTSSYI I '89

elsa eJ(' :pleluaw€PunJ elualqord gcrldruoo rarilperr ? ?iuacsru

-tuer ec lniade-re.I

irc(s;^lt)

ilop"w ad o-pu3o1d"::7 l! ?-tl'J:t8

-ouorr raual e aticaiip eSiii.rrug'ap rrsolo;:,,?;lseereJ EI la,llrrede'

Inueluot urp piuacsrultueJ o arnlllsuoJ_ IaJrsaJaJ Inleo?JEd

'eJJBs rrrprubzardar tarlrpe'tl aurlrede acaJeoeP'aurluoc

nearnd l-nu ?wrn uIP ?als_aJe areo ad lueuale Yn fsq aJnPoJluI

eE 'olllrnl i Inl aF aielord aprnolq?r urp arriadocsap Taryadoce

arSar pprqns Ear? pcaeasdrl ps ared waftx(uas q ap uadnL P7 uI r

'ozeal-IIAX I? Inlores uI ?l?luazero

?Je runJ e6e .rrrgldaJal rarJoat e plerluasa aUed o eInlIlSuIOJ

a tet' (ogtvBuai ap pga&u a) :o:r-ny. e / e\znf. ?rlrrelelP

,arado "artradocs "P

apqwE u; ,pfsrxa 'alEJola ellJlqasoaP el?ol nJ 'alur,rnf,

arl€ nJ szi?l?tupJul aierqear nes aut8etu! .iP?tu aJ PaaJ alse eJn

:r61r-lnolqel ynrotrr'lrd nrlued llJnlcnrls e pptdtculrd aJEu?uas?

o ,Snroi prsi*a ''aur8ewr aP elIraJIP alrrndrt aP oloJurg

742 IMAGINI ALE TRANsGREsIUNII

impreunl cu Luca, martor al apariqiei 9i, mai mult decit atit,

privitorul ideal este Luca), sau al tabloului pe care tocmai il

cr eeaz| pictorul -evan gheli st ?

t

Lucririle analizate mai sus reprezintd, genuri plastice diferite

gi degin funcgii diferite, alcltuind, cu toare acesrea, o grupi speciali

in opera lui Murillo. Ceea ce au in comun este calitatea de

a atrage explicit atenqia asupra mecanismului propriei maniere

de acqiune si inqelegere. Fiecare pune problema starurului imaginii

ca ^tare,

a graniqelor dintre ficqiune si realitate.

Sint imagini,,meta-fictionale"31.

Desigur, Murillo nu este singurul (gi cu atit mai puqin primul)

dintre pictorii secolului al XVII-lea penrru care legitura dinrre

spaqiul imaginii gi spaqiul concret se transformd dintr-o rupturi

intr-un continuum32. Avind in vedere exemplele date pind acum,

el rimine totugi pe o treaptd mai curind prudenti a acestui joc

meta-ficqional. In Olanda avusese loc, pe la 7640, o rransformare

al cirei princ ipal reprezentant a fosi

- inci o darl - Rembrandt.

ln portretul perechii Nicolaes von Bambeck gi Agatha

Bas (1641, il. 59), figurile ies pa4ial din raml gi par si pitrundi

in spagiul privitorului.

Faqd de experimentele rembrandtiene contemporane amintite

anterior, al cd,ror scop este marcarea consubstanqialitiqii

dintre rama ferestrei gi rama imaginii, noua manieri de a

zgudui graniqa esteticl ^parc

infinit mai drastici. Tabloul nu

mai este o pseudo-fereastri. El ni se dezviluie intenqionat ca

picturd. Figura, dimpotrivl, primeste o noui viaqi gi pare in

siruaqia de a pirdsi imaginea. Agatha Bas (il. 59) fixeazd, privitorul,

sprijinindu-se cu o mini de rama tabloului (ca Hendrikje

pe rama ferestrei, il. 53), iar evantaiul iese dincolo de

ramd,, devenind un obiect ,,real" . Aceste tablouri, ce aveau si

facdin curind epoci, reprezintd concretizarea extremi a unui

topos: cel al portretului insuflegit33.

Incepind cu tipul ,,portretului in spatele balustradei" si continuind

cu tipul ,,portretului Ia fereastri", topica imaginii ajunge

aici la o graniqi aproape de .nedepIgit. Expunerea literarl" a

acestui topos precede transfoimarea vizuald, realizard de Rembrandt.

Unul dintre cele mai lungi poeme din Galleia lui Gianbattista

Marino (1618) are ca remi o ,,imagine crudi" (l'imaginee

crudel). Portretul (sau obiectul acestuia) de care este indrigostit

gs JruJEpEz pJree)ur r.6 (vtna,1) rnlnolq?r etueJ urp pc6nu

a.rec trlsoSgJpuJ lnlnraod e pcrlaod antuazatder flseaJv

n'neoplotu p,tltU a 'o?uuls ptquo<l a 'o.tast147

'pccol uoLt o,n1v 'r1al aqc rcnt tut '?ssp7u

'eurSetur ap Intnlers

azauopueqe rS-ps l?Jn(uof,

- saJrns gJg! - IOIB alsa Inlaod

svg uqto8y 'Nfru Nvn roNVua l rsu '69

eb; o-I'IIxor{ rn'r vusdo NI alzn.rl IS yr.av

I44


imbriqigeze ,,aparilia' (l'ombra) dincolo de el, disperarea sa

atunci.cind e Con;tient cd. ceea ce atinge (tocca) este de fapt

pinza (tela), fac din Galeria lui Marino un preludiu fundamental

al temei literare gi picturale a imaginii iluzioniste. Imaginea

poetici a lui Marino indici totodati semnificagia inalti

itinsl-de ispita erodce in aceasti ,,soluqie' extremi a granigei

estetice. Nu este deci surprinzdtor ci, la numai cigiva ani dupi

portretul lui Rembrandt, motivul reaPare in tablourile de cabinet

private, in care trompe-l'ei/-ul acgioneazd. ca stimulare

evidenti a senzualitiqii (il. 60).

60. BARTHoLoMEUS vAN DER HEEsr, Nad feminin

'lnurJd ur a)nu ul e]rturl

-uot Jolelualtrala JoJnlnl eefilIouzeP gturzetd

- olr,PsollltuPttut

esosK o ?J OunuolE d eP ]P';zVetJeJE) - laJuodolnB €alroP IV

'EaurSprur pJrldxa r$ pzearaldtuoJ eJeJ (Bsau

rnun ?aJEorPund IJ e aP t$ pcrFtsa eirue.r3 BzllerJuoc e ap erlcun;

rrap eJ€ EP?JrsnlBg 'laJuodolne e) ernl)rd pugrurrrSel'lezn

-arirod rnlar ?alelltuapl InF^zeP e aP Inlor aurlar rg - eridrrcs

-ur

- Jllu?uas Ia^ru €elloP IE rnun lc 'esrz-ntJdord rrurSetul nN

'rr.aunrlel l$ prurut nJc leqJfq rnun InlaJlrod alsa pc

- rrcoda p

pnrsa8 Inlnpoc tuJoJuoo

- ?JrJluwas rdard ad ap ?u$u rBuInN

rrrlaruodolne un ep Eqro^ rI fi g) uaSalalu;qns ?s asel eu Ps

aJeJ nes 'rolcrd un atlpul ?s aJ?J aurSetut uJ Jrlrru r$nlot Plslxa

nN 'atunl ap uro un puJr lnurrd uJ alsa rernSrl IaC '?ralsaJe

r?rlnuq auuras ap Inuouadar pulzrlrrn'(alaruodorne 1$) apruod

ap jpuoriuaauoJ as?lJ raun auriede Inolqel 'pcrSolodrt Prrrpads

-rad urq 'rdard ad pur(rrds as grdrarp eultu JeI 'aued o-JluJ

leurlJur e 1nde3 'nps alaunu alncsn(eru nJ sIJJs e ere) ad 'grlerd

ap aper$nl?q laun alareds ultetuezetdar e$a prorcrd'lnrurrd u1

'u1g 'l\) iLg[-OLgI ePoued ulP ?olloP Ie 'se(79'll) 999[-099I

rru? urp Inun

: ollunlAi ap ataruodotne ?noP JsounJ aS

'rupqerlul au ps rlriprdarpug rualuJs t er aO

'lnta.ruodolne aoEJ r$g

lnrorcrd Pup IJunlB

: ,pwer urp alrsar" glelntuJoJ a aollelsa ralruer8 earr$pdap

eJef, uJ tueurotu rnSurs "J un 'o11rrn1A1 rn1 erado ug 'ptsrxg

+

'ss.ptetJrd eie;erdns r$ autSetut" aJlurP prleds

pSurte ps

Inrolrlrrd purrrdsr ' ,rczuydetele uf prs fJ g-red ps rloug

'rriagnsug ap tJre taruod un 'adsedure3 'etnlsaJ? Ialrqnr Pt?J

r-gs ;nrpuexaly'nps Inlnr?llpuetuof, elltuord g sagadV lnror]Id

'pppu.tap ou t, opol ne eluretp:Iatuel e eretuezeJdar E.rnec$tu

-uras wur eec aur,rord ( tggt-oogt)

ec-leg €[ aP uoraPI"S ?t ao

'acrtseld

elaue uJ rJoaJ?rB l?_-ny

r?P (Prnlererr[ uJ sap ar6asp8 es Jllore

parqo EO rnlmeruod e r$ r$agnsug rnptaruod zuat'erued5 u1

:,?Jls€eJeJ ?J Ino[q?r, aP IFUJ

r€ru EtslrlrJey'alenzrt rupJluntuoe e,rncadsrad urp ?[!Q1sod ersa

prnora ev,nle '(9g'gg 'y.'tauzodTnzlld?Q uJ rcs 'IS'1r.'saBalog

sp7 u!'pp[d ap 'ec)

- crperods - ande PuIr lrunlv 'llrprdarar

? ?ualqord ec acnalsa ralruerS eetezlteurer ar6a$pdap

lu Ig

'o11rrn11 e1 arSaspSar as nu ?alseJ? aleol uIP JILuIu adeordy

g|l o'r'rrunw rn'I \rugdo NI slzn'Il IS Yr]lv

146 IMAGINI ALE TRANsGREsIUNII

62. BARToLoME ESTEBAN MURILLo, Autoportret

Figura pictorului este inclusi intr-o raml ovalI, aflatl pe o

masi. Corpul e reprezentat din trei sferturi, capul, insi, frontal.

Privirea fixeazd, privitorul. Mina dreapti nu mai este ridicati la

piept, ci se sprijini pe rama pictati. Aceasta constituie, firl

indoiali, elementul cel mai spectaculos al intregii reprezentd,ri

gi poate cheia sa.

Necesitatea unei asemehea cbei rez;'lJti din intreaga structurl

a imaginii, care e una alegorici. Pe masa din prim-plan se afli,

dispuse simetric faqi de rama ovali, o foaie de hirtie cu un desen

in creti rosie, un creion, un compas 9i o linie (in stinga), de

(suaButdap u,tnsdtas op1tn7,y) erallurlJt PlsEasV 'taruodolne un

elsa rrrapal e) eee) g) pzaelr.J1ldxa strcs rnln(esaru prnurfuo3

'purlEl aridrrosur o eP uuaP 'letcos lerls

r6ernlace urlnde gletuazatdar eueosrad r! ec'pzeasaJP? as_l EInJPJ

lnroir,rrrd g) '- Ia etuJoJ rspsug urrd

- elseef,B 93ug1 ad 'aunds

eu ?E ('rrur8eur e t$ rc 'ralidrrlsut ? r?ulnu alsa nu ?qnJ ?quxl

plseaJu ?J EJrsuouap E^ ag) 'ea utrd leutrdxa 1n{esatu

ri; pl1nc

?qutlt o p8ealaiul ps lrqeder 'aluapntd topal rnun rreP fz?asarPe

as BE '?ulre[ earet)ePat r$gsug eln]rlsuoJ o aunurtu _?urud

npuadxa snq

natdp sqo(z utrrtoq{ otd suaB

u1dap urnsdtas olfmry ,n'uet

:purn ulp ?lseaJ€ aunds a) gter rcpJ 'erldrrcsut

rS rrrnlord eletnqure nJ ?tuer ad atezete IIuTIuI e plua8ra,ruoc

aP In3ol uJ 9[J€ as alarlJ al€ol JseulFuJes are3 uI ?Jrllr3 euoz

l1$psu1 ua rS ''rta Inuasap 'elapd 'E1e,ro etueJ uJ lntarrrod

no punardul 'auriredB IJ sIarPJ

- xopered lnrurrd ende rcrc r$ -

arirzoduoc e?eanuyelgle1il es EE '[a eP er"oJulP_91]e es a) eee)

r$ ic 'p1t,ro eurpr uI Inolqer l?urnu nu pcqdxa eridr-rcsul 'oocrro8

-ale rnlnuatsrs F tuauala un alsa raridrrcsur 1n_dugo'(fp '[) IrlV

'ej{dxl o r$ eauqap o eridrnsur aP areotpund 16.?cnalsa piruerS

-

eJ epensnltq lpperrsnJrq eP oloturP el;? as eautSBtut :PluaP

-

-r.r.a 'lercads pow uI '(Zg'It) olore Ere ernrdnll 'el?lrpar eP gllreJlP

ape:S uriap eaurSeur tS eaJauJs 'la:uodolne lnurrd

u1 r$ e3

'ue1d rnlnturrd 1n:luar urp eridrrosur eP lInF^zeP alsa aorroSale

rrpuaJsuJ trSarlug Ie puostad lnntcena 'oilunry x?rl lxt?ll

-ctd p auoBalv o alsg 'llqe[?^-l?raua8 suas un-Jlul nu rep 'lrnt

-crd e arroSafe o "J

leraprsuoJ rJ ateod zeuopuol lnra.ruodorny

'rrJolno rS lnlnuasap Inlnrpnls e aJEuIJn ec aralSeu er

',,triagnsur lntarlrod" ug'a1eod 'aurq retu IaJ IrqEIeJep'ytnlou

l7 '*atoloc 7a yt ou- asxP P 4)eP llnw rBur 'eturc1 snPe ?-r erE3

'ate)r1et es eJedrcuud teraprsuoo alsa lptnryu 1g 'lnfi:]-eu InrPnls

:Eun ?JuJ olJrrntrAl rnl ?PJo3P rI ourtuoled 'rraJnttapece rarieruroJ

alaluawepunJ fcoda e$e eI purlulxsuoo 'ri?trlec alseJe p3q1 a4

'.rornpuasap eue,e(r13au e gryI 'rrrolnc eue 1er\uetsgns leurler e"

'ouruop4 purr;e tollunry :rys rr;trSorq aP luelsuoc tero,ra tde;

'eareolnc nf, rnlnuesep BaJeulqtu; urrd ELxIeJ sull? 3 arec lnun ad

EJ 'tsrlJe ?J al€ao rauIBJ IuoIJeluI uJ leluezeJdar 1ac ad csaurlap

IJ alg 'rolr,rrrd rs elsacE arlul es-PuJ[Je 'reup:ul Inlnolq?l IB elsa

nu rol prirds ?rep rtltlr '(lmot nc rsasdrl laruodolne lnwrrd ug)

ylgtuezatdar alE aleriuasa aluauodruoJ laFsu urâP rnlnrotcrd

elalngurv '(etdeatp u1) alnsuad ellnu reu r$ pnryd o eeuatuas?

hL o'I1runl.^r rn-r vuado NI alzn'Il IS YL.dv


se re lizeazi insi intr-o manieri complet diferiti in comparaqie

cu inscripqiile tradiqionale ale imaginilor sau cu semniturile

artistilor. ln loc de perfect (pinxit) sau de imperfect Qtingebat),

care sint formele ceie mai uzuale in astfel di cazuri, verbul e la

participiul prezent (depingens) -

^ Acelsti marci artistiJe lingoisticd, referitoare la, timpal

reprezentirii, are acelagi efect de-goc ca semnul artistic rya.piz.l cu

mina in trompe-l'eel Amindoui vor fi analizate in continuare.

Din inscripqie aflim mai departe ci Murillo s-a pictat Pentru

a satisface doiinqa gi rugimintea fiilor sii. Autoportretul are

deci caracterul unui ex-aoto. El reprezinti icoana paterni pe

altarul artelor.

Si fie oare fiii artistului singurii destinatari ai acestui tablou ?

Firi indoi ald, cA, nu. Vocea care li se adreseazi nu aparqine pictorului.

E doar o voce impersonald, cate nareazi,cum' 9i 'de

cen a apdrut autoPorttetul. Nu se adreseazd" numai

'fiilor', ci

oricirui privitor. Adevlratul destinatar al autoportretului este

posteritatea.

Ydzut tn aceasti lumini, tabloul se descifreazd fdrd marr

dificultiji. Rama ovali, in care apare Murillo, constituie o

veche formi a demnitiqii. Ea confirmi rePrezentarea ca

imagine memoriali. Gravurile, de exemply,-.y care gi-a ilustrat-Vasari

Le Vite (1568)45, alcituind un fel de Panteon imaginar

al picturii italiene, sint roate delimitate de aceeagi ram|

6]nalA" piestigiul ei se pistreazil de-a lungul intreguluiveac al

XVII-leaa6. *outlgile "duse

de Murillo sint totugi-evidente 9i

simpromatice. Prima dintre ele se referi.explicit la faptul ci

de a {ace cu un autoportret. Cu alte cuvinte, pictorul

"r,"i,

insugi (Murillo seipsum...) e cel ce s-a inchis intr-o formi de

dernnitate. El nu se agteapti ca ,Posteritaltean si i-o acorde,

a;a cum trebuiau artigtii italieni ,si-l aqtept":.P" Vasari Pentru

a primi post mortern r:n monument. El.9i-l.acordi.singur'

Inscripqia joacd,in acesr sens gi roluluneilegi.timiri: fiii (adic5

,posteritaiea') sint cei ce i-au cerut lui Murillo autoportretul.

La do"i"g a lor ^p^re

acest portret in forma unei imagini

memoriale.

A doua nourate consti in faptul cd, raLma ovali este doar elementul

cel mai important dinir-o complexi reprezentare alegorici.

Autoportrelul se afli pe .altarul arrei'. Este o imagine

ie gradul do'i, ,,un tablou in iablou'. Astfel ajungel la cea de

a trera Sr cea mar importanti noutate a rePrezentarii; tt2;tafe

'sÎlesIJluuras alEnzIA aluePuodsaJol ?PuEIo

uI B(ep eal? ((luEuILU[nJ Ia lnrrund gturuetder ugraPIBC UIP

alelrJ sns rcur alatuauSery) erued5 ur rpJelII Plelsele'erirper;

'eurs EI ap undur as ,trlagnsug

rnlnla-ruod" erirpe.n pur,rrrd rrieraprsuoJ ?âlIC'?e[-IIAX

IE Inloras lot pulsJa^?Jt lunrsual laun IE sndo 1n1od arnlllsuoJ

- Ieil lnrieds uJ EuJtu aPuIruI 16g 'grnsgu PlIunuE o-nug 'arec

eaf, alsa eaur8eur'?lseeJ? sreP aP

- olllrnlN In[ lnreJuodorny

'aulSeur ec (es euyu) auts ad as-nPulJeJo 'Bralsac? alairuer8

runr? ar6a6gdap lnral?êr'(guntnllgrrsearal) turSewr-opnasd

reun IB nldurs roltllrd JeoP alurcul luatuour un l€runu nJ

eauatuasE raun rnlnle;g earal

"'rEIullw

-nd rS ar; gs alnqall gcru(err. ac rdacrrd ?s aleol uIP rS 'a1a.raut

"alsace

ea ad url col rlnu e) rza^ gs '.rolqc6nur ?alercnl ';o11uau erntq.sal

rzat r-?s ec rc'rirugs o-s eo nep o-ri nu r5 'drur nau rnlnBa;lug e purldap

rqdgrs a arv) eeece r"rqc lcru 'aratual ?11? o IJlu o-surte e-u eJec ad'ctz

'elseace eulw alSaurrr4 1

rulutgd rnln8a.rrug e\e1 ad eP rollror?calnp Ie

"rsaf,? In?lgc ad 'srz eulq retu 'nes "Blseac€ eurtu 'gutueop 'al6aun.l4-'

',,plrAud" rJ ? nJluad rc'(,,esurtd" nes) ,,3sul1€"

11 e n-rluad

EuJru ?JeJo rctu r6-nu aro(rn| 'rnlnreur8erul e BaJ nJ rnlnl?eJ

eieyerdns rdoruoc e ap raricrpretur eerezuvurel IS - oEIIulIu

1nr3o1a - JTsEIJ sodoi \nun eeteJue) adacul saluBAJaJ n3

;rlrpc ralsace eieptd uJ o-l"Jola ru? aJ?J ad grnlua,re 'aJllalsa

ralrue-r8 ?sJnJ ug osurtd" lespl "-s 'luapn.rdurr'ereJ aro(rn] rn1 e

pJrr?trralqwa er\r.zod r$ pzeos-ra,rur es IeJrsV 'salelrf,IPuaa ?f,IJIJ

-oA r-? nrtuad'aurSerur eug) leil ynrleds ulp Eu$rr aPunuJ 169 aruc

rnlnJolrlrrd 1e

atunue r$'rougrapp3 el rlulJruJ Inlnl_Iloru lnsndo

arntrlsuot pleer eatunl uJ Puylur r$ eruer pur6pdap EuJI I

:i,

'nps .lnraJuod" r$ - lexopeJP'd r$ ogrrnlAl rergc

-

e aPaA as aJ ?aa3 PJ uluas un 'aurs aP aiurrrsuoJ ralsat€ F uues

un pturzarda t gt;uret" ad as-npuruqlPo EuII J 'ar8r;a aP FIor luan$

-uor pruns? r$g arec blyrnllJ un 'nr,r (pcug) ollIrnIAI rnun Inrcruod

alsg 'gtuaza-rd tueoo$ aur8eurr o eJ gzeat)rd as olpntrAJ 'sns retu

lelnurlep InueluoJ uJ frern?J arngaJl Elseef,e nrluad arieorldxa

O 'al^ aurSetur o 'aritrede o psuJ alsa olluntrt 'P1e,ro ?tuBJ uI

' r1o.tnntd aut7pun ep nps [uetJ?r?J

r$nsug ultdgzealallar as 8rDno[qet ur nolq€l" ere)aq 's1gcu;nolq?l

aJBrarJ 'racrqo eO 'lrxop? fid e) InlnFJuodolne ? pleuodualur

6tl o'I'IIxnv{ In.I vusdo NI alzn'Il IS Yruv

150 IMAGINI ALE TRANSGREsIUNII

ln aceasti tradiqie se incadreazd,intreaga serie de portrete de

Frans F{als, care lucreazi cu tipul de reprezentare in raml ovali

qi utilizeazi totodati

- anticipindu-l pe Murillo efectul de

-

trompe-l'ez7 al miinii care iese din raml (il. 53)52. Ca Ei in cazul

coincidengei cu Rembrandt mai sus amintite, este greu de

53. FRANs HtLs, Portret de birbat

srludcuss sprilad'G'IyIJ sNVuJ gdnp) 'ELl-t.j^. :{(] Nv,^, N'ei[ ig

E

I

$

p

ti :.

IgI o'rTrxnn in-l vxsdo 1\.rl SIzn'ir I3 y.ltv

152 rMAGrNr ALE TRANscREsruNrr

presupus cI Murillo cunoa$tea aceste portrete. Identitatea de

interes este insi vizibili. Ca, de altfel, gi deosebirile. In portrerul

lui Hals, mina in trornpe-l'eil se aratd ca un ,semn' al ,portretului

insufleqit'. Lipsesc, dupd gtiinqa mea, exemple in care mina

se sprijini pe ramd, semnificind astfel ca mai tirziu la Rem-

-

brandt

-

un semn de contact cu graniqa estetice.

Cunosc un singur caz in care acest contact funcqioneazl

pa4ial: Portretul lui Petrus Scrioerius (1626) si gravura lui Jan

Van de Velde care-l reproduce. Nimic nu ne impiedici si presupunem

ci Murillo a vdzut aceasti gravuri sau una inruditi

cu ea. O compara{ie cu autoportretul de la Londra (i1.61) este,

de aceea, foarte concludenti.

Gravura lui Van de Velde (il. 64) il infiqigeazi pe umanistul

Petrus Scriverius (1585-1666) in rama sa ovali, in care deasupra

se afli numele, iar dedesubr deviza sa (LEGENDO ET SCRIE-

BENDO). Partea inferioari a gravurii e ocupati de un soclu, pe

care se afli o inscripqie. Portretul nu se sprijini nemijlocit pe

soclu, ca mai 6rziu la Murillo. Inscripqia, in majuscule, nu joaci

aici rolul unei semnituri care se gdsegte, in cursive, in partea

-

cea mai de jos a soclului ci exclusiv pe cel de exergon al unui

portret. Legitura dintre

-,

cimpul imaginii ;i cimpul inscriptiei e

creatd de mina celui portretizat. Ea iese din rami, contopind

textul gi imaginea intr-o unitate. Textul constituie o laudatio a

celui inflqigat. Aflim ci Petrus Scriverius este un protector al

muzelor, un apiritor al drepturilor civile gi un istoric nepirtinitor

al trecutului Bataviei.

Ultimul rind se dovedegte a fi cel mai important in contextul

discuqiei noastre. Aici se afirmi ci ,scrie mai departe cu mina

dreapti liberi opera sa fideld adevirului" (LIBERA VERIDICUM

DEXTERA PANGET OPUS). Mina in trompe-l'eil exe astfel

nu numai o poanti iluzionisti, ci gi un element simbolic. Este

posibil ca Murillo si fi sesizat exact acest aspect.

Atmosfera culturali a Spaniei permitea integrarea motivului

de sorginte clasici (aga cum s-a vdzut, elogiul miinii sebazeazd

pe o veche tradiqie53) intr-o reprezentare artistici. Literatura

artistici din Seglo de Oro incepe cu lucrarea lui Gaspar Gutierrez

de los F.ios Noticia general para h estimaci6n de las artes

(1600), in care capitole intregi sint dedicate problemei rangului

picturii, raportului ei'.cu istoria gi literatura, sau echivalenqe

dintre ,,pictor' gi ,,cel ce line panan54. Desi aceasti temi a fost

epuizatdin Italia de literatura Renasterii, ea este inci actuali in

Spania veacului al XVII-lea55.

ollrrnl l) Jpqaopl/lpqaBuxd unsdxas on?mryg nes (aurs ad rnc

-gy 1 wtcld ?- s olIrnIN ),,1p al I ryxut d urn s dt a s opun yy"'re€uraPoru

ecoda u;1n3o1rda rS nrur14 ?[ Inrpnlard an r51 arer'pturnp

ap asJaôJluoJ raun lnalcnu amlrlsuo, 9Jnrputuas o-J1uJ prrsoloJ

?l?Jodtuar ?ruJo{ 'DpJnl?utues" t$ ,,ppua8a1" durl r$e1ace uJ alsa

Bridrrcsul I giueprocuoJau ?rspate gtentdnlur arnqaJl lun3

'fu1tu u; eraled nc 'rnlntapla$ eie; u; a.rede nu ollunry

'eelsef,e aleol nD 'rnpuolrlrJd roJrqco eieg ug rnproDrd lnrircraxa

IeJrsE pulrrpur 'luaza-rd lnrdrcrrre d e1 ataButdap lnqtat ar6asolo;

'p,rrrlodurp'o11rrnpr1 rnl rnlnlaJuodolne Bridrrcsul'(rorearc)

rtrlce r$ nra alsa

-

leluezerdar a aJEJ uJ a]€lruluaP eP rauJoJ

?pnrJ u!- leznaruod IaJ

pJ lnrde; gf,rJruues rnlnqre^ e tuazatd

rnlnlrl?rrpur eturoJ '(SnaO JACNVd) erado ?nurruoc rSJ

snuaArJJS snJled gc aunds au ?a epla1 ep u?A BT 'alwlardralur

aps elrruepgJls uJ'rnlnrolurrrd 1ruorn(e ur r6nlol aur,r Bridr,rosul

'lsruorznlr rnlnJnJl e piuer-rodur.eletgâpe pcsrrniard ps lrqedec

rsoJ rJ m (Vg'1r) lapou (rnlnlrqrsod) 1e nes rrselr n1n-sodo1

IE Jotff,sounc rottlrrd un IBrunN 'llu11tu Inlnllloru erlecrlruruas

u?Dtlq pv pcgdxa nu (tg'1r) olJrrnry rnl IntaruodolnB ad ap

eridursur 'rp["A ep. u?A ap arrq-asoep ards 'pc lrqecreuer alsg

Dxpuaa sndo rnun e eleoleeJJ rdarp palxap

plaq?l pzeriuapr,ra r$l prsruy 'aple^ ap uBA tnl rr-rn,rer8 IaraIuELu

ruJoJuoJ lenzra Iepou un azatdep€ ps lruaw lercads potu uI

?ra oJlrrnry rnl InlaruodotnB ande oJBJ uJ :eJelrl [nlxEruo3

>'gerllqernp pier,r o a1-npu;.rn3rse IS ?llqlz

-lA ?rrrlo; o al-npup 'areolrtardau ug areolr:ard rnp elrJrucnl purJoJsu?Jl

alec 'ruglrn e,rrrtodurl J?al a aJeJ teurtu !alatunuar r$ eurre3: 'elua.rede

rS rc 'eiuasa rerunu nu rrurltu gzeero]r-p rr :e;nlcrd alsa elseacvo

: oIEI J I ezourdsg orf,nT xrlag 'ogrrn111

rnl InueJodualuoc ep sun€ alse crrrSaued rnlsace IE lueurlu

-lnJ InlJun4 'e8an ap adol rn1 ersardxa enler e n-nuad (ze,llrnl

-cld rc\raz IIulJru e lrelgf

raun ?eueurese a nlptaqll st? ec nu

16 attuaqcaut stp e) gtnzp^ "JnlJrd 'ariernles EI guJd leladar alsa

(rrs nuau pp op./ yp pA a su a ouput' oro,topattc oyu,),pler\lllnJ'

n?s ',,aleoleat)'|, 'oE,?uIAIp' ?uJr.u ?J rnlnrolcld IIulJru pr3o1g

'ssrnlnJol?aJ3 rrurJru

?auaruase EasoloJ o aJBJ ad'(xryonrJ un-Jlurp glenl) pprcrJrlJ?

?r{ru o nr leprd rJ r? orarC 1g'o1grnry

rn1 ecoda uI ?rr4 pullmrrr

elopoeu? raun r,uJoJuoJ J?r 'rn,au1a1p ou?tun ec plrnlard luru?un

arsa o1a3uB[eqJrIAJ rnl ?uIIAJ 'rn,,a3ar rnun BuJru" ap guuap

alsa 'atelerl ap Joluolrc tuJoJuo) 'ere) IIulJru 1u 'pragrl eaunrler

ep snpuoJ 'nrlrtrax? un alsa

- ?FJaqr[ etlv sqpnqq s,tv

-

gSI o'r'rrxnhr rn'r vusdo NI arzn'rr rS yJ.tv


;;"ffii.';tf.i;i; il"i.. perfect (pinxit/fecir) imperfect

.ei

i;;;;irr/i;;;;;;) fo* s'ubliniatd inci de Pliniu: forma de

Y;:;|;i;;;li ;;i, " mai modesti decit perfectul. El susqine ci

;;rtirrii";; ?i i;i;il i"i."qio""t, in Aniichitate' semnitura la

imperfect, pentru a ardta cd -9P.jr1

lor nu e termrnata $r ca

oerfectionar." rorJ.auna posibili' Numai trei opere' continui

iii;il:;;il;;;;;;;nul " orgolios qi mindru f'?f.'' Acest pasaj

se oicta/ficea pe sine) ar fi fost formele coresPunzitoare acester

ai" pii"i" citat pi in multe scrieri teoretice ale

n.""ii.lii, "'for, d"l" poiiriano6t "o-""r,r"t la Pino67 sau' P-entru.1^-i:"Ti qe ".?

il;;;i"ii a" .po." lui Murillo, pini la Ridolfi6s, Fr. Junius6e,

;;; d. d"tilo. oopn "it"

imi dau'r""-", nu esre insi niciieri

vorba de forma prizer"tt sau participiu p-rezent'

"

n""rir" op"."i lui Murilb reltefeazd, aspectul surprinzitor

.a, dir, ".1"

p"rru sute de tablouri, numai o parte foarte restrinsi

-';;i rne"", o duzini - este semnati' Cele mai multe tezolvd

;;l;;; /'; i r fi, ;, b " t (s au p in xi t b n g e b !1, i"'l;:. -T l"t "u

evazivd,,in care "-"l."te'tolula

d".totipto-is "Murillo

f'''

Ao"r" astfel suspiciunea unei repulsii a pictorulut fagd de Pro-

;ifi;;;il"i

a$a cum o trata epoca t". C,t atit mai mult iese

;;; if i ;;ri i qn.'iti a i n scripqi ei autop-ortretul ui

",.,"ob

il;j;il;

io,",dorr.r. Aici nu se afli numai inlocuirei im-perfectului (sau

p*i..*i"i) parti"ipiul- prezent,. ci si cel al formei obignuite

oinso-Dinsere "u cu i"iti^ a[p;'g*d'piigere' Aceasta din urmi

I;;t";d;;"'un plus de ambiguiiate : (in com-paraqte

.depingerezr

c1J pingereT2) iesemneazd. na numai activitatea de a prcta' cr 9r

p" i.""a" a'reprezenta. Este vorba deci, aici' de o sem.nituri

indirectd: Bart.u' Uirillo seipsurn' depingens nu constituie doar

li-pl" semn al ,,auteniicitdqii", asa cum este semnitura

"" .tir, E" J"r"-"""re ir,"irrte d"'ori'ce,o b ie ctul r ep re z e ntdrii

""iie.

a;Nil;;ilb"), care coincide cu executanwl (seipsum depingens)'

:k

Existi un loc, in Don Quiiote,

unde Sancho ii intinde cavalerului

p scrisoare gi il roagi si o semneze:

"...iscilegte-o cit se poate d.e limpede

- zise Sancho -'

recunoasci arunci cind. vor vedea-o''

ca s-o

Quijote eziti insi.

,-Nu-i nevoie s-o iscilesc, zise Don Q-uijote' ci doar si-mi las urma'

ie gi cum at semna cu mina mea"'73n

" "^

B ?Ar13r' a;tundsu€Jl o JEop else (alo(Inb _tog (rsJelrl nfs

ala{unu-f3 atr6 pr nrtuad :llqrsoci sundb^?l :n8uts un PlsIXg

rl( AZCUIIIeS

?s trrualeêl UYze ec aO 'lrletuStua elsa lnruatuSe-rg

()illrnW tz1 Tntautodotxy' prlnp prnnn2'Nit.tor duvHllt 'S9

,&-

99r olrrunw In'I vugdo NI SIZn'II is Yruv


numelui siu adeviraq Alonso Quijano. A semna ,,Quijote' ar

fi egal cu o falsificare; a semna ,Quijano" ar echivala cu o

,desquij ot izar eu voluntari.

,simpla urmi' a unei semnituri lasl insi cavalerului statutul

siu fundamental echivoc. Asdel poate si pribegeascl mai departe

intre realitate ;i iluzie. l:!

Cind Murillo, peste citeva decenii, isi va fi ficut propriul

autoportret, igi va aleza numele in afara cimpului imaginii, pe

un cartug. Acest nume este gi nu este o ,semnituri'.

Cine este de fapt acest ,,Murillo": cel ce picteazil sau cel ce

e pictat ?

Inscripqia rispunde la aceasti intrebare, iar imaginea, cu mina

celui portretizat pe propria sa ,,limiti", intire;te aceasti explicagie:

,,Murillo ilpicteazd" pe ,,Murillo pictorul'.

Nimic nu este mai sugestiv decit faptul cI in gravura realizatd'

de Richard Collin dupi autoportret in 7682, deci in anul mo4ii

pictorului (il. 65), dispare tocmai caracterul paradoxal al reprezentirii:

din mina sprijinindu-se pe rami nu se mai vede nimic.

Aga cum, mult mai tirziu, avea si interpreteze eronat Gustave

Dor6 in ilustraqiile sale la Don Quijote, atunci cind figureazd,

episodul cu Maritornes ca simpli intimplare petrecutl

dincoace de fereastrd (i1.2), tot aga Richard Collin (il. 65) il

izgonegte, printr-o anticipare si totodati o inversare a aceleia;i

operaqii, irevocabil pe Murillo dincolo de graniga estetici.

Asdel se incheie, in chiar anul morqii lui Murillo, secolul lui

Don Quijote.

NOTE

1 A. Palomino,Vidas, ed. de N. Ayalla Mallory, Madrid" 1986 (prima edigie

in: Museo P;ctorico Escala Optica, vol. I, Madrid, l7l5), p.290'

2 l) Viziunea Sf. Anton din Padooa, catedrala din Sevilla (citre 1656):

. . . .ha habido quien depusiese, haber visto un pajarillo trabajar por asentarse en

61, para picar las que estaban en una jarra" (Palomino 1986, p.292).

2) Pgrnetul ^zuecenas, lui Don Justino de Nette, col. londonezi Landsdowne (citre

1660-1655): , . . .a una perrilla inglesa que riene junto a si, la suelen ladrara los

perros ..."(Palomino 1986, p. 293).

3) Sf. Francisc tn Portiuncula. Koln, \D(allraf-Richartz Museum (citre

1665-1568): . ...verdaderamente parece estar alli la gloria..." (Palomino 1980,

p.2e3).

3 Louis Viardot, Notices sur les principaux peintres de l'Espagne, Paris,

1816, pp.4349. Despre .fortuna critica" lui Murillo, vezil. Lopez-Rey,

'nrz4l rBru aP ,,pJlsEaJeJ ap lnlnolqEr( elaruauela alEol rtrsrxa aJpt

u!'(gtIZ'.r51) erpuol urp l;a11zg leuoneN e1 ep (auouaprod rnl rrngrne)

ptz! ap lnlaurcd arntpsuor p rrlrpe;r relsaf,E Inrp?f, uJ fllu{ n) un ll

allrlJlp ap ruerlxe 'acprlod rarienlrs EznEr urp ,olil.rrrry

rn1 eooda u1'nere EpuEIO r$ erurd5 arlurp alelr?luoC '(€g 'y) 2991-9991'ecc

'aualrg epleurat 'uaasny41 eqrrlreets .ur1.rag ,p,uszatat o7 a[qupuag:(lS .tt)

1991 'unasn141 puorleN trrloq{rots 'g,ttsoatat q ?l?il lgg91 (urnasnnt rJEI

'(oFiO) neurnrurC 'p.usoatat o1 loqtpg ! gy91 ,f.lalpg orrucrd a8a11o3 qrrr$,lnq

'e.rpuo1 'pnsyaut o7 ptp1 :grgl'alnlrlsul uy o8ecq3 ,nlu putpt u! pe1 gl

'Ol 'd '8Oll 'srte4'say'tcut.td nd atuutad ap snoJ,salr4 ap .11 q1

'92 'd 'eiuarop '?lpry'T ap 'pe 'vtu77t4 ryaq,ruegly.V '-I tI

'r€t-9u 'dd (osor) s

'fnJ tp ttr(. p7 ur ',,eJpef, np anbrrorgq.l ta onbrlorurg5- lan3uryq 'q4 ,8raq

-ua{uq) 'yq'f 'auqapg 'J: lg6L '91 '1.tv,l ap euaav : asrns ellv .C,VZ-;ZZ .dd

'6961'l'zctlotutag ur',,*su8r5 a8eul ur aplr{a^ pue plarJ> :suv Fnsr^Jo srrr

-orwes aqrû1 'srualgord aruos u6. (orrdeqcs.W i9l€-69€.dd,I .1o,r,pr_rpe141

1asse3 I e8aug 'Iap sztqg:uJ,,orrthl lep sauonprrpay,q. lasseg I .i

1776,1 'urrprso4'tsuuy .tap atqdosopqr1 u7:ur ,,uarurlErreplrg req. "druO ]auul5

.g

:rnlnolqel eurer a;dsaq 'ur.ln .d 1i OOg

.lg6t .uaqcun;41 ,a$a1 .taqcnto.taltl

tllEtrtts -ete 'uewlo1 'N'I tS 'ur.ln r$ O9l

.d ,S&l ,y11tstl4uetg utol

-suot7tso(u.toy np a8o1odtC1 pun se$al uaqrsuaqsunE sep btlErl,txg .iortuo,-d

-utox up Ezraocl'ft1,svddrn 'V'{ :1e:auaE uJ ra(uEr etuayqo.rd erdsaq g1

2961'zedo t a-tureg'

a n guat v7

: artuu<l 4 acrdsa uu,q'au3urlassnol4J'y,boca1 .yt1-'y la8roaC .a :t-Sei

'1roa na51 '!"v u! @oputy aq1 'gar1no1.3 1.ur.ln l$ gt .d .626,1 .uaqcuny4l

'suapuuqnf 6[ sap apunEauory .mz a8pntag ur ,,,ra;a1e141 uaqcsredo.rna

rap ur uaua{^lrotr I 'raplrqrelsuaJ. ,rluaao'uasrg slz llorut{rs

.V.I Zt

't961 'urlrag 'appg u,tap sn" TIg ne.ralatunalg .V : arenuuuoc ug ri nry 11

'66e 'rv'rEO 'Zg6l zonErgl olnEuy 61

'IA' Io^'

a t q detu ouo q 1 u a opql s, r q J rr r r. r::; :il3f $;";:r?ifr"ffi :""

'

986 I'ulg11' qn a q1 s vs uotl da z ay p uu ttv qcsua ss at ot

-$unx 'pllg ut! ls, utqtpnag ng'(.pa) utapt 1{ 996,1

.uaqcunyl ,utapuuq

-re!e[ 6I sap-2anlrry tnz uarpnls acpsnacpls?suotld.azay ,statqtonag sap

faluv nq'dwa11 '41 (a:enulruoc ug r$ orc) rzat:orr,rud-aur8eiur puodrir

a.rdsaq'trrrn 16 6ZI'd'9961 'uuro11 ,rllalse3 .A ep .pe ,pg5y ou&i1g gy-g7

'4zaua11 'tttlsturut11 ?pmS ?p alpuolllun1ul ossat&uoS III pp itlv ,orrotlg

a ?Juolay :ur ',,occo.reg a orusrlelotsrry" .angerlEr; oSrndrol,rq .g g

'(get'd'996,1 oururole4)

,,?nurlsrp ellanbu ua oJp?no un JecoloJ ru .e;n1urd ?l ?Je Bsor anb oprqrs

uElgErI ou sef,uolua erseq anb 'uoro(rp .sarolurd sol uoJara o1 opuenb.'. .-, -

(Z 'rru) Terou'ztdng 9

'('ur-rn r$ 999.d

'tl6l'pypeyl 'pu.l_apour elJlpa'9771 'zyodsg ap a{m1 'zuo4 'y .,r) ,,arua;rp

unprs pnop' eaurdps ollrJnry pc lnrde; asprrEruer efap s8ua11 IaBJJeU g

"€,96I-Z96I'e:puo1,o.ry yo,(urapecy

ye,(og;- plrpel4l 'oper4 lap oasnl I ,(Zygt-ttg) olluulA[ u?qats7 g*o1ottrg

rarirzodxa lnEolerec I5 tgOt 'pypey1l

,1ot g,optullJ',zan?rg161nEuy 'q y

'6,36,1 t1lnag'(ooot-zegt)

olr..nw eP puu?rol ',7'vtarrElag

ErrrEg soluEs sol ep Err?II:rs i6-1 .dd

'186I XIO 'sr,ty-xnoag sap anazlC ur ,,oilLrnIt uo suoqcalJe)I pup siarr^.

lsl o'r'rrunilr rn'r vusdo NI srzn-rr rS yJ,tv


18 Vezi recent'W. Kemp, Rembrandt. Die Heilige Familie oder die Kunst,

einen Vorbang zu lilften, Frankfurt/M., 1986.

79 Yezi V.L StoichiqA, RIGIS: Kunsttheorie und ktinigliches

"IMAGO

Portrit in den .Meninas" von Y ellzqvez" ,in Zeitschrift filr Kunstgescbicbte,

49,1986, pp. 165-189. (v. volumul de faqi, pp.55-89).

20 la figura contrahecha de alguna "RETRATO: Persona principal, y de

cuenla, cuya efigie, y semejanga, es justo quede por memoria a los siglos

venideros" (Covarrubias 167 4, a.v.).

21 Schmoll 7970, p.131 qi urm.; B.Ylind,Velizquez's Bodegones, Fairfax,

1987, p.729.

22-W.H. Schoemaker, -lil/indows on the Spanish Stage in the Sixteenth

Century", in Hispanic Reztiezo,II, (1934), p. 303 Ei urm.

23 Angulo lrtiguez 1981, Cat. nr. 396.

24 An[ulo lfri[uez 1981, Cat. nr. 380, Vezi 9i M. Soria .The Boy and the

Girl, Companion Pieces ?" in: Burlington Magdzine, XC (1948), p.22 1i

N. Maclaren, The Spanish School. Natianal Gallery Catalogue, London, 1952,

p. 68 qi urm.

25 Angulo lilrguez 1981, Cat. nr. 66.

26 Aici gi in continuare: S. Ringbom, Icon to Narratiae. Tbe Rise of the

Dramatic Close-tJp in Fifteenth-Century De'ttotional Painting, Abo, 1965,

p.39 qi urm.

27 Ca in Cintarea Cintirilor, 2-9: ....iati-l privegte pe fereastrS" printre

gratii iati-l se uite."

28 .Que es 1o que miro? Es por dicha/Lienzo o cristal transparente/" se

intreba .in.ta, intr-un alt contexg la Calder6n de la Barca (Obras completas

de Don Calder6n de la Barca, ed. de A. Valbuena Briones, vol' I, Madrid,

1959, p. 1254). Pasajul a fost comentat de E.R. Curtius, .Calder6n und die

Malerei", in: Romanische Forschungen,50, 1936, p.126 9i urm.

29P.. Graci6n, El Critic6n (1651), I, 2 (rrad. rom. Sorin Mirculescu, vol. I,

Minerva, Bucure;ti, 1975).

30 Doroth6e Klein, St. Luhas als Maler der Maria (Ikonograpbie der

Luhas-Mad.onna), tezd de doctorat, Flamburg, 1933, p. 60 qi urm.

31 V.P. 'Waugh, Meufiction. Tbe Theorie and Practice of Self-Conscious

Fiction, Londra/New York, 1984.

32 E. Michalski, Dle Bedentung der iistbetiscben Grenze, Berlin, 1932,

p.

-

145 ;i urm.

33 Nu cunosc o lucrare satisficitoare asuPra acestei teme' Cite ceva la

J. A. Emmens, .Ay Rembrandg maal Cornelis-Stem" in: Nederlands Kunsthistorisch

Jaarboeih, T, 1956, p. 144 9i urm.; Th. Ziolkowski, Desenchanted

Images. A Literary lconology, Princenton, 7977, p.78 gi urm., trateazd

supravieluirea motivului in literatura modernl.

-34 G.B. Marino, Galeri'a (1619), ed. de M' Pieri, Padova,7979, p.252.

35 .DiBo seior, que pondr6/ al retrato tal cuidado,/_que aun en el lienzo

pintado/ tin fuera del lienzo est6,/ que llegue tu amor feliz/ a persuadirse, no

ln vano,/ que echarla puede la mano/ entre el cuadro y el madz/' (Calder6n

1959, p.12+8). Expreiia .ent." el cuadro y el matiz" este oarecum neclari

(v. Covarrubias 7674: MATIZ: la mistura de colores')

Acelagi motiv apare la Calder5n intr-un alt context: .Fuera de la tabla

est4/ y aun estuviera mas fueral si en la tabla no estuvierea.-./" (Calder6n

1959, b. 966). Y ezi Bauer, Der Ind,ex Pictorius Calderons. Untersuchungen

zu seiier Malermetapborik, Hamburg, 1969, pp' 136;i urm, qi 176 qi urm.

'f861 'pupeyrq '11r1y o737s pp 4oyrdsa P?parros 4 ua qst1r" 17'salezuog

uruehl '['[ :grct'epeuurg 'risutp p ou?saltp ap rctutd ,o8alpg .f 1E gg

'urn rS el'd,lg6l

'PFP"I I'otg ap o1\s 1ap rtn1u1(4 ap p!rcal ';aye.r.ra5 o^lEO.rJ:uI

'Og Elou rtdng 'g gg

'(rrrc snpo.rdat) gt'lt'ge ,ytu leJ,116l lroa ,ra51 ,s7v17 suztg,"ÎS .S Zg

esap r'r anb sra.rerrs apuop ap ':;""::JJ##;1,?.",Tiii:i#:ll,:ii*J

sns ap ugzege.n e1'sora.rau sns ap EJnlxaluoJ EI asa:tru anb ered ours ,srgsag e1

enb e.rpd lop e1 so op .od;anc rru opol ap uoisasod erelua auen

"i""b" "p "i

une ru tun8p re(nur e;lo operol eq ou uarnb e .oErp .ouuur esa peruol lopunur

Iep saJoqleql?u sol ap o8np:a,r asa ,rroap :o(aur rad ,o ,oueur Bsa .uouas

'peuroT-':OSl'd'Og6t'p1rp"y1 (?q)utry z7 ap atohnl uoq o&loptq osotu

-a&u1 7E 'saluea.ra3 lgyZ-eVZ.dd.11 '1o,r !g5,1 ,p$a.rnrng ,ruazurug .i iS nara:E

ep eraf,nperl 'rqcuo147 z7 ap atohnl uog oSlzptq lnrsa)sl,saruea.re3 lg

.,.urnrJarrvuerrf, rrsrrrropunuerrf, srss;if 5lc;:;li,:;;":4lGXi{"X'zr'"t

't€ etou etdus 6l

'286I 'uo(lC 'atnlutad 4 surp atnluta( z'7'boc:1'W- 'V r$ 1a8;oa9 '4 gg

ur.:n r$ gge 'd '996l .uorarulr<I

'xopou4 to uoltlppu aru"srluay aqg,rctulaptdT 4xopptpd,aIoO .T 'U l'

'uun r$ lg.d'tg6t

t;oa ra517q)unz/uroqsepllH ,ttapunqtqr[ ./,1 utt uapu4nparN uap u2

SunyatsnpnFsunx pun supfqapsuux nz ua&un qtnstatu2,ddrrea,i.i-f gl

'996, 1'eiua.ro11'ua s nupVq n llsun X uto a 8un1u,tu,t" S sy? sp A .zuy.I ;l)N St

'er--17,'dd '(e sot ) g 'llal ap uod u7 iut < ,,errurad np a.rnleuSrs

e1' 'alue8rg 'g ri asarqeleJ O:;I-6II .dd,186l ,59 anbttgo4 -:ug ,,9rn8r;

nE ra arual e1 p a.rnreu8rs e1. .e1eg .qC lggt-tl .dd ,9g6l .g,stttoturag jo

Trutuof ututau,V u!',,srsd1euy u?rJrrad y 13upure4 ur sa;ruru8rs Jo $norruas

aqa' 'ururyapueg.lf, 1j951 51roa ao,a51 ,aSerodsu&gya&uofuu8zg

tpu.raq .[

:ug1a.rdra1ur rolesJe^rp Inl€galEur elnfnsuor rurupuruas eualqo.ld iuaiip.vzet

'gZ '1tv,l ap altoay rza,r ';op16p;e alrridr:csur rS alt.rntpuuras a.rdsag gg

'16Z'd '9951 ounuole4 gtr

.7951 .e1y,ra5 ,pre1

-rrursre1 arirpa '(9791) ,o1ptny7 ap ptutap"rv q ap oltosnupry lg veLZV

.fiSe -d,9951 oururop.I),,..' o{nqlp

Ie ua esopurprnrsrp ou,opuoloc Iep EtsEf, EI oqf,nru o.ro(au.... 1g

€,62'd '9861 oulutoled Ot

'tu:n r$ gZ'd'gI9L nzuatr7'....zltua) ?ap euV,T,orcr;ruog-'g 6,9

'(8€ prou 'z.t(ns) tort

-elue pl?trt 16 rnlnla-rtrod s?rgnrJelo3 ap prep rarirur;ap pulzundsaro3 gg

il 'logz-nglz.ru.lEc,136,1 zenSrgl

oln8uy :rrr1de.r ri rrdoc ar1e. a;dsaq .(UXX .d,eL61,uq.rag p-r"iunr5 .appuag

snlslaw rrc|ollrrnr J '.rale141 ''I'\/ ul g5,21 'a.l3aly IenuElAI ap urn,ter€) puro

-IJaurE prelnrrued aricaloc o-.rrug ar6aspS as (ounuoP4 ap tp3oaa ,,?llrloC ep

olErlar' Iere nr lEf,r1rlu_apl r$ purSuo rde.rp .f li .lr .rEJ .196,1 zanSrgl oln8uy

ap leJoprsuoc) te:uodotnE pa_lrerl rlr un .uor8ury1a2l Inaznu ,erpuol e1

pre.nspd arsa (aridycsul E.rH) ardoc O.fln.ru .tEO .1gi1 z.t3tg1 oln8uv Zg

'e6Z'd '995,1 ouruop6

ep leroâ ,,e11rloE ap (ore.lra.l) orlo- IarE ap .yrgegord ,eq.ro,r, arsA 9€

691 o'r'rrunhr rn'r vutrdo NI srzn-rr rS yruv

160 IMAGINI ALE TRANScRESIUNII

56 .V. Magestad ( . . . ) tomo lils pinzeles, y la paletta en sus Reales manos"

(Juan de Butr6n, .Epistola dirigida al Rey suplicando para la Academia de los

pintores", 7626), int Calvo Serraller, 1981, p' 229.

57 ....El Buonarroto de su mano/divina..." (P' De C6spedes, .Poema de

la Pintura", 1606), in: Calvo Serraller 1981, p. 102; .."Ia mano del divino

Micael Angel..." (Fr. Pacheco, -Arte de la Pintura ."o,1649, in: Calvo Serraller,198l,

p.378).

58 A. Roissle r, Der M alhasten, Kiinstler-Anehdoten, Leipzig/Wien, 1924,

- P.74.

59'W.S. Fleckscher, .Melancholia (1541). An Essay in the Rhetoric of

Description by Joachim Camerarius", in: F. Baron (ed.),/o achim Camerarius

Q too-l574). ili;trage zur Geschichte des Humanismas im Zeiuher der Reformation,

Miinchen, 7978, p.44 gi urm).

60 .Mano criadora" (Lope de Veg4 -En gracia del arte noble de la pintura...",

1629,in Calvo Serraller 1981, p 438.

61 .Mano enseflada"/.Docta manus" (V. Carducho, Dial6gos de k pintttra...,

7633, in Calvo Serraller, 1981, p. 286).

62 - . . ,poner los pintores en este desprecio, seria cortar las manos a la Pintura",

in Calvo Serraller, 1981, pp.343,367'

63 ,Esa es Ia pitura" que debe a la mano su ser' su cr6dito, su fama" su gloria:

a la mano digo, que es remedio contra el olvido ( . . .) qt" las obras de moment6neas

las trislada a eternas (...) les da una forma visible, y las asegura una

durable vida..." (F. de Lucio Espinoza y Malo, .El pincel...", 1681, in Calvo

Serraller 1981, p. 567).

64 Vl. Juren, -Fecit/Faciebat" in: Reoue de l'Art,26, 1974, p. 27 9i urm.

65 Plinii Naturalis Histori'a, Prefatio.

66 A. Politianrts, Opera Omnia, Basel, 1553, p.264.

67 P. Pino .Dialogo di pittura", Veneqia, 1548 in: P. Barocchi, Tratuti

d'Arte del Cinquecento fra Manierismo e Cotroriforma, vol, I, Bari, 1960,

p. 124 9i urm.

- 6S C. Ridolfi, Le Meraoiglie dell'arte, Venelia, 7648, partea I, p. 184.

69 Fr. Junius, De Pictura uetert.m, Rotterdam, 7694, p.ll9.

70 C. Dati, Vite de'pittori anticbi, Florenla, 1667, pp' 83 9i 9i urm., 111 9i

urm.

71 .DEPINGERE est verbis aut cogitacione aliquid aliis vel sibi magna cum

vie repraesentare, adeoque ornare, describere." (Forcellini, Lexicon totius

Latiniutis, Patavii 1940, a.v.)

72 .PINGERE: de rebus et colores inducere, inficere, colorire, tingere..."

(Idem, a.v.) ' 73 Cervantes 1987, vol. I, p. 304; traducerea modificati in conformitate cu

versiunea libertr a lui V.I. Stoichill; in original: Quijote, I, XXV; 1980' p. 269 :

. . . .firmela con mucha claridad, porque la conozcan en vi6ndola . ..

- No es rnpnester firmarla - dijo Don Quijote sino solamente poner

-,

mi rubrica. . .". jCuvinul -rubrica", tradus de autor cu ourmi" reprezintl codila

adtrugati la sfirgitul semniturii. Semnrtura ca problemtr apare des in Don Quijote

(1, 21; I, 35 etc.).

74 Despre aceasta: G. Torrerite Ballester, El Qaijote como juego y otros

trabajos criticos, Barcelonq pp. 721-123.

1H s!t\

ISSO(I VISlIIV{I

"; ,

i

-4

# &

st,uluJw sD7

Z-rInbZVtaA ottt(r

T

€

fr

'ṭ

t

,J t tl 01 J A 1 t I ut-{s F ut rl-{y 11

NVXVgXnZ :t(] o-)sr:)NVu:l 6z

-J8, I't. (t RI.(t() \'tzirtnc't

sfintu/ui Iotn /t Pitrnos

|tru| , S

st8rlJEg se-1") lttsl)l{ ,/ Due! lHo(l

o-l-lluny,t NVsSrsS !t^,iolol.uvg z(

61, BAR'f OI-O\1 6 IlS'I'EBAN ]\'1U]tILLO

Au to !ortre t

1nJt,t3ot g

J.:lt:I(l NI(l XSet'{X:IA NVI t8

9'. DAVID BAILL),

AutoPortret cu ndtur; modrti

ltllladatnv

NVA t(INV)jgl\:l)l

E

t

:#

F' ::**:

rt)31)t!-sr7la.l tl )vq un

-1.:tNVt\ (l)]vll)(11 f I I

t

r

t

1J9, nDGAR DECAS

Cnfd das Ambdssid.urs

YaNr-rco

rNrsvwr

?l ra rur$el e 15 _llrnrputues e euaos ur ?araJnpe .drull rselace

ug 'aundrur r$ raricrprarur e pJerirur ea3a1 gJ[EJuJ arec preorradns

piro; o ap surrlsuoc (aunds as nes) apal as rnlnJolrlsa,rod 1na

ere) el.a-rBrtsrSarug 6 'lynricrJ InrorJalur ug ales rrrgnsrSerug 1e

elace 15 (rarparuo3 euadoc ad pge as arEJ ,,atueq.. laci; eauric

aprqlsep € ap aturcup fcul mlnJolrlrJ JErlrruEJ,er.unu rnun rrJerJrs

-upJl IE E[aJp :JoI earaunde-rdns r$ ea-r-ecaunle puJJo,rord ,e1a,rru

pnop ad acnpo,rd as pJeurtuou ezoldxa fJ alsa

- ,,e.'. rnds 1g

rJpls ep lrlrs rore-aJeo ad'asnds I-lru alaunu pugc ,ea ards sroru;?

:eriuale terparur a?ette atu?O/lnJotne tunf, BSe rore

-

pliuasg

,zi alu€O 'pcur a3ur1d nu

'tepez u,rcre-a8ugld nu '13'lrn snp r-?C*

:rarul?ag Ergtun ap trnp?3ug alatunu atede nuol

-73tn4 ulp XXi rnptr.t], 1e'far4,r.'rsjrd q ,i pinrr"rl plseace urp

lS 'nps Intunrp ad raod ad vnglgc ?^ IJ aturEuJ rrrB ap ete) ee)

alSalr as rS purn prp; aredsrp nr1r3rr4 ereJ ur edrlc ug :pl€rJnJf,

?uaJs o-JtuJ Jol aJe areo 'rnlerunu eruelrde (pcsearpSard ps rS)

evrylu[?s tJJap psul aJEJ nu ericrprarul 'rricrpralw reun .trol potu

ug 'sns_ r?w l?lrJ lnsJaa ur 'aundns es '(atpauoJ pu?ale fr?lnl

-rtur rri:pc euadoc ad rrr?drrlsr-rcs ursp8 [I awnu rsace) rliauaruo

alaiurr1 eteote)

- rnSrsap - eurnu rnun JnJol?und.lnrotny

',,?alelarJolou" €JuI surl€ ne nu e[Bs alafde;

aJ?J uJ eJns?tu ug rS al$argrr aJeJ ur EJnsfu uI urruou-B alsa alueq

'euotsr urp aJtsn[ arunu ap ?Jrt?rrrerp earrnrr6ur ur ?Jsealugupd _

giuazatd ernSurs (-rolargun ?atunl uJ el^ ?iullJ ern8urs

:P[gnP a etierr,rlotu '.eJB taunspJ tlntu nu" nps alaunu g)eq

'Ealelrluapr ytlg^zep r$-e ap plEredar eelurupSnr

e1 'nuolaSthd utp AIX IntuJc ur .alueg eapundsgr JeJlsV

,raJ? leunsBJ llnw nu eleunu rcgc

Jepez u-\ J? 'ne s-aurc aunds e-r6'

al?ru?Jur arunN

164 TMAGTNI lN ocLINDA

lumini (in text). ln spaqiul alb in care Virgiliu (,,preadulcele

tat|")4 dispare, Dantele na$te in numele siu Propriu, pe.care il

s.i-l tran-

primegte de pe buzele iubitei ;i poate

- in sfirgit -

icrie ($i si-l inscrie) printre numele ilustre ale Eternitiqii,.intr-un

te*t cire repeti (sau incearci si emuleze)Ftcerea Lumii5.

Tensiunea la care este supusi,in Dioina Comedie, punerea in

sceni nominali este exemplard pentru intregul arc de probleme

referitoare laprezenganumelui unui autor in opera sa. In principiu,

numele autorului

- si semnicura sa - este un element de .patatext"5.

Acesta se adaugi atunci cind textul (fie el scriere, picturi

sau muzici) este considerat perfect. Este un semn de ,,incheiere*

gi o marci

- juridicd,lcomerciali de autenticitateT. Prezenqa sau

-

absenqa numelui autorului nu adaugi tocugi si nu scade (in principu)

nimic din valoarea intrinseci a operei qi a mesajului.ei.

- Deplasarea semniturii din spagiul paratextual in spaqiul intrate*tual

este un fenomen gi exemplul dat de Dante poate sI-l

-

fi demonstrat

-

prea complex (gi prea frecvent) pentru a nu

merita o abordare mai atenti.

Ceea ce imi propun si fac in paginile urmitoare este si mi

ocup de unele-dintre aspectele punerii in sceni a numelui

autorului in pictura secolelor al XVI-lea ;i al XVII-lea. Acest

interval de timp, in care se configureazi noqiunile moderne de

,artlu si ,,artist", poate fivdzrtt gi ca o perioadi in care se cristalizeazdun

raport, deloc lipsit de probleme, intre creator gi opera

sa. Privit in relagie cu problema semniturii, acest raPort are

nevoie, in primul rind, de o clarificare de principiu. In picturi

(spre deosebire de ceea ce se intimpli in plan literar) semnitura

gi imaginea fac parte din doul sisteme diferite de semnes. Intrate*tualizarea

numelui autorului poate avea loc numai intr-un

spaqiu care si permiti o integrare a textului scris in textul pictural.

Dificultaiea ei nu trebuie ciutati numai in problema ,cum

si faci din paratext un element al textului ?', ci gi in intrebarea

,,cum si faci picturi cu scrierea ?"

ln cele ce vrmeazl imi voi concentra at'engia asupra unui

singur asliect

- printre multe altele al integrdrii numelui

-

autorului: dialogul intre originea paratextuali gi funcgia intratextuali

a semniturii intqgrate.

Maniera tradiqionali 'de semnare, cea in az (cu excepqii,

bineinqeles) pini la inceputul secolului al XVI-lea, se sustrag.e

in mod peremptoriu tuturor dificultiqilor pe care le-am-amintit

mai sus. Spagiul predilect al semniturii este un spaqiu liminar:

uef ep ruxhoutv xxios :erqala] alduaxa ?nog 'at?lrxalduor

eJ?ur rcru o'rn8rsap 'pcrldur aterSalur Joluruguruas alalduaxg

'gnop ole3 arlur ?rnpns pllqlsod o ?r

'drun r6elace ug'lS rriprrleer e eal 16 rrunrfcr; Eatunl artug plruer8

o ec ar6aur;ap as srrls lnried5

'aur8Brur uJ ?lJ? as nu rep 'rnlnrol

-Earr alatunu arnl?Azap r$ aur8eur e[ ?raJar as Insucs

'rQg 't:)

rnlnolg?l p ueld lnurrd (ruapr.,r,a arsa lnsed r$) nes (ll 'g) euer

nlot. uoq,tnl nr ioqqq ap leund'NO,La NVA NvI '99

s9L

SrYhlYuNI ar4rnN

57, cIovANNI BELLINI, Fecioara ca Pruncul

?puq3o ?lrtsal tunc BSe 'rotn€ ep ?rntfuuas o ap Balrop IB uJ

rer.unu r$ roueru ap ?Jnrpuwas o ap 'pulr lnrurrd ug'roap ?qJoA

elsE 'nu?ua3 ?uuBôl9 n3 rurJlourv ruuEôrc rnl [E euol9spJ

ep InrJe ad ,1cdg ap seuuer.{of lnrorreu" ap les?[ uuras un -

rnlruJarqo p;er3orne rnlualJeJeJ € gpeôp ec aundord

.no1qel"

as E ap atur?uJ

- atsa Fu?lou tJ" ep ra er;er8rpc nc 'ernlputuas

'rnlnluaruruaê etep ap ?rrlosul 'Qgq ryn) ,o[or? lsoJ p* ?lsaJe

gc '1clg u€a rnl lnze) ur'aunds au crdotopua alar.unN 'DaJrpur

r?runu 3BJ o J€p 'alrrnolget'rn8rsap 'Bzeauruas

- 1ulflag rnl E IeJ

15

rydg u? rnl I€ Ial - eurnu ?nop elsecv 'pltnlxatelur arlcun;

p..atg ,21 ep ouopf II 'INI'I.Iag INNvAoIc '69

,',Ii;Xxr:l4'u

o ap ?lInJo[uJ etsa rrrnlgurues e plpn$alErBd erlcunJ 'rrurSerur p

JoIJaluI lnrieds u5 areseldap o pcqdrur rnlnlotne rnletunu ? puoJs

ug earaund :unze) ?nop elar uI :ariBa-rasqo o aundtul aS '(69'll)

$lllag ruu?aorC ep etarg q ap puoppry

li (gf '[) lcdg uer'

l9l aIYWY{NI sr^rnN

168 rMAGrNr lN ocLINDA

convexi (il. 68) nu ne redi imaginea pictorului in faga gevaletului,

ci dovada prezenqei sale efective la ceremoniel0.

ln Madona lui Bellini (il. 69) (;i ne afldm, cu ea, la inceputurile

secolului al XVI-lea) semnitura este aqez^tL pe soclul unei

statui antice dispirute (il. 70). Inscripqia in litere cubitale romane

(nume gi dati) trebuie cititi ca element al unei lumi inexorabil

trecute, ca un relict al Antichitiqii in peisajul care servette drept

fundal Madonei.

70. cIovANNI BELLINI, Madona de la Brera, detaliu.

Dar poate fi cu adevirat Dantrcil" o inscripqie care dateazd,

din anul 1510? Sau este vorba doar ceea ce pare mult mai

-

probabil de un semn menit si arate ci anul 1510 este, in opera

\ui

-

loannes'' Bellinus gi prin aceasti picturi anume, demn de a fi

inclus in aura de prestigiu cu care fusese dotati antiqaitas? $i

in sfirpir o ultimd intrebar€: in ce raport se afli textul scris cu

imaginea pictati in ansamblul ei ?

Aceasti semnituri, care a pirisit rama Pentru a se proiecta

in tablou, se fixeazd pe soclul unei statui displrute. In principiu,

.nrl€tep ,uthouly .to1tlos ptau.tod' .xcla NvA NvI'g9

'r3re elEllt{Jrruv EI atznle'o1oce

?pur13o uJ aurSetur :

crrnlnJolne .?aur8?urr" nJ 30( un-JluJ pJtur

Jrdolopua ,alaurnu( 'BlsaJE ep tuaJrp potu un-Jlug dup r6elace ug

rep'(89'81 'y.) sns reru rerrc lcdg u?^ rnl lnldruaxa u1 15 e3

'uayt tl.pu mututls Ec rnlnlsrlJE ?JoJBlar,u

EI pf,ruorl rS prlnc aJelnurrl :elnurcu 'rrnlets InJol uI 'rEilEu-I erJ

ps ?rqe pzeernrn aJ?J nes'tnrpdsrp luawnuoru rnun 1n1oos pdnco

erep ri ?rnr?uru?S 'r$nsug

FIIIag rnl Inr3?lnurs lpap r; areod

nu plrqrzrlur ernlEts plsBeJV 'rrn1els

Ie Dtxetered*

"p ra lnJal

-JeJv) azariuapr,ra ps ?leouJ e gry! eJnlpuues gzeetpe)uf, 'r$nsug

mFolq?r 1e

relnrq8unrdarp lnyybrd ?redar ?rerrlap rnl ?rnt€uep

-or,u nJ lnlJos 'epnual?Jed aps rrurSrro eetezneutel urrd aJe1 o

-rep 'ra e ptuer8atur aued Bc rrurSerur Inrouelut uI ?Jlur ?Jnl?uuas

uerurllaq InoJqEt u! 'lllxatEred un 'piruer3 o 'prnrpSeJ ap nrieds

un :nolqer ep fieJ Bru?r alsa a) eee) arnlels ep glel arsa InlJos

691

arvwYuNl srrnN

770 rMAcrNr lN ocLINDA

Un indubitabil pas inainte in cercetarea privind motivaqiile gi

modalitiqile semniturilor integrate poate fi ficut abordind oPera

lui Diirer. Dati fiind complexitatea ei, se impune totu;i o

anumiti selectiela.

In ciclul de xilogravuri care ilustreazi viaqa Fecioarei, Dtirer

iqi introduce numele sub formi de monogrami inscrisi pe o

tabuk (11.71,72,73,74). Tabuk este reprezntatd, ca obiect concret

qi locul ei poate sd difere.

71. ALBREcHT DURER, Banaoestire

/2. ALBREcHT DIJRER, Bunaz;esire

detaliu

Ln Bunaztestire (il.71,) ea se afli pe ancadrament, iar acesta se

confundi cu limitele imaginii. Prezenta ei pe acest prag este in

conformitate cu originea gi funcqia liminari a semnirurii. Aceasta

este insi purtati ;i incadratl de un obiect figurat aflat in interiorul

imiginii, chiar daci la limita ei. Jocul e complex gi comporti

o serie de asambllri. Evenimentul Buneivestiri are loc

intr-utr ambient care devine prezent pentru spectator prin deschizdtura

unei ferestre. Ancadramenrul funcqioneazd ca racord

intre formitul dreptunghiular al paginii 9i cadrul naragiunii. ln

ultimul plan, o alti fereastrd se deschide spre peisaj, unde, dintre

nori, se ive;te Dumnezeu Tatdl.

Acestui tip de asambler.i ii corespunde, la alt nivel discursiv,

un al doilea: in interiorul imaginii (dar tot la limita et) tabula.

Prezentarea ei (il. 72) are loc in parte^ destinati scrisului (cirgile

de deasupra), dar se folosegte gi de contactul dintre tabula qi

o €J Basap€ ptrlud a Jrlatse rnlnSerd BaraJart ,(et.y.7 rrur8erur

1e srz-nrrdord lnrleds uJ gsnporlur alsa rnleurnu eirlqgr pug3

'azarpp3urolne as gs ppqrdec ry

re eaurSeurr areldugrug grnd

-

'aleod 'a rep

- runr r$ ec '(y uJ 61) aralrl gnop B u?rnqwJ reun

Inletlnzal ec ea 13 aundord as ?uErraJnp eruerSouo:uir,n1nqrl

Inrorralur u; 'rr$-rggs uJ 're Inlqtuesue uJ rrrpluazardar ,,1nipic..

lll arvhrYtNl shrnN

paun4onzzA

aaunflogztl

nlJ?reP

'uaunq rHcaugry ''l

'{gunc rHcg{slv'cl

772 rMAGrNr lN ocLrND.A

pitrundere prin efracqie. In ,, VizitapiuneAu 1rn ciqelug se infurie,

iritat probabil de prezent^ acestui corp striin, de parci ar fi un

rnereorit cdzut din alti lume (il. 74)"

75. ALBREcHT DURER, Adorarea Trinitdsit

'jt

l

r'*.tw

g: i

ffir

Wr

Y,l

.fli.,, j

' a /,

;-il 'q

s; ; 4l*

i .5s','3.

{udi#

l&1.,

v

lr

l!

e1

ft,,i.;

i

tJ.4

'#:

.!ffi-. .M

-

. r-i,l'i

'(snuou.ray /arne

snuaqlv/ 80( I xuxutocl ouup lpqaxrv! ar7) Erntputuas grreod

\-ete) 3ea1s orru un ?uJru ug auri lruorcrd ,t$t'I) srrleJ peruo3

'

lnraod 'nps 1e

ualarrd un ri r$nsul [ntsrge : rJolelrzrl rop 'rnlnrc

-€seru Ear€otlJ^ u!'(ll 'll '8OgI) tuqian ap O00OI rcln fy.tl

-tpW uI 'lsruetun-laod rnun erueduoc uJ ?J?o eur.rd n-rtuad dort

lsaJ? ap ar$afn1s es JaJnC ?J xaluoJ lsar? ur Anef,rJruuas alsg

'sreleteu roprpldulruJ I? Joln? ?J 'aurs ad gtur.zatd as n?s tetuez

-ard elsa JolrrJJs un n?s laod un arec urrd Gzeq E ?JnlpsJoluJ o

'a1arp arturrd'alsa elseacy 'vsdalarcut:arirpen pre8unppug o nc

?Jrlaod-ocuotal prnSry o rrrntcrd rrueruJel ug pundsueJr ?s {Jap

16 pxaJdruoc

aJ?J nu lnrorJrd

'JrJolaJ ?trrar.ualuJ IEur - paro -

retu 'pleauzgrpu! r?tu etsa rernq rnl e eal '(lol'69 'p] prnrpd

-srp arnlets + prnlpuruas '[89 'BI'y.) ppurlSo ug aurSerur + ?rnt

-puwas) sns r?ru alelrJ erezne:uretotnt ap alaiuarradxe ap pi?J

\

!

I

'ntl?reP

7lpt1u7t1 te..pto?V

ualncl JHcsus'w'91

'([t tst]

'NIUVd SINIS / UIA 'V ONNV'IVg / AISV{ SI'].CIUON

/ UAU161 SnItAg"Iy) arldrrcsur o-rturrd ra lnroTralur uJ

eredo pturzatd au IE 'Gt'tt) rugugd ad alarrorcrd nc 'eldearp

urp 1nl1oc ug arede lnrotcrd''unreJ uJ Jo[ are pledrcurrd

€ueJs :lalru ap eiuara;rp azeleurues ?s ?suJ alruo e gtpl'1a

InJolne rderp es-npuJluezatd'alvuorlo,rap rrurSBrur lnrieds ug

prtur r6nsug lnrorcrd '(St '1y't1SI) glpt1u1t1 eat?.topv uJ 'sr?s

ernlcrd ufproqB p)ep e:eIJ r?ru urlap reJn6[ rn1 alniuaiul

ell arvwYuNl swnN


Iste (acesta/aceasra), despirlit de restul inscripqiei prin bigul

micului steag, ne indicl opera: ,,aceasta'18 a fost fd,cu;td, de Diirer.

72. ALBRECHT DURER, Martiiul celor 10000

aP OOO0I '(oPJ lnuxupry

uJ luazeJd '- ,,elsea)e/ElseJe* 'a$!

arar{c-lnluJ,rnc aridrrcsul uI ?J tu?^Jasqo ps J€saJau alsa 'rglug

r€W 'furunl ug asnd ?trJatu eJe) rnnle t$ tralttut.rt ap alaiar raun

eiel q wrspS au 'ra ynlqtuesu? uI Brado nl lelqnPap nps lnrroder

rS (aunu ec r$ aurSeur er) nolqel uI Inlnrolne e g\uazard elqnp

arlncsrp ur tupnl A njppuua vatptopv ?l tunJe rrrlualer ?3ECl

'nr[?rop '0OOOI nlat lflutlttI! 'uauno rHOaus'Iv '81

&qii

4,,. F-i;F'

=--:.

i :i

L '!;!

"

"S

"ri r".

; { sJ.

1 '"f.rt'

,., -u'rr,'

\-. *a".

"t?*,r; '.

9ll arve{YUNI lrwnN

176 rMAcrNr tN ocLrNDA

creStini, aici lipsegte . Iste esteinlocuit de gestul pictorului: acesta

afiate, tabuh, dar ne prezintd,,tabloul'. Tabuh se propune deci

aici ca o sinecdocd, Qtars pro toto) ;i ca o omofonie a ,tabloului'.

Nu intimplitor spaqiul dreptunghiular inrimat,. care poartl

inscripqia, se termini cu o a doua semnlturi: celebra monograma,

ea insagl rnramata.

Adorarea Trinitdpii este semnati prin tabula qi aceasti reduqie

scrisi a tabloului e semnati,la rindul ei, prin monogrami.

Tabloul igi este astfel prezent sie;i in mod aluziv gi implici, in

chiar actul prezentirii, numele gi imaginea autoruluile.

Raportul bivalent si paradoxal dintre tabula si ,imagine" e

condus de Diirer pini la limita unei contrapuneri declarate gi

programatice. Aceasta se petrece in renumita, gravurd" reprezeniind-portretul

lui Erasm din Rotterdam din 1526,0 (il. 7r). lnqeleptul

este infiqigat Ia masa sa de lucru, scriind concentrat.

lntre cel portretizat si spectator, la limita insigi ^reprezentdrii

fictive, se afll ingrimidite tomuri groase

-

operele erasmiene.

ln fundal, o mare tabula congine o inscripqie complicati gi

semnltura artistului.

Aceasti inscripgie ne oferi, firi nici un echivoc, cheia

reprezentdrii. Este vorba, intr-adevir, de ,Figura lui Erasm din

Rotterdam delineatl dupi efigia sa vie de Dtirer'. Textul grec

adaugi ci ,,mai bine il arati scrierile sale'. Urmeazd, data (1526)

$l monograma.

Ca gi in exemplele precedente, monograma marcheazi un

spa{iu in care numele artisrului este deja prezent in toto (Albertus

Durerus).Imaginea autorului lipsegte insi. Interesul lui Diirer

nu se indreapti aici citre tematizareainstangei operatoare, ci cdtre

opoziqia dintre scriere si imagine. Figura lui Erasrn ocupi un

spa{iu interrnediar intre marea tabuh care ii servegte drept fundal

;i tomurile din primul plan. Este o figuri ,,delineati", ne spune

Dtirer, cuvint prin care ni se indici, poat€, nu numai particularitatea

tehnicii gravorului, ci gi o inrudire intre pagina gravati $i

pagina scrisi. Dar adevirata problemi a reprezentdrii este redimensionarea

importanqei imaginii faqi de scriere.-Imaginea lui

Erasm esde ,imaginea inferioari" (ne spune tabula), imaginea

insuficienti. Cea buni, imaginea adevdratd, sint scrierile lui Erasm.

Tabuh insi;i, l;ezatd. potrivit unui efect de ,,tablou", este spa{iul

unui conflict (sintem in epoca Reformei) in care este vorba despre

umilirea (retorici) a Imaginii in raport cu Cuvintul2l.

fta,.Uodotnv p) ?rlual? Serre ps l?utuapur r$nrol lturs gW .aurpnl

-lual ?lnlosqB n3 rleporJru epunds?r .lrqeqord .eatnd €A es nu

rarnC rn[ €rnler8 Eet6ounJ (OS .tt) urssnocl^?r?p EareqerruJ E-I

g areSoq ap uarlxa rrlrperr

reun alaJrJ ar?ot ppeorrugar r$ earete qzap e:c.t,nrzrgl rctu loJas un

ep aurq rBlu nJ 'arec predo o-JluJ eetsaJe aleol urp euJwfJ eJ

tueptalloy uzp utsy.tg ,ur{Oc rHcaug.Iv .61

' 1Xi*

,f

,!

SSr

,1

d ]

ltt al.vwYuNI gI^tnN

178 IMAGINI lN ocLINDA

din 1650 reia dialogul dintre imagine ;i nume inscris, facind din

el centrul reprezentdrii ca atare.

Punerea in sceni simbolici la care recurge Poussin a constituit

in uldmii ani obiectul unor studii clre atras atenqia, intre

^rt

altele, asupra complexitigii acestui dialog22. Fericita imprejurare

de a dispune de o documentagie validi in ceea ce priveite geneza

Aatoportretalui (c.orespondenqa dintre Poussin gi Chantelou)

ne netezegte gi mai mult calea.

Poussin se'reprezinti ca pictor doct (o cafte in mini, togl raffaellesci

pe umir23) proiectindu-se Pe fundalul ,attein

(tablourile dispuse in adincime). Cel mai apropiat dintre aceste

tablouri (o pinziintoarsi cu spatele, sau poate' cum au sus[inut

80. NIcoLAs PoussIN, AutoPorftet

'pl?ntJalarur I$ p[BrnDId arirpe:r gSealug o gJIJTrcruJ eJE3

aceo f nu rio rncg;'raue osrad r r:ptuaz ardarotne r$

1 l!rytuaze td urdnse

srnJsrp un alsg 'laruodolw un lJtap urind IELu llnu rS tlnu reru

lptrr atsa IE',,tuasq€ taruodolne" un elsa'ru,rn1 elzgtse 'polqer

:6a)a;o)'petc'tnzgl ne urJ?W sno'I r$ uueruqcslgg J?IsO

',,?JEIJolJne" p)teril acrro 15,,lv q aSutd'w q anal Texutd'1o at

utnsdTas" eJ alntuJoJ csasdrl 'vtgtuazatdal Inltll It BJnl?utuas

ptnod nu ,runl?uues Ino[q?l" :rps IIJosaJaPaJd ap rlnru eard

pzeatrydapur as nu urssnod 'p8nrpe JJ

ar€J ad crloqrurs lerede

ln8alul ap aricensqe uarBJ gceq '(,,eruox?S ap alacnq" tursou

Inze) ur) rrrgtuazatdat Inrf,alqo rJ 'loleelc lnrJarqns at6e,r.r-rd

nu Ia :,,n1lrl" un

- riarrr pcep - rJ ',,pJnlguLuas" o trn8rsap ta

nu aurnu lsarv 'teznantod rnlao aleunu pueod tvtupJul InlrpunJ

rnlnpuetu€lJ elelerilod ug 'piuerrodur ap ?rlsdll nu erelelsuo3

o EI I Esur putu?apur. au u-aessog rn1

^ I v rrado nt ?eJelun{uoD

'alrrieorlitu, ,lr"rr*" EI pugd

"t 1Jt.t r1gt

rnrri e Ia ?3 r?rpêpe ep [aJ ?l arsa

- parr ?s r?uIIJuJ tuJs runJ

-

ua8 lsaoe ap ataruod aJapa^ uI ?aae ulssnod BJ?O ',,arl grnSr;'

ef, Intaruo d pny uJ pulrJelo:d 'ppun; ap erirpuoc e1 ,,1no1qel"

aSurdruS ? e[ ?uJd crldo rnlnusruorznlr alalep azateoldxa ps

tnrt6 ne

- aulnJ o suas tsaf,E ur gturzatdat'( t g '[) asnqelAl r$ srz

'uaessog uef

- Eal-IAX I? Inloras urp reJ sa[E rew r$ ea1-ny p

Inlooas urp rrzu?ru?l{ 'tu?lJodur 1or un IJIe rS preo( erlrperl

',,rn[nolq?t etele uf alsa urssnod

Im€JpAapV '?rqtun ?3 'arunu e) tgzeet)etord as ulssnod aJeJ

ed lnrieds alsa fsnpoJ dat ezuyd :rcte -rn8ts a nJJnl un 'tunctrg

'aps ralurr; e glrqrsod ,,glerueu"

aur8erur eJrun 'letgtepe dqc p-rn8urs 'aleod 'alsa pru:n urp ?rsaJe

lr.urssno4 rnl EJqwn 15 alaunu -reop 'ea e4 'pzu1d ad ,,pundsuell"

I-ps erels uJ rJ re aJ?J Inlae e (areod) earedat$e ur'u,tnana pa

gturzatdat IJ nfs lntartrodolnv

'rz,InJnolqer etele uy" un rc

'nolqet un alsa nu Es .e13gg" 'gfenzrtrnd arinlos o a8ap urssnod

'ruserg rnl Inleruod urp rarng rnl I? JlteuBrSord Inrxel

ug e(ap

eatgde ,,ara Br8r;a" r$ ,pleaurlap yaur8eut" eJlurp erirzodg

r',,erA €r3rya* r6psug rJ 'erBJaleo aurSrtur o elsa nu

'onualod'etsacy 'r..laruodoln€' un pJeJ ps rJap eproap 1g

'r6nsug

[e rerr.lJ azeztleet I-?s elsPrPloq as ulssnod 'nps 1e-ap tartrod

un pqre ?s Erorl arec 'nolatupr{O rnl e[? aleladar rolalualsrsur

apundspr e nrluad rS auerodruaruoJ llJnsltaJlrod earets ap

rrtunilnruaN 'urssnod rnl eiuapuodsaroc ap TBJIJITeIc g aleod au

(nrrrollag pzeauuasap p unc) ,rnlaunu 1no1qet" r$ leznaruod

Iar erlurp lnrrodeg 'eridrnsur prreod (gcug prercrdau rup

'plrredard gzuTd o

- 'zreuur/)N

serr.{u8111 rS uueuqcstpg Je>lso

6ll arvwYuNl aWnN

180 TMAGINI tN ocLINDA

q

81. JAN cossAERT (zis Mebuse), Portret de bdrbat

Expeiienqele contemporane, sau cu pu{in anterioare celei a lui

Poussln,'demonstreazi interesul pe care epoca o aratd, problemelor

suscitate de tematizarea numelui autorului in interiorul

autoportretului. Frederik Vroom, de exemplu (il. 82), se reprezintd,ca

pictor la lucru pe fundalul unei pinzein trompe-l'eil,

lu paleta gi-pensula in mini. Pe o a doua pinzi, care.se sprijini

inci pe qavelet gi pe care pictorul ar fi trebuit si se picteze, nici

'rrurgerur B rSpsuJ €tuet aJn8urs pz€auroI ele lercdas dJoJ alureul

rcre ep ce1'Q1ipl1uu11nipc ur 'nldruaxa ap 'es 4nqq

rS ;arnq)

utptuazatdal Ie rBpI^ nrieds un pdnco r$ rnlnrotne eaurSerut

ap prriosug erse ee[-IAX IB Inlo3as uI areJ '?leutuou earvlcarord

-otnv '(lg'6t'g/'l) tuapacard Inloras ut aseurroJ as er€J

rarirpel aF ecneualqure reur alac alarcadse arlurp lnun arlcalrpard

n) tetlo^zap e r$ rep.roqe e ea[-IInX [p lnloJas pJ : nJJn[ un nrJol

-dua-rad ?zearlsuouap (gS '28 '08'1r) alduraxa alsaJ? et?oJ

p,t1,to(o7nV

HCII(\AI,LnS IÎS'ITIA'C8

'., 'aryerSolne es eprpualds ur pzeauoJl

rnlnlsrue rnladlnu ? ?Jeqq eararlerSrpc 'm1 rupluazatdat lnJluas

ren{r uJ'rnlnolqet p qp lnrieds uJ 'prnt?utuas o arsa pradopodec

plsear? req 'pradopoder o ap Eqro^ rJ re puIJ rS ec ueld wrrd

ug rolcrd ep plr-tuezerd arsa rS

lntap,ta6 e(ap rrsgrpd e ezugd nes

Inolqer (e '[) S ZZgt ulp ycraral,tng ruelll/S, ep uasep un-rluJ

' r r(ltxut da p utn s dt a s ) rrrgluazardarolne edecipur

ap 'prep ?lseaJ€ ap 'triosug srJcsuJ elerunu JBop rc 'aur8?rur o

I8l arvwYuNl swnN

'nrTelep 'ytodoag'rJ'Iao NIc f,althrxal NVf '98

ad srrarlAl Inl 'aliduJsul aP arEolPund rrieds JolseJ? e

"Jnlputuas

?Jopraurs ap eriouny tS ec'pluaredsuerl't6nlol 'atsa tlnq4lacnuE

earriutury ;rrurSeui (earaprqcug ug 'r6rcard IEtu tuIJ 9s er 'nes)

Eareprqrsap uI rnlnrol€rcads je; tsar_E uI as-r-nPulra;o 'ue1d-urrd

q {wzaie rS unecs rnun lru?lpds ad greseld alse ?a aPun

'(tg-gg'8g9I) uyr?g lar sualry su?r{ eP fPnQ ug nes

-ndelnp z grnrrirpdsap o-rrul fl?luotu alsa pleull'uou earelrncsard

"rrn1

apun'(Eg-fi:y. a1gg;.) unpluerJ ?l eP raature6 Inl Tntvdoag

ug pldurlrug a3, e6y 'r$nsul Inolq?l nJ npzeeunr" _1nlp

nes

1a1 uir-rru1 arcc alaletdns ed ,g2eaxr3:' as -

relnrq8unrdarp nfeds

irir-rrug pfilozt rep 'pcrdoropu?,- ernlgutuas '(tg'99'98 't8 'll)

aluesaJetur rcru elal alaluarradxe PJaJo au gzaPuelo EJnpId

'aps rrurSuo earal$eounoeJ azauna:3ug ps pJnl€u eP psuJ

elsa p[eJnlJrd erntpsal ug ra rarerSalul 'DelEu]PJUJ

llJnrputuas" ?

?fQpdacrad erqe earrnleu'erdns 'sndo plod e1 'apundsaroJ IJ rolne

ap rarrrod-gJnlguuas mlntuoulq B auraJlxa upzl1?lstJJ IalsaJV

f8I sJvwYuNI 3r^rnN

184 rMAGrNr lN ocLrNDA

86. FRANS MIERIS cEL BATRIN, Duetul

spdtarul uhui scaun nu e cea a unui dulgher sau tapiqer, ci sigla

autografi a unui producltor de imagini. Ea se referd.la tablou

in totalitatea lui si este, in chiar interiorul siu, o repetiqie $i un

precipitat obiectual gi conceptual al lumii fictive din imagine,

care-l include, fie gi numai sub formi de nume inscris, pe

autorul siu.

'09'xxx'*tp!qI ,

't9-29'XXX'urapql g

'99-99'XXX '*"p!qI 7

'lZ6l 'p$a;ncng

?uo o:nueU ap plelueruoJ I3 nl(l-r3ul allrpa lrseaugtuog EauEC 'pg 'cnq$o3

aE;oa9 ep'rrror pe n' 1Z-OZ

<

1y1y' 7 n uo1 e8.tn 17' azp a uto S "u!

a! CI'alueq 1

gION

'ss,,rnJnolqef e eeJ'prnsgu rSeaace ug '1$ ,,1n1

-aumu( E ?ao :pJrluetuas ?lqnp o e[ ?drolued atec ,,etetvazetdeJ<'

o alse ,,plerupJur EJnlpuuas" 'Arl?urJr:le sundsgJ un 'lruolr r$

perrpur prrp r?rr.{t 'lua;o IJ ?s red Ea1-IIAX [E Inloras urp rr:olcrd

(TspueosJed r$eaece nJ trleurrtu drr ap gl?nlntu arlela.r o-JtuJ plJe

as (outaqdvtSoz) es eaurSetur t; (vu,touo) aueosrad raun alatunu

pJep (pu€rcruoreld) pJrleroos €areqertuJ ?'I 'nerarr letunrJuoJ

E-s flerueprJJo ?aJrpu13 arec nJ eurelrp rr.{Jea raun eare8aVep ep

'ered as lIJ pdnp trlosur alsa saco.rd tsaf,V 'aleriuasa rol eler?p uJ

gzeaztle]strJ es nolq?l ep lac r$ lgr '-rolne ap lnrdacuoJ lF? aJEJ

ug pcoda o nrtuad ptueuodrul 'pt5ull piuarradxa o aleJaprsuoc rJ

tod ,,no1qel" rS ,,eLunu" ellurp lnco(

rS plerupJur eJnl?uures

'nrlcrep lalanq

NIXTYS'IAC

sIf,gII^t sNVUd 'lg

98t srvirYuNi sr^rnN

186 rMAGrNr lN oGLINDA

5 A se vedea in legituri cu aceastl probleml consideraliile lui R. Sabry,

.Quand le texte parle son paratexte", Podtique 69,1987, pp.83-99 (mai ales

pp.88-89). Pentru numele autorului in Evul mediu, este esenqial Ei excursul

dedicat problemei de E.R.Cunius, Europiiische Literatur und. Lateiniscbes

Mittelalter, Berna Miinchen, 7967, pp.503-505 (trad. rom. de Adolf Armbuster.,

Bucuregti, IJnivers, 1970). O sinteztr a problematicii semniturii in

-

artele figurative din aceea;i perioadi este gi acee^ a lui P. C. Claussen,

.Ki.instlerinschriften", Catalogul Expoziliei Ornzmenta Ecclesiae, Kiiln 1985,

vol.I, secqiunea B. De acelagi autor a se vedea acum contribulia sa in volumul:

Der Kilnstler ilber sicb in seinem Werk,Herausgegeben von Matthias 'Winner,

VCH Verlagsgesellschaft mbH, 1992.

6 Pentru nodunea de .paratext" vezi G. Genette, Seuils, Pais, 1987.

7 Cristalizarea semnlturii de autor ca notiune juridicn este totugi un

fenomen tirziu, pe care il putem fixa in secolul al XVII-lea. A se vedea:

A. Viala" Naissance de l'6crioain. Sociologie de la littdrature h l'lge classique,

Paris, 1985.

8 Pentru semniturile pictorilor vezi numirul dedicat problemei de Reoue

de l'Art 26, 7974, gi mai ales contribuqia lui J.-C. Lebensztejn. Vezi de

asemenea C. Gandelman, -The Semiotics of Signacures in Painting: A Peircian

Analysis", American Journal of Semiotics 3 (1985), pp.73-108; C. Sala,

-La signature i la leare et au figur6", Po6 tiq ue 69, 7987, pp. 119-127. Nu am

putut si iau in consideraqie interesantul arricol al lui Omar Calabrese 9i Beny

Gigante, .La signature du peintre", La part d.e l'eil 5,1989, pp.2743, aplrut

cind acest text se afla deja in formi definitivi.

9 Yezi: A.-M. Lecoq, .Cadre et rebord", Reoue de I'Art 26,7974,

pp. 15-20. Pentru o disculie mai detaliatl referitoare la maniera de a semna a

anigtilor citali aici, vezi (pentru van Eyck) R.V. Scheller, .Als ich can*, Oud

Holland33, 1968, pp. 135-139; G. Kiinstler,.Janvan Eyck\Wahlwort.als ich

can, und das Fl0gelaltirchen in Dresden", Wiener Jahrbucb fiir Kunstgescbichte

25,7972, pp.707-727 9i (pentru Bellini), H.Beking, Gioaanni Bellini

Pieti. Ihone und Bilderziihlung in der aenezianiscben Ma.lerei, Frankfurt/Mein,

1985 (mai ales p.28 ;i urm).

l0 Sopii Aronlfini al lui van Eyck (incluzind gi problema semniturii) se

bucurtr de o abundenti bibliografie. Pentru opinii diferite de a noastri, a se

vedea conribugia recenti a lui R. Baldwin, -The Mirror in Jan van Eyck's

Arnolfini Wedding", Oud Holland.98, 1984, pp.57-75 9i A.-M.Leco9, .Le

passage de Jean van Eyck, ou les Arnolfini encore une fois", Le Promenear

L, 1986, pp.15-18.

11 Pentru problema raporrului dintre rami gi tablou, a se vedea recentul

numlr dedicat problemei de Reaue de l'Art, 1988 (cu bibliografia exhaustivi

a lui J. Foucan) 9i Fr. EdelineiJ.-M. Klingenberg/Ph. Minguet (Groupe M)

.S6miotique et rh6torique du cadre", La part de l'eil 5, 1989, pp. 115-131.

Pentru sodlu, rami gi probleme conexe vezi: Cahiers du Musde National d.'Art

Moderne 17/18, 1986.

12 Cf. H.\7. Janson, Apes and Apes Lore in tbe Middle Ages and in the

Renaissance (Studies of the '$(arburg Institute, vol. 20) Londra, 1952, mai ales

pp.287-352.

13 De notat ci tradilia care se referl la cel mai vechi autoportret integrat

(cel al lui Fidias -in clipeo minervae") ne vorbegte qi de existenla semniturii

pe soclul statuii (cf. Pliniu cel Bitrin, Naturalis Historia, XXXVI, 18 gi Plurarh,

Viepi paralele, Pencle, p. 31 )

sd.ro3 ',,urssnod aP sll?JlJodotne sa1 :luasqe lre:t:od un Jns uolleuen" 'uueyq

'l:ig-VS 'dd '2861 'uaqcunlAl 'utssnorl sqorlN uoa laol'W nP qtlqalmQ

'uuetuqosreg 'O :goz-ooz 'dd '11 '1o.t '2951 ntpuol'raoLoqnlK 'Y 01 Paluas

-at4 s,bssjig, {l*trro4-;1as s(urssnod ur 3urru1e4 Jo ernlf,rd aqa* (:auso4 'q

:A6-Zg 'dd '096['ut1:ag 'uarpnl5-utssnorl 'uuew-11ne) '3. i.tzaL ZZ

'(viz-en 'dd sale rcu) (997-1s7'dd

,7751 'weptalsurv 'g-1 'tutzpotaloY luts.?l1 ufiPtsaQ llut'uo .ptado)

fzutl u,tn'sot7ryay *rtirouoS-u1 E'rnrrrd 13 (pr1e:qa 'pcea.r3 'purrYl) arelrrs

;;;; 1.trrodt.t'pr-..ttp' titrul use:g '(3-2 'dd '9351 'u19..tr'Sunqtatqcsag sll

trun'y trr"d1y.g'"1 ,,iio-o1") druiy '41 eriuate eagprlr eu tunf, eSV 1Z

'lOZ-gOZ 'dd '€861 'uaqcun111 'uueu1o11 'r1tr ap

rr(r.r3ug (yg51 ar:enuel 8-e86I:lrg*tto*t 11 '8rnqtue11) tsuuy ,ary

4t ua81og

iie eir' ttqtnT rcfivodxe 1n3o1ere3 uJ rersnqrS ')--d Inl etry tza11 67

-:r t 'rru,hr-, in,""",uiui rgr"p tfar"od nu ,,lenrurds rnln'rotne"-eiuazatd

rutuad lnrieds (;anrpuel saqrery) ,,lEueleru ra-lnlruolne' e]atunu 'ilutlelul lruo

eJe aJEJ uI

-Lrelxt u1 'pr.rrod

"*r, pr"p:rttlnrotne e plldolopua ericarord 'ol

lnluauoru lrqeqord elsa asaf,V '(.-ro( -"IIEt Prnqa^3 I]suqr lr"u IIaJeI{l resaIP

p.tn 3unry,i5 ,rp r*".r"p-g Jlra,zs reP sneqselloS sep rqrerqllo^ qrrpua lEI{

1r.,"p,r"1 ,r'qr"1,^tr.; ,r,1.rrrl,pi"-or 1e iar ed rr ,rnln:otne alarrrnu pueod reur

nu 13.rrqi.rn51 i1-1ipiti1"rsr"cy 'rcwer vorezll""r 11 rnc'''r €-s Pyf 'gqeqo;d

ernlgu{ues r$ (9991) erep

1nrp1 rso;

"iu"rtba*, i"- 1t" 1nse4'(eruerSouou)

t"*t'ti p1qi, es pruer ed ;olocy 'e.oac eP Erurn Irlu a nu dlpueq3 e1 ep ritqcs

"le

,r1 'rrrr&rtor y pdeta enop E o-Jlul IElunu f,ol aJE IlJnl'uu,as e ElelqnPeP

"5, il ,.1-orne e prrdolopue ea.reseld pr 1nrdel ap ti te,tsuotueP alsa au ra,n.l

'r1e{1u1 EturoJ uJ reoP sues

I"t " ,ripl"tp3' pre'rp,r.ape o eP Eqro^ els-e PC

i.i"rg'-1i"

Lasp8 ri1 (ar.rei_ u1 apiard as 'e.rado psndns tsoJ E erer EI eriualralut

pdnp rS'rr"rq*r*rrp rdnR 'izgise ant) zyqot./ nolqtr lncof "rrlnrq8un

-rarrp' pt en nivturil ,atrto,py n-rluad rnzp,ra.rd lerirur lruerulo! u).u7lnzaJ

.3.raqu.rn51 urp ueur:a8 1euorie51 lneznl l €l }lEdasuor eulEr uud Is (Et' 'ru

'g76i'ziiiitli'1y1'antuqtszlbibru aqtnstatdny-zPrcua1 st'a1snw sag ''rag

-;l S al dilpiltl3 u1 apeirqo-s rraJo o-eu a;ec ad EarElueuInsoP ulg'lua^tole

elreoJ lxeruor lsare ug r1 areod Inlnolqer ruolstard aJeJePrsuot uI Enl V 6rl

',,trolgel' uJ Elulo;suerl 11 rS ,,prlnrse' ;arnq

.]nfuiluruoê (,,ar6arsa,lod- rS) fiBtr] eisaf,e :srllaJ rn1 rn1nrsa3. riurt.rodurr

te^resqo ? rauur/r( serl{uehl ?ie; ap tariue,r-ralur lyruoel eur:n ur rarinrslP In:PE

vyuttlst t) -

ppqq

- iilygui 'p"lt, ." pr,,tpttr aIJ ps rlnto-rl lJ r"

- sndo -

"i"do 'pi"tt,t.r.,"r8 "i,r.rr",rpeut i6nror lelou aO 'Esl-lvl 'dd 'e86[ '9 pa1 ap-

Utd t7'i,,vor1ebuoua.l rp rrr"'3iy ra sanbrdof 'utre141 'T luecer reur ll ig'd

'996,1 t,rauaS -srte4 'rrntodotnr,l 1a saoutad sa7 'xno3ruo

"

'O tttif_l)

UO

'0g6l 'Ol sazpn$ arupssouay Put IPaaPlPaW lo Tzutuo[',,<Lu'log agcst

i.i{,irr; tp i'tttiu"punqiqrf"-: jnursiu"unll ueqcsrnap,uap rnl 9991

sarqef

t5p'at.rtttp"S'r3P don : spl;C Pun rernq" 'a1un21 '61 I$ t9-6€ 'dd'z16l'lz

'ilng \tV ',,uortert;uuaPl lT?Juod uI su-alqoJd onal:uesou JeP uo^ zunx PUE

Ji 1i3 p"ruo3' 'ititl"itia' a, rnreod-ii 'rotctd a;turP lnuoder ruruad I I

rn ;"P,^ ,, o .rr 5',l,:i,l:';::,r::u,::l:,',::::f ;r,:x#{r;il3:? "

'

("ur-rn rS 1g 'd sap i:ou) Ev-SZ 'dd '0861 '711 amtotstlT P snqo.tv',,1sun11

rep uI qrl ruaP llw ,r"Sunu8eEag' 'nlcolsolerg 'f 'a1er1e a'tlur'rd '1""L 9l

'lqal 'qd rn1 erlnqutuoc 7551 'turtoq

-ura/K'q.taV,6 14au2as u, clr6 reqY nlelsunx l'O :lnunlo^ uI EePa^ as V tl

l8l rlrvv[YUNI aIInN


Ecrit 5,1983, pp. 87-107; M. $flinner, .Poussins Selbstbildnis im Louvre als

kunsttheoretische Allegorie", RdmJbKg 20, 1983, pp. 419451. Vezi: tn

volumul Der Kilnstler iiber sicb selbst in seinem Werh. contnbutiile lui Elizabeth

Cropper qi \(olfgang Kemp.

23 Yezi:'ttrflinner 1983, p. 423 gi urm.

24 Bitschmann 7982, p. 53 'Winner 9i 1983, p. 427. L. Marin in schimb se

gindeEte la o pinzi rlsturnatl.

25 G.P. Bellori, Le oite de'pittori, scultori et arcbitetti moderni (Roma,

7972), edilie ingrijitf de E.'Borea, cu o introducere de G. Previtali, Torino,

1976, p.455 (trad. rom. de Oana Busuioceanu, Meridiane, Bucureqti 1975,

vol. II, p.208).

26 Ch. Jouanny, Correspondance de Nicolas Poussin, Paris, 191 1, scrisorile

nr. 747,172 etc.

27 Solulia lui Poussin nu este izolard ?n epoci. Pentru detalii imi permit

si rimit la studiul meu .Der Quijone-Effekt. Kunst und Virklichkeit im 17.

Jahrhundert unter besonderer Beriicksichtigung von Murillos CEuvre", in

Hans K<irner, ("d.), Die Trauben d.es Zeaxis. Formen Kilnstlerischer \Airlichkeitsaneignung

(Miinchner Beitrige zur Geschichte und Theorie der Kiinste,

Hildesheim-Ziirich-New York, 1990, pp. 105-140, (v. volumul de fa1i,

pp. 131-160). ln acelagi volum vezi interisantul studiu al lui A. Prater, .Das

Bild vor dem Bild. Bemerkungen zu Poussins Louvre-Selbstportrit", care

ajunge independent de mine la concluzii inrudite cu cele expuse aici.

28 Yezi Bitschmann 7982, p.62 gi Marin 1983, p. 94 9i urm.

29 Bltschmann 1982, pp. 6142 qi L. Marin 1983, passim.

30 Vezi HJ. Raupp, Untersuchsngen zu Kilnstlerbildnis und Kilnstlerdar

s te I I un g in d en N ie d e r lan d e n im 1 7 J

a h r h un d er t, Hildesheim/ Zij,i,ch, 1 9 8 4,

p. 42. Inscripqia poate fi posterioari portretului, dar plasarea ei (chiar dacl se

datoreazd unei miini diferite de cea a pictorului) rdmine semnificativi.

31 Semnltura gi data de pe perete sint din secolul al XVIII-lea, epocl in

care inscripqia de pe dulap nu era vizibili. Ea a apirut in urma unei curiqiri

ulterioare.

32 Platon, Cratylos, 431 a.

33 Mtr refer aici la probleme dezvoltate, intr-un context mai larg, in cartea

mea L'instauration du ubleau, M6ridiens Klincksieck, Paris,1993.

'u?^lozar I-?s Inqarl e^ ere) ad xoperrd un ap tulqzl eu 'r$asug

alrur8eur uJ tJoap alrurSeur gredas oJBJ elelBlJelur uJ puynJ r?ru

gzeaseld as ?elBlrleJoduat aJEJ uJ rrtlsa,rod raun elualsxe lf,ap

pugundnsard 'raruodolne e[ ap pururod pzeercqele as ar?J 'rpueq

-uaU e1 acr;erSorqoln? rrlualur raun elualsrxa pugundnsaJd

'nriar,r raun ?aJnsa,rod alsa 'er;e-rSolqolne ,rrlcadsar 'er;erSorq puIJ

ad 'raueosrad eararrcsap a (lntaruodolne lrrcadsar) Intaruod

'aseorres ligrlncrlrp ppropur prpy auriuoc arieurrJe ?ts?acv

'ocryer3orqotne

sJncsrp rnun I? tuawala EJ InlaJuodotne 'onerue-r3ord rerqc eq

'lua:eoJ IaJ un-JruJ tndaouoc e ateJ tsrgp 1n-rrd rso; E lpueJq

-rrral{ :laJrsp ptarurrzeJ'runJe ad ap 'r1 aleod porlrcads pJerueru

?tseeJB 'JO 'eeJetuazatdatolne tpueJqrlag epJoqe eJBc uJ

pcr;rcads EJerueur ap luoJ uauri fs rnqaJl e,r'sn1d uI '6eJpuel{

ug rS epuelo uJ fru?es nc rcur 'gcoda rSeaace u; prnicrd ua8 Bc

rnlnraruodoln? ?arrrogug'aued prl? ep ad'r$ ,ea1-1JAX IE Inlol

-as uJ ee gzeetoqela as unc eSr 'rnlnrolearc e arldacuof, €nou

'alred o ap ad 'areraprsuoJ uJ er es ?r?p reurnu psug arede sundspr

InteJpâpv 'aps reueosrad erdns? o-lelrJraxa rJ JE epurlSo

arec ad ?flqlrsrzaJr ericene ap 'eurs ap arsoSerp ?Alsaoxe o ap

Eqro^ e pJ r,uapaJc ?s detuat ry

rue 'luatuor.u lnuud

u1 'aiuapunqe

IalseJE rolearlou erdnsB EqenuJ uarnd au 'pleropuJ frp{

'lelueJrp a(euosad

Joun BJs?ru qns plurzeJd es

lnrorcrd artc ur'ecrrolsr alJerqns nJ

rJnolq?l roun alerSalw ataJuodorne Elalrf, alac r$ upSnepe reru

a[ ?s alnqerl arado JolsarB re1 'r6nsug aurs ad gturzatdat es aJEc

ug rruer8 ep gz 16 auasap yy 'azuyd ap 69 respl e-eu

(lrexa [e

r?W 'alaruodotne ap ?lns o ap llntu rcu letcrd B rpu"rgueU

tpu?rqrueu

"l arJ?rSorqoln? 13 ]a;uodorny

areJarl ?aJ?ru PuIryJSnz

190 IMAGTNI lN ocLINDA

88. REMBRANDT vAN RIJN, Autoportret 89. REMBRANDT vAN RIJN, Autoportret

Nu cumva demersul autobiografic invocat este doar rodul unei

reconstituiri posterioare,fd,cutd de interpretul care umple mai

mult sau mai puqin abrziv golurile dintre opere ? Oare intre

portretul lui Rembrandt din 7629 in chip de tinir berbat (il. 88)

gi cel in chip de bitrin din 1661 (i1.89) poate Ei trebuie si fie

inserati qi seria celorlalte cam o suti de autoportrete pe care

le-a pictat el ? ll anticipa pictorulin 1629 pe bitrinul cire auea

sI devini ? Va fi avut Rembrandt neapdrat,in 1667,pictindu-se,

amintirea tinirului care fusese ? Pentru a rlspunde la toate aceste

intrebiri, trebuie si examinim pe scurt felul in care inqelegea

epoca lui Rembrandt relatarea autobio graficd,.

Cum se gtie, autobiografia ap^re ca gen literar in a doua parte

a secolului al XVII-lea. Prioritatea cronologici (1542)6 o are autobiografia

matematicianului si medicului Gerolamo Cardano din

Pavia, cdreiait trmeazd, destul de curind, cea dintii autobiografie

a unui artist: Viapa lui Benvenuto Cellini povestitd de el tnsu;i

(1558-1566)7. Atit Cardano cit gi Cellini arunci o privire retrospectivi

asupra propriei viegi in perioada ei de declin. Scrierile

amindurora sint naratiuni continue (degi selective), caracteristici

ce se regisegte gi in prima autobiografie importanti scrisi in

Olandh,lea a umanisrului Constantijn Huygens (1596-1587). in

acest din urmd, caz, ne gisim confruntaqi cu un fapt paradoxal:

umanisrul olandez igi incepe povestea viegii in 1629, adicd,la virsta

de numai 33 de ani8. Aceasti povestire a rimas in stare de fragment,

pentru ci degi a triit pini la 90 de ani, Huygens n-a mai

continuat-o nicicind. Rdmine totugi foarte semnificativ ci, la el,

pornirea autobiografici n-a fost un fapt de bitrinege.

gdnp rz rr 'ru€ arde6 ur arde$ urp '1ruodod aunds tunc nes 'el1e-tlut

glSJJA o-Jturp eJecaJl o nu:?aJacattcsengt?nT 'eiurrl csa,rgrSnz n11'

:alBS Jolunese IE

(esed un-rluJ alElrJE[J

?lnlosq€ o nr eunds au3retuo111 e3 ea33 g '(rnlnraruod ? rJllsual

4EreJ) rau€osJed E llSelalJns IJ?ls leun IIJaIJssaP E ?aJ uud IJIu

'( rarlersorqotne E ?JllslJalceJ?f, ) rullsalod BarBrrl€rodrual ulrd

rcru lecrldxa ry eatnd J?-u aJEJ 'rnlndrutt I? tuaulluas un ap aurl

'punrtpdarluJ as rnlnlaruodoln? ?u? tS ernltrrcs aJEJ uI 'eunlol

ruJs aricadsoJtur r$ ariearc eJeJ uI 'atierado flseao? freoI

,,'rrrur8Brur raun rrJaf,npord'rarado prriurparcug

alsa arrdo.rd ealetrluaPl 'eJ?ol?leêJ PunJord areolea o llB(

('ora areopc 'laruod 'ytpt?nz e) 'au8lrtuolAJ piualslsur nc alSatras

es aJec ep eprntord alaro;eratu 'luecal t?IUIIqns €-s tunJ Pdnct

'ate)uazatdeJ-oln? ap r$ ararieounJ-oln? ap nrirc-raxa EJ (lcaJrPut

'arnlprrzap as 'auntsa;uoo plsees? -rerqc urrd 'atec tep',,ar1er3orq

-olnE" o al?ol ap aluIBuJ alsa nu arec rirgc laun e 'rrrucn1 aP aruaP

-aruns o ep ar6aqJol aJEJ (unasg) rirpc raun €tulut uJ psIJJsuJ

alse eJ eruaJA ap ?rueuodrur aunlsa;uo3 'orIJI? nrc aleod as (,?aul

Baurs uJ areot purrdnc ps r$ Jselnpuy ps alsa aJEJ 'ttlulur er;od

ad acey as nu'ato,t uJ pu-npu1sp1" :pur8ed arecary e1uer3r1r; ug

atede'auSrcluopq rn1 ersardxa er? e n:ruad ',,tn1ne eaxtgt8nTo

:lerlueJ 16 pur8reru durr r6e1ac? uJ alse cr;erSorqoln? Inluaul

-ela'Z6Sl ug'es ealreour EI pugd rur8ed rou a8nepe l-ps ?tef,uJ €^

nu ltr:olne eraJpc 'IlSl ulprndacug'.psrqcsap" arec'unasg uS

'au8retuoyAl nI nlu?lasg enrlede ap ?qro^

a :cr1er3orqoln? rnlnua8 E eIJolsI €unJs ug snpord e-s

aJEJ lu?lJodur aueo; ruaulruala un arieraprsuoJ ^rl?lal ut enl JE-s nu

grep 'areolert Bs elsn( e1 trrcarde r; earnd JB-u sJetuaP tseov

'6?r.uroJ pP IsJ rlEPoror

rS puro; pp II lnrortuJs 'Bierl r6-npun-rcsaq 'er?rrlroJ-olne

ap rS ara8alaiug-ornu ap ?Alt?tual o Bauatuese ap 1t'atezltout

-eru ap eJ€JJaJuJ o r?lunu ?Ja nu ngs InsJaruaP

p] 'artcrra; urp

'gcrldxa au suaSdng 'pcr;erSolq p^lt?ruat o nrluad pluarJlJns

ariecrldxa o a.nu iuelrq tutrd un 'rier,t raun In[nunJp eatrrprun(

e1'ate1e ap a,-urs ug rlurroq 'luBlrodur aueoJ Ior un sua3dn11

rnl InzeJ ug r$ntor pceo( rue ep €€ ep ?lsrl^'acnltu ra alrrlelouoo

el?ol nO 'nru?Jls rdey un eugu?r ru? ep €g E[ ?tndacug agerSorq

-olne o '(rue ,I ep pts4l e1

inun eseuasaP rarnq) apcr;rp eard

nrdrcurrd ap etualqord aund nu aiaraun ap ranrodorne un pc€p

JE(I 'el?luaunJoP aurq luJs lJoln? IJauIl roP IeJ aJluJ alalrBl

-uo3 'rpu?Jquag ap aterrd euouotn? alaruodolne rolautrd

InuB ?r?potol elsa 'azapuelo rryerSorqorne raurrd evp'6Z9I

16l srscsur vsuvw oNIAYuonz


zi, din clipiti in clipitl. (...) DacI sufletul meu ar putea si aibl

implintare, nu ag mai sta la indoiali, m-ag hotlri; el este intotdeauna

la ucenicie gi incercarel2.'

Sub aceastl lumini, cred eu, se pot -ffue

a denatura prea mult

faptele

-

considera autoportretele lui Rembrandt.

In cartea sa din 1985 consacratl autoportretelor rembrandtiene,

Pascal Bonafoux citeazd, pasajul din Montaigne, insi mai

curind pentru a pune la indoiali valabilitatea sa cu privire la

Rembrandt: ,A zugravi timpul ? Rembrandt nu zugrivegte decit

prezentul chipului siu, aici gi acum. Orice portret constituie o

serie de timpuri oprite in loc, gi nu o durati13."

Prezentele consideragii urmlresc si demonstreze exact contrariul.

lmi ingidui sI afirm cd. dacd,, de-a lungul bogatei sale suite de

autoportrete, pictorul ,,se incear cd" , fdrd,,a se hotiri* vreodati,

el o face tocmai in spirirul lui Montaigne. Din dragoste de exactitate,

va trebui si addugim cil relagia dintre pictura lui Rembrandt

gi scrierile lui Montaigne este firi indoiali indirecti, dar

qi e ciudat ci pini acum

probabilil a. Ea ar trebui considerati

-

aceasta nu s-a ficut ca o consecinqi a considerabilului impact

-

pe care l-au avut Eseurile asupra mediului intelectual din Leyda,

unde s-a format pictorul15.

Daci privim autoportretele lui Re.mbrandt inarmagi cu-aceste

premise, avem $anse si putem inqelege mai bine una din trlsiturile

lor cele mai caracteristice, si anume abundenla. Se gtie

cd, deja Pascal ii reproga lui Montaigne ,,prostul gust de a se zugrivi

pe sine [...] nu in treacit, [ci] pe temeiul unui plan ficut

dinainte"16. Reprogul lui Pascal, s-a spus, onu vizeazi doar un

act de orgoliu, ci, mai adinc, picatul de deznidejde sivirgit de

Montaigne atunci cind, in loc de a rispunde morqii printr-un act

de credinqi in flgiduiala divini, el recurge la literaturd,,la arrd,,

pentru a trasa din viaqa sa o imagine destinatl posteritdgii'rt.

E acelagi demers care se reveleazd,, in toati modernitatea sa,

in autoportretele lui Rembrandt. Pentru prima oarl in istoria

Occidentului, un pictor incredingeazi dorinqa sa de mintuire

autoreprezentirii periodice.

E foirte instructiv in privinqa aceasta si luim in considerare

cele dintii autoportrete ale lui Rembrandq care se gisesc integrate

in tablouri mai cbmplexe.

ln Scend istoricd, pistrati la Muzeul din Leyda Ei datatd 1626,

Rembrandt se reprezinti pe sine in ultimul plan, ca personaj

secundar al unei povestiri imposibil de reconstituit in zilele

,'ozcrntle InJol u! ?w3€tul al ? ruluad Jllaod llJlds aP tndslP ?s Jesaoau

a ?l?ropur grgl re61 'rorerrads rS rolc€ 'puy ad PuJr Puuaâp 'runrstd

ayrrrdo.rd rrzurlSo uiel ug lzanrd gs r$ rzarpnls gs docs tsao? ur lrqerr;o:d

A 'Joltt un-Jtu! arr$.rr,rgsap nt aulloJsu?Jt as ?s alnqaJl 'alls?ou lau€ I?

ilueurop 1clJlp ep {l? tsace ul arunuer un ?cseapulgop gs atSarop aur3'

: rlr3 al?od as

'rnlnlagns rolrunrs?d rrrfluazardar lerJ?suor lnlorrdec W'(8 lgI)

ptnptd ap ylvocJ pl\?ul q an)nPorrlt. u['ualerlsSool{ uEA

lanwes 'rrrnllrd F uprJltaJoal rS rotcrd 'rpuerqruag Inl IB Aele

rnun ?zeaJorBP as Inuud 'aluBuodurl alxal pnop -lorn(e uJ rueA

lod au piur,r.ud ?N?aJE uJ 'aJeluazardar-olne eP ePorew IalsaJE

rrrnSra,rue erdnse rcrc uiglsrsul ?s JEsaJau r$nlol g '6rlnlnJol

lrld "'exaldwoc "iina

retu nu'eeeJe ap rS rgc'rrcodJ-e fxald

-r.uoi ep Inrsep

pel?tll€ntlJrds ap 'Ppropur prp; 'aurl arec 'sretuap

rnlser? ap aseorSrlar rolrriecrldut erdnse Sunlapug reso13 e-5

'sotslrJ rn1 lndnrr ep pr?tuJoJ areo{roqoo laleu

-o3erp eleruarua e1 'purunl gurld ug greo enoP e lrqun u1 lndrqc

nJ frep o :rro pnop ap glurzatdet as lPuerqwag 'arecrldnP aP

co( un-rluud apun '(Vtgt) acnn ad ap patuoqoJ uJ ?euaruasr aP

lrrcnrc eeJ?Jrprr el frn{e'alaraq

eles laJqalao arlerS yqrcsouSooar

aJEJ uJ

'1nrolcrd - Jolne ap psdel€reu pleJ?âPB o-rlurrd -

'Oggt) uar.{Juntr J eI op xxrn,o oanl1ru7 uJ arlgasoap nc 'rpuerq

-uay rnl el? arado atle uJ rS rsp8ar arebd as 'tecrldrtlntu lroaun

'r'nce (euos nd ec ateruazatdaJ-olne ep pporau frseaJv 'srJolIPIfJ

ellrnl?sPJl qns 'arrcrldrrlnu aP rJeJa un-rlutrd 'dturl r$e1ace

ug'r$ rrueu rnlnruJJs allJnlfspJt qns PlulzeJdar as atec 'rolctd

-rnlnJoln€ raueosrad ? ?ueJs ug araund aJ?olftuIn o-rlutrd pzeaz

-rreln8urs as 'rrcp8ugls ap pJuJ presaiug 'prado flseare 'trJl?tuat

€-s uo alBladar ep tun3 'ArlEJIJIuuIas IELu areod as nu tunJ

a 'lnlnlaruodotne rerJolsl e,trlcadsrad ut 'tnlnrolcrd lnsraurap

'rpuerquaU 1nI e gndo IJtulP

pn gPe^ gs rleruat luJs lrol

-Bluatuof, rllnru ar?r uJ nolq?r 'uvtalt m1nru3tg Intnuery uf

'nrJelueruof, un IJIU aP aloâu aJ? I?ur nu

- JorJalur urp '1a;tse uaunds gs ec 'tcrr leJaPlsuoJ

- Inlnolq?l

elleatc ug piuegodul ln:?J e'tuel)e un nps Inrqco ad aund'(droc

ap ppre8 ap 1oi u1) rnlnrorcrd lndrqc tllqo PuJsra,ren'arec pdtc

-urrd rnln(euosrad lnldacs pug Inulrd ug rupcreuar fs elnqarl

'?alsaJe aJlurJd 'sunJse laruodolne IntsaJE erdnse eduale Serle

aJ?J euruas alnunue uud tesueleg?JluoJ alse reuars Inlqluesuu uJ

pur8reu nps Into-I 'lpu€Jqwa1 piuern8rs nJ atsa '.tnot-atluoc ur

icep rnzp,r 'Upette o ep r?rp?ruJ lnrpull

'?propuJ o trlu r6nlol

psel nu aruapuadepur arcruod alaurrd nc erieredtuo3 'eJls?ou

e6l stscaur Yauvw qNIAYucnz

794 TMAGINI lN ocLINDA

Aceasti {.razd, care se referl'probabil la o practici provenind

din atelierul lui Rembrandt, Pe care in anii '40 l-a frecventat gi

van Hoogstraten, ag vrea si-o corelez cu un al doilea text, al

cirui autor este de asti dati Montaigne:

.Turnind in tiparul meu aceasti chipuire, a trebuit atit de des si mi

pipni si si mI idun, ca si mi scot la lumini, incit tiparul s-a intirit 9i

iniru citva s-a flurit el insugi. Zugrlvindu-ml pentru altul, m-am

zugrivit in mine cu vopseli mai netede decit erau cele dintii ... 21"

Sau, alti datd:

,...eu mi gtrtesc neincetat, cici mi infaliqez neincetat22."

lntre 1629;i 1631 (anii in care Rembrandt a pirisit Leyda

pentru Amsterdam), el s-a pictat de vreo douizeci de ori. De zece

bri pe an, adici, fecind media, cam o dati pe-luni, Rembrandt

t" "^g.r"

in faqa oglinzii, apoi in faqa qevaletului sau a plicii de

aramd., pentru a-;i reproduce trisiturile.

S-a ieprezentat plingind, rizind, u.imindu-se sau cuplins de

minie, piecum in Jerii gravurilor datind din anul 163Q' La

interval-de mai puqin de un an s-a reprezent^t in chip de cergetor

(il. 90) 9i apoi in chip de prinq (il. 91)'

' Dacin-ir fi spus-b aut-orul Eseuilorinaintea lui, Rembrandt

insugi ar fi putufexclama: ,,eu in ceasul acesta gi cel de odinioari

sintem doi23'.


A utop ortr e t c4 cert e t or


Autoportret ca prinP

aJeJ elalaJlJodotnv'aJerf,u?urJ elrtnze)au'rar1se5 ?etJeotu

'ai.dpou ap mlnpuou. lnsaJJnsur :tunu?rue ur Jo[ rrdnse lrdo

au e n:luad alnf,souno aurq eard rep 'aluel.todrur aluaruruela ep

gte)revr lsoJ E rnp:oDrd eier.r'atep pnop alar arlurp In[E^Jarur uI

'auarlpurrgr.uar rolataruodorne e gle:u:.1 e:ues pzearnSneur '(ge 'lt)

lro1 aaN urp {3lr:I ericayo3 uJ rzptse relye ri gggl InuB nr

l?r€p IaJ 'aia-raurl ep Erras arar1ruJ €rpuol pl ep Inolqet g)ee

'n ,tvzrt18ap" ta:uodotne un eJ prp o fJuJ leJeprs

-uof, rJ ateod Ia

(,,1€rarlJug rS ,rrtrur;ap" nps rnlu€pBJEJ Epnrc uJ

'Jolronl?Jts [aJ un-JluJ ereqJuJ o areJ ad 'luas rrSartug eurwnl ui

rul,rud I-foep tu?saratur reru rS areod arse 0t9I urp etseJE

Inolq?I

'u€pralsuv el ep g-rnrord ap nps rnlnrarlale rurrolJuJ erdnse 16

eo 'qcrnqua1l61 ue.L erls?S ereSoq nJ rrJolpspf, ralrJrJal erdnse rS

-rerqc 'du11 aJluJ atrueAJns acr;r:3orq JoJaluaturue.,la erdnse rJr?

apadar ap areod es lJf, JaJl ps €arl 6V 'crteualqtua n?s lnraruod

rerqo aleod 'atnJsounJ rer.u alaf, eles elunolqet urp Inun etse

prado plsBaJE pc a:e1du1rur o a nN ',,r$nsur 1a" lrua,rap rpu?Jqr.uag

un 'purcrz ete'pzea{rip;u; au erpuoT EJ ap Inrartrodotny

'QCil lue aP €€ aP Plsrr^

Errprt?J ep tnoart Erqe rpu?rquag ad pturzatdat IJ IS Ot9 | plrzfip

atse 'p8un1 ap Jnlsap gzned o ezeatn?neur r$ aiaraurt ap rues

r8unl ralsace lnrr$-rg;s gzeeq)reur arrc 'aunlicuo( ap erad6

',FAJetuazerdar-olne nrtuad rnlnsaJalur e eJrqfls aJ?JeJEo

o leurn e-r 'ln1n-rotcrd ap arofrru alrrpdnooard urp Eun lsoJ E

lntaruodotne 'gpropul o IJIu gtpl'arcc ur 'rcodo aurrd ralseJv

u,tltodolny

Nftx NIv,\ rclNvuswgf, 'C6

lau.rodotuV

wItu Nv,r roNvrgwgu '26

961

Ausssur vErvr^r cNr^Yuenz

796 IMAcINI lN ocLINDA

puncreazl aceasri perioadi dificili sint relativ Pu[in _numeroase:

aDroxrmarrv un auroporrret la fiecare doi ini. Numai dupd

iiUt.rt Jin Col""qia Frick ritmul pare a se accelera din nou. El

al"""i tot rnai'impresionant pi parcursul fieciruia din anii

"" ultimi ai viegii sale.

Interesul penrru podoabe gi pentru masci n-a dispirut cu

totul: in auto^porrt"tol ditt 1658 Rtmbrandt se reprezinti in.chip

de suveran, bog"t invegmintat, in mini cu un scep-tru aurit; in

cel din rc6g, allarin muzeul din Kciln (i1.94), el face, se Pare'

alazie la miiicul pictor Zeuxis, care este git p9 ce si moari de

ris din pricina ,r".titeqii unuia din modelele sale26. Dar ceea ce

ne frapLazi acum este forqa de introspecqie, care merge mult

mai departe decit pasiunea penrru fiziognomonie a epocii de

tinerege.

lnci o dati Montaigne este acela care Poate si ne ajute la

descifrarea subingelesuiilor filozofice ale acestor oPere'

oEste o ispravl mai spinoasi ( . ' . ) sn pntrunzi in adincurile inrunecate

il" "rrt.loi

din fundaiurile ei; (...) Nu-i alte infigiqare mai anevoioasl

decit infegigarea sinei sale (.") Cu cit ml cercetez 9i mi cunosg cu

atit mai pulin mn dumiresc in sinea mea27 'n

celebrul auropoftret din Kciln, cu surisul siu ironic adresat

soecrarorului. echivaleaLzd cu un adio. El a fost multi Yreme con-

,id.r", ca fiind ultima operi a lui Rembrandt, dar astizi speciali;tii

sint inclina{i si vadi adeviratul ultim autoPortret in

tabloul de la Mauritshuis din Haga28 (il. 89).

La prima vedere, oPera aceasta pare si nu ,aibi.

nimic

excepti;nal. Lipseqte meiajul nelinigtitor al portretului din Koln

frl. il>. Probabil esre o puri intimplare cd acest tablou. aParent

Laral se gisegte astdzi in acelagi muzeu cu unul din autoport."t.l"%arte

ti-purii ale lui Rembrandt, realizat atunci cind

lu." do", 23 deani,in 1629 (i1.88). Exact 40 de ani separi cele

Joui ope.e. Ele se aseamini prin aceeagi p."\? d? trei sferturi.

i" "propi"

de asemenea un deraliu: gulerul alb al cimigii, discreti

cezuri intre caP gi bust.

O"f mai importante decit similitudinile sint fere indoiale

diferenlele: ur-el" pe cate timpul le-a aqteinlt pe chipul lui

Rembrandt nu au r-reooie de nicl un comentariu. Aidoma filo-

,of"t"i, care

- fie direct, fie indirect, dar intr-un fel profund -

a marcat spiriml siu, Rembrandt Pate a fi vrut si ne spuni .eu

n-am zugii,nit fiinga, eu am zugrdvittrecereau.

'psunJse ?Jur sBruPJ E

suas ap arigSoq es eSea-rlur pJ paJJ ES JsauzfJpuJ JEp 'oprelard

-relur ap u?JraJur rotlntu IntJerqo rnJp] e prado ptsearv

'psetu ad ap l?JeunlE IJ ?s ared arec .gq1e

eleoJ prl€ o ar$asp3 as 'rrnrgly 'rriar,r 1e r$ rr6arugupd ro[.rnunq

IE JolrraJl rnJnJels€J€f, Eespr ap lBurruop nolqer rusaJB EraqJ

pp 'suas aunue un-JtuJ'alEJ 'ls?rsalJg ulp InlelrJ rJoJa ?JpJ tual

- $eounceg' (aNntcyrugSao a rruor'uo -I l\lnloyrua Sao

vaNnrf,yJuasao)'svJrNVA vrNr ro IEl(wnJ.)vtwvn

SVJINVA

: aridrrcsur BarEol?rxrn (aptrdec nc) pteuuasuJ a relep

e rS rrrnlputuas Brdnszaq'(aorlerl nr) IggI 'VIIIXNId A-I-1IVg

CIIAVCI :rlrc aleod as ea ad :rnlnoJqel e gtdvatp ealelnuartxa

e1'arret o ad preza3? eru${ ep ?teJnq o ad pre uuas a eradg

'gtunl e r$ rnlnuo rriprrlrSer; IB loqurs 'undps ap au?ol€q rJrtu

csarnJd JaE uI 'pcoda uI atnf,sounf, ap Inrsap rJnolq€l cnporda-r

ac rrn,re-r8 pnop rS eraled eteurne tuJS punJ urp alaterad a4

'pcug pu;3aunJ ar€uJrunl o 'rirpc 'pdrd o 'prprsdalo o 'rpyo as e

ep ale, ad rrog 'apauoru rS aqeopod'nrueJJ un 'alanlels BAalrJ

'rorcrd nc rrqed un 'ararual o purluazaJdar p,ro taruod Jrr,u lle un

16 oloce ?gB as : rr(saltuaa) ,,aunlcpua$ap" dlr ap ?u?oru pJnl?u

o 'epda1 urp uloo6 e arirperr eunq uI 'gzeavttol a.rec 'alcarqo

ap Inlal tol nJ pterpsard ?s?tu o ad rczaie'1e,ro lallrod cru

un auri 1a

p8ugrs Bu1tu nJ 'rotetcads arlpc ar$a,urd arec (1n1auad

nf, ?urur lrur(rrds ap Inuolseg fdnp lnJsounJal ap ro6n) rotcrd

r?uJlun nolqpl In,rncadsar ur wrradocsacl 'pJrlels ?Jnteu ug r$ rgc

rnlnla;uod ette ur lg? (t?sJel rcrgêpe nJ purrJ e) elnlg^zep l-lu

'(ge 'y.1 IggI grclr-P'aps ap arado eseoruuJ rEuI alar urp Bu11

',fueotu gJnl€u u1 16 alaruod ug .rotcrd unq au"oJ un" ec ales

rriarr' Indurl uJ frur trnlard rsoJ e (6gf-VgSf) {llFg pl^?Ct

'9JBIJ rer.u -rerqc 'alcund alrtunue ug'16 tu?pJalsruv

e1 ter8rua n-rtsa€tu rnlaJeu e ra[a3 glapred areJlsnlr o al$aur-rd

'vp,{al lenlJalatur r$ relrsra,rrun 1n$ero urp ral ?l eJrqesoap

nc r$ 'pcoda urp uouru rq$rue ?[ sale rer.u '.eJaJarlo r$ ,?lul$"

alug rarielal €crleualqord pc rradocsap uo,r,'1a;tse pulpeooJd

euanPu?JquJeJ

rarado ea:ein6p;sap nc uerodruatuof, JrlsrtJ€ Inrpaw ug eacartad

as aJ ?aal ap tuoJ urauri. ps ArlJnrtsur alJeoJ a pJ Jsaspo

'alBs

runlcrd e acryozoltJ rJnlJaJ relseJe EaJeoA€; ug ur(rrds rdarp drurr

r$e1ace u; ri 8o1rda rdarp rrr-ras eatnd rv eteJ elurlnf, EAalrJ Snepe

ps r$ntot ear,r. $y 'nr" araqouJ as ps ealnd rE rpueJquag e1 ar;er8

-orqotne r$ raruodolne artuJ rarielar erdnse alau alulcalJaU

16I ausrsur vs{vw sNi^Yucnz

198 IMAGTNT lN ocLrNDA

Prima problemi importanti se ive;te in momentul in care

luim in seami aspectele cronologice. Tabloul dateazd, din anul

1651, cind Bailly avea 67 de ani. Cine este arunci tinirul pictor

repfezentat in tablou ?

Se cunosc

^

autoportrete ale lui Bailly anrerioare anului 1651.

Intr-o colecqie particularl se giseste, de pildi, o operi datati din

anul 1642 ce-l reprezinti pe anist in virsti de 55 ani (il. 96). Se

recunoagte fir; nici o dificultate ci acesr portrer este intocmai cel

care figureazi intr-un cadru oval in .Deperticiunea' din 1651.

Pictorul

- Bailly -

96. DAVID BAILLy, Autoportret

e deci prezent in aceasri operi a sa sub

forma unui,,tablou-in-tabloua.

Daci se compari acest portret cu tinirul pictor, vom fi frapaqi

de similitudinea trisiturilor, a pozei, a coafurii qi a vegmintului.

Dar daci aceasti observaqie este corecti, cum putem- explica

strania risturnare de timp conrinuri in aceastl operi ? In cazul

de fagi cum si explicim faptul ci, spre sfirsitul vieqii sale, Bailly

s-a reprezentat in acelagi tablou de doui ori: sub aspectul unui

tinir deci, care {ine in mina sa propria lui imagine de bitrin ?

Cred ci tabloul lui Bailly poate fi inqeles numai daci il considerim

in intregul siu ca pe o alti fageti a demersului rem-

'drun rselace ug arlerSolqoln? r$ pueotu ?rnleu

'laruodotne EJ llllc IngeJl re are) nolqel Inun € 'tnlnolqet e

erar1r ?nop e o gtur.zeidai pqp ereoJ.plseare'(,auntcpue$ap atsa

prdr "olt.tntcpua6bp

eaunropirp6ap;') rnlnolqer e8raxa rS (''(peg

plA?O" )

rnlnrorcrd alatunu asrJJsuJ Jsas?b as aJeJ ao PIBoJ

iie3-',,iniltulu" Pge as er?J qns'aps apurSeul el aJnPar as Ie

!, 'il1trJr-iu e giu5rede o :e_op arsi lnuo Ec ÎlIuIJaP

ul aunds

itgig 'rop inperS ap g\uazatd 'rrur8etur e aut8reu o rJreP e nu [E

'iiiq" ri si'tdt a lnip,tape r$ 'rnlnrcarqns e ,plr$pdap

16 plncatl"

areis o pturzatdat Inolq?I .arelardralur_o nJ pzeele^tq)e aJenlaJ

plsBat€ pc pitrrrodoaP l€rpâPE else 'au3te1uo1A1 lnl arnasg utP

Anour tsaJe eIaJ .(lll"g 9J 'looos uno pdnp 'tetptape e 9)eq

,'rran:,d gs eacqd €A r-ac ea;ugdrl

nazauurnc rnl ?ultu tnP lcs?arulJd gs ere8 'gsrtcsau alj€3 o alsa InuO"

: au8reluopq Inl In$41

e1 PrcerlP eJalltulrl o

ace; 'gslqcsaPeJluJ alJeJ o-Jlurp surrdsap IJ es ?s a:rd ac'areo;

gttirtt pt eziodt lrlu zasuele gs rseuzprPuJ 'lnolg?l sndns lsoJ ?

areJ eI ar?lardralur ap alrJrf,JacuJ aleol ur aJaJpl qns lnf,aJl alsa

lsarqo lsarv 'rs?ru ad ep aoa.tt p ps ureS ared pulc edqc ul gsurrd

-rns nIuErJ qns aP ?qF EIeoJ aP Eqro^ g 'In1nolq"t e perloqrurs r$

plEruJoJ ?auIPJo ulP IaJ aurnus un-JluJ asal eJ?J lcarqo un Plsxa

;tt po1{"r e rldeetf iat:r"d uJ ?l?Fle ,,eaunlrplraiap" ?teot u1

, r€'" PacuIJ

a.rds r3 rrlr;o a:ds pu139tr 'ar6ororr' -rS

aruaSo(ug,r Bwud ulP ?lnz?cs

rlrr- i"'*ung eac eitu-eartts irga,*rdnu Ba'rl6a'; alaul 1aiu11; ar$adpr

r'rntu't6 rr,l"!t..tg",, elseace eau'tgt?nz a. eaac atrtdoap Puls?1"''

'nps p nasZ ve1op IE

eP Inlar lnrpduc-e1au8retuol1

rn1 lnurdsns ap

r1n ur ea'r d p zeit fidapuya s'nu leru o d tnlsace e riec rJruu a s' gzeaue 1

as eluolJ JBr nIuEJJ un gzeeuoJl aJEC uJ ,rJllels e-rnleu' aP-

"rrri pt1"1"", ap ri 'pier,r ap uqd rfuJr aP drqc ug prn8r; urrdord

rp trrJd,i 'pild as tunf, r?luel{ '?ueotu rrnl?u rS ta'ruod-dturt

,S"1"r" ug'1a;rsdaunds "p e ruruad d11pg la Inulrlrq :punlpdarrug

as',pu€oru-?r4teu' rS .larlrod" pe lnldeJ uJ I?LuJot gPrzer

nolqel Inlsaoe InsaJalu gt and as lur 'rg 'aueotu IIJnlpu ? eaJ

,r1 ls'rrtitttraruod Bu? uI rolrrd'unq un ad ec dlyeg ed nernlard

"iriri' ,rtootr. alarurrd-pc uriruttu?er eu rs Inrue..,oru g

jorulsrt,r n?s Ina n, J?uF n?s Ina lnrp 93u91

Inun puJund'pcruorculs graluetu o ap 'rn1-1nPuy EI'ace; dlreg

bl*ci 'irurt ug preoSpysap ai arec arcruodolnB aP ?s erras urrd

'pcruorcerp ?ralu?ur o aP alq lPueJqlueu n eaeJ 'u€IrPu?Jq

661

stacsur vsuvhl cNIAYucnz

200 IMAGINI lN ocLINDA

ln mod evident, gindul morqii face parte integranti din

aceasti operd33, compusi din imagini gi simboluri juxtapuse,

care se desfigoari de la stinga la dreapta, dela un trecut simbolic

(imaginea pictorului tinir) trecind prin portretul de

bitrin, pini la un viitor-limiti, semnalat de prezenla craniului.

$i firi indoiali, nimic nu este mai semnificativ in tablou,

decit faptul ci cel din urmi obiect in aceasti mare naturi

moarti este tocmai instrumentul ce misoari trecerea timpului:

clepsidra.

NOTE

1 Asupra autoportretelor lui Rembrandt se va Putea consulta_: V.Pinder,

Re mbraidts S elbltbildniss e, Leipzig, 1 943 ; Chr. \(right, Rembrandt, S e lf

- Portraits, Londra, 1892; H. Perry Chapman, Rembrandt's Self - Portraits,Princeton,

1990. A se vedea deopotrivi: M. Bal, Reading,Rembrandt'

Beyond tbe Word-Image Opposition, Cambridge/New York, 1991,

p.247 - Si urlr:'.

2 Cf . A.Pizzorusso, -L'id6e

d'auteur au XVII' siEcle" in Milanges Paul

Bdnichou. Le statut de la litt|rature, Geneva, 1982, pp' 5549.

3 A se vedea: V. I. Stoichild, L'Instauration du tableau.Mdtapeinture i.

l'aube d,es ternps modernes, Paris, 1993

4 Intenqia era evidenti incl la Diirer, dar realizarea ei (din punct de vedere

cantitativ, desigur) rimine mult mai modesti.

5 J. Starobinski, L'G,il ztiaant II. La relation critique, Paris, 1970, p.83.

6 H. Cardanus, De Viu propria, Basel, 1542.

7 Manuscrisul dareazd din anii 1558-1566, dar prima edilie a apirut abia

in 7728, Ia Neapole.

8 Autobiogiafia lui Huygens a fost publicati abia la sfirqitul secolului

trecut: .Fragrnent eener autobiographie van Constantijn Huygens", editat de

citre L A. '!forp, in Bijdragen en Med.edeelingen'uan het Historiscb Genootscbap,

78 (1987), pp. 1-121.

S Cf. FI.a. Hbfman, Constantiin Huygens (1t96-1657), Utrechg 1983,

pp. 19-49. A se vedea de asemeni; St. Greenblatg Renaissance Self-Fashbning

from More to Shahespeare, Chicago, 1980.

1O M. de Montaign e, Essais, ed. stabiliti de A' Thibaudet qi M. Rat, Paris,

Gallimard, Bibl. de la Pl6iade, 7967 (traducerea citatelor urmeazd Montaigne,

Eseuri, trad. rom. de Mariella Seulescu, Editura gtiinlifici, Bucuregti, vol I -

1966, vol II - 1971);11,382.

11 J. Starobin ski, Monaigne en mouoement, Paris, 1982, p.43.

12 Montaign e, ed.. cit. lI, 372. A se vedea in aceasti privinqe observaliile

lui G.Pouleg Etudes sur le ternPs humain, Edimbourg, 1949, pp' 49-40-

13 P. Bonafoux, Rernbrandt, Autoportrde!, Geneva, 1985, p. 8. De acelagi

autor: Les Peintres et I'autoPortrdit, Geneva, 1984, p.720:.Autoportretele lui

Rembrandt nu sint porrettea vielii lui, nu sint jurnalul siu. De la autoportretul

din 7626 la cel din 7669, ceea ce se scrie nu este o poveste."

14 A se vedea cazul aseminitor (dar nu analog) al lui Poussin, studiat

recent de E. Cropper, Portrait "Poussin's

for Chantelou and the Essais of

:ul',,ar^n:r\ s?rrup1 s.{lpE{ pIÊO or eruaraJeg ur Pu?lloH l.rnrua3 IIAX ul

Sunure4 aJI-IJIpS sErrlre1 pIrE arrurrtlrod;1a5" lpnlson-raddo4 'N'JC Og

'9551 'srrr4 1 uaeS'apqts

"IIAX nr anlutad z1 supp s?1tupy sa7 tatltzodxa IB lar l$ OZOt 'ep,{a1 'uapacl

laph up ppqlapfi ratirzodxa 1n8o1erec lf,alqns lsare n.rluad EaPO^ as V 6Z

'Zgr-BZl'dd 'uc 'do'uewdeg3 d;.ra4 'g '13 97

'969 'II'g9€-99e 'I ''t!c 'Pa 'au8retuo141 17

'09-6r'dd'(SSO1) 8Z'qcnqtqzf -

zt u quy - loq

2 A

i u!',,snuluua1 s<lPuEr gurag''rlcorsoprg' I t* gg71g7' dd

'OVO) 2 ,Qnl.unl ?.ry : u1 ',,snfuJoruaq - lPuErquraU' ',u'oqoal5 'rr(\ : laePoror

Eepal as V '6€,-Zt.'dd'El6l'e8e11 'taplaC u"a'g '[ uu.toctutv unqv

:ur',,dlnrag IEapI puE swnaz lpue.rqutaA" 1;a1ue1g'V:EePe^ es V 9Z

'tu;n tS V'd'qtdo'urwdeq3 d;.1a4'11 r$

D-6, 'dd'(Oget) ZL'e-qae u1 ',,aEua1eq3 uEIIETI ur o1 asuodsag s<lpuerqueg

:ur/)N Jo .rnd5 aqa' qEuof aq 'A : furat plseerE e1 a.rraud nr ?ePaA as V 9Z

'urrn ri 69'd'qt 'do 1q3r:2tr'rq3 eP ?rlnlPrle tPuErqurag rn1 .lolataruod

-o1n€ E pc€olouorc etsrl rr;ord no ?llnsuo3 patnd ;e-s ?iuraud vtseaae uf 17,

'o€9'II '*tpI EZ

'gge 'r'uaPI zz

'€6t 'II ''t!c 'Pa'au8reruo141 17

'o1l-l1l'dd vc'do 'ueurdeq3 l.ue4 '11 r$ 'uun I$ SC

'd

'996,1 (o8rcrq31aqtz74J aqt pup otpnls aqJ'anlianuV s<1Pu?rquaf,'s.rad1y '5

rn1 alrriea;asqo ?epa^ as e 'gural PtsEaf,E ad 'Olt-6Ol 'dd'8191 'tuep.rauoa

'ruoqtapyqcs np epoqrs aSooq ap p1 3utp,h7u1 'uate.tls8oog ue1 'S OZ

'OS1-73l 'dd 'E16I 'urlreg 'Suuqcuog-lpuptquay

tuz aBzntag axalg'(uotrpa) qclay 'fTuosurt5 uo^ O :u1 ',,tpue.lqura5 raqn

uorpnls uaqcslqde.rSouo{r uaranau nz ua8unl.ratuag 'tPuerqrua1 raq PIaH

.raqcs€err sle repuns :aq' 'ntrolsolelg 'I lSS-OZ 'dd \rct) 91 t* 971-96'dd

'(SSe t) 91 'ua&ux1uturlsisuux ta8tnqu'og np qcnqtqz[:ur ',,1puelgua11 nz

a3errrag eqcsrqde.rEouoll' '1adwn1 'rI{O :'turn l$ tt'd '2961 'erydpPrlltld

'1adso.g aq1 pur ipu?tquay'ryoo11 l.ressr1'V'1N : salE IEIU EaPe^ as Y 6t

gyd 'vc'do'ueurdeq3 .,fu.ra4 'g :EePea as V 8l

'(cru1o.l.au ri $e1 drqc uJ ?rEoru f s

rJ3ap Inl Ealrpr pl?ol ug ar$apu13 as nu Ia"') ,,a.r,rq uos lnol :ed ruaurallour la

ruawer{.El rrrnour p.nb asuad au (au8retuoy{) II .''' :€9'ru'saasua4'1erse4

'ruaruese ap eape^ es V 'OE 'd 'Tuautaauotu ua auEtrluo1;g 'r1surgo.tels 'f I I

Gt'd

''l!t 'pt)',,aurs a.rdsap tlnu eerd atsag.lorr. ri p6a,rod atlnur ea.rd aucs* :pc 1nldrl

pzee$o.rda: es r arBr ul'g9 'ru '(29'd'196l 'r13a-gnrng lcr;durnS EJTIPA '.PIqO

ncuvl aS.loag ap 'ruorpen) '79';u '(Scuqesurug 'Pe) saasued '1ecse4 91

e re ) eze )ue r

re qiur 1 u1 rirpo a 1 a.r e., a.,ru u d', Jro:'&;y#:illtl:i ::tt'"#il:

au8reruol4l rnl e.lado utuad seratur elareu'aued ptle eP ed'l1z-lll'dd'9161

'eptlel'ttatua2 qiuaaluaaas at1l ut ,Cltsnuun uePnT:ut ',,1coJeg Pun aJuEs

-sleue)I uaqrsuilz rarrqalatpsrartrun sp snrsdrl snrsnf''qora;atsag'9'P)

epdal urp EalelrsraÎun EI ?Ierour agozolrJ ap:osalord 1a.1n141 auloluv nt

Ernurlsns piuapuodsa:oc o lnurla.nur r euEreluol4l 'aps rriara.lndurn u[ 9l

60g-g8t' dd'266I'urragurar1tr

'536,1 'euro11 (BuerzuaFf ?cetpollglg .lap urntsodur,(5 saleuorteuraul'Ela71.

utautas u lsqlas qtrs nql! raFsunx ng'(pa) tauulr(\'h[:uJ',,auEreluo141

l0z

sEscsur vauvtil oNIAYUcnz


Pantheon, XXXI (1973), pp. 58-74; S. Alpers, Tbe Art of Desuibing, Chicago,

1983, pp, 103-109; M.'Wurfbain, .David Bailly's Vanitas of 1651", in Papers

in Art History from tbe Pennsyloaniz Sute Unioersity,lll (1988), pp. 48-69.

31 Montaigne, ed. cit. II, 351.

32 Montaign e, ed. cit. ,lI, 76.

33 Studiile consacrate acestui tablou, deja citate (a se vedea supra nota3O),

au atras de altminteri atenda asupra similitudinilor, de formi gi de conqinug

cu gravura lui Aegitius Sadeler dupi imaginea memoriall a lui B. Spranger

(1600), creati cu prilejul mo4ii soqiei sale. Portretul de femeie pe care se

proiecteazl o luminare stins{ din tabloul lui Bailly, 9i acela care, in palimpsesq

reprczenta aceeagi femeie, aratd cA gindirea lui Bailly era srrins legattr de cea

a lui Spranger.

urp arapa^ ap lnrJund:€s Brado rs lsru€ erlurp rnlnuod€r a[?

eredse len zeztleue ?s undord I-J gzeeurrn arec alrurSed u;

',?uJapolu'

?trwnu proda e8earrug nrluad prn8neur n?s lnJalf,?J?J tau?W

rn1 erado gzeeleêr 16g rnlnrorne eluezatd 16 eiuasqe arrurp lnco{

ur rrtucol go nrtuad'lueuodrur Dadse un nJ rf,re aJ?J e-ep uralu

?J Baueuuase ap ared ag 'ra rnJuotne Btuardue 'tuaredB ullnd

reru nes llntu rcw potu un-Jlu1'pa:asuoc a^rlJnpord rl?trance

-

reun IB l?JrJraJ lJn{ -

eaurSeur aJ?J ur Inpow r; e a-red ru;

1a nnuad crlrruotdurls Pnt 'leu?W rn1 rarlearc € ?Alsnlcxe e)reuJ

?J pl€Japrsuor r6nlol ry areod nu eartcaJ? rrr?drcrtred eiuasqy

'z,la[]ns are-u rep 'rolcrd €J n{ro arr Ia igrerq alelrpuosrad

o elsa leu?tr J( ?J rounle ad ap ?Jur n?elocos rreoda re drtndar

reur ral rrJrlrJJ urp lnun 'pcne:uret?ord eraprsuoc o-Balnd

ur? aJeJ ad prarueru o ap prepnle J?rqJ alse ales roJlurSeur

?awnl nJ rnlntsrue e glrrtca1e rrirlaa 'Jrpunoas IoJ un trJap

- eJrl

-u?tuoJ rrcoda Dlnr,usraltJarqns" nJ sale IElu arieredruoc uJ

- lsrl

-rB lsaJe eI Weo( nu cr;erSorqotnu lnrcadsy

'lauery rn1 rarlearc

IE ,AnJerqo" lnraloe.re) elpre!$ es eJa erlurp €wud '1ipr1ncr;rp

ep ?weas o ap gleropuJ grpJ ar$aqzr es sreluap Baueuas? u1f

JolsaJ? Bri'rrJruues rS pcrrseld eaur8erur uJ Jor?eJJ ,"r"J;:;

alarurn 'a1es alarado ?[ ap pururod'apur,rdsap ? ep puJrnJ reur

rc 'taue1A1 rnl ?at?lrleuosrad srz-nrrdord ecorta ? ap e nu aletu

rrJ?leJJeJ lndocs rcpc 'rur8eurr raun EaJEol?^ rloap ?suJ aJ?-u

tetnunrdtuJ InlllJ 't1a ardsap lfs rollualarrd a1e-ap trrlultuu

r$ r6nsug tauery rnl el€-ap asnds ?rl€loel funp? anc '9761

uJ ?tecrlqnd'alrec o p[ ap rrnlard alsa lortlJ? tnlsaJp InplJ

r6nsug Ia erdsep teu?tr J


care se rcalizeazd, producerea imaginii, modalitigile de autor

epr ezent^re fi guraiivi ( autopo rtretele) gi, in sffrgit, modalitigile

de inserqie nominali materializatl prin semnitura autorului.

7, Punctul de vedere

Definirea originali, personali, a locului din care se produce

luarea imaginii este o constanti pentru ,,noua picturi' al clrei

iniliator a fost Manet. Eseul lui Edmond Duranty care poartd

tocmai titlul de Noua Picturd (1876) aduce clarificiri in acest

subiect:

oPunctul nostru de vedere nu este totdeauna plasat in centrul unei

camere, cu cei doi pereqi laterali fugind cltre cel din fund; el nu redi

totdeauna liniile gi unghiurile cornigelor cu o regularitate gi o simetrie

matematici; el nu-gi poate de asemenea permite totdeauna sI suprime

marile derultri de teren gi de pardoseali din primul plan; punctul de

vedere e citeodattr foarte inalt, citeodati foane coborit, pierzind din

vedere plafonul, adunind obiectele in partea de jos, decupind mobilele

in mod neagteptat ( ...).

Personajul, la rindul siu, dacl e prins, fie in camerl, fie in stradl,

nu e totdeauna la o distanli egali de doui obiecte paralele, in linie

dreapti ( ...) Citeodati, ochiul il cuprinde foane de aproape, in toatl

mireqia sa, impingind departe, ?n micqoririle perspectivei, tot restul

multrimilor strizii sau grupurile adunate intr-un loc public. Detalierea

runrror acestor decupaje ar fi infinite, dupi cum infiniti ar fi indicarea

tururor decorurilor3."

ln acest elogiu al multiplicitiqii punctelor de vedre posibile,

elogiu a cirui componenti polemicd la adresa picturii in perspectivi

nu poate scepa niminui, un lucru este clar: imaginile

,,noii picturi" implicd o instanqi privitoare a cdrei.prezenqi.in

captareaimaginii va fi statornic subliniatd.Fagd de pictura clasici

- obiectivi, atotgtiutoare gi ,,atowlzdtoals" -,,noua

picturi'

serealizeazl dintr-un punct de vedere personal ;i ocazional, ba

chiar accidental.

Una dintre marile probleme pe care istoria artelor ar trebui

s-o abordeze consti in stabilirea felului cum se manifesti in

operele diferiqilor pictori,,impresionigti" subiectivitatea Punctelor

de vedere. Un studiu de genul acesta lipsegte din picate, gi

ne vedem confruntaqi cu o situaqie paradoxili: problema punctului

de vedere, problemi exclusiv ,vizaale" , a fost in profunzime

tratrti de isioria ;i ieoria hterarda, dar a rimas, inexplicabil,

neglijati de istoria gi teoria artei5. Aceasti lacuni neputind fi

acoperiti dintr-o datd,, md"voi limita la citeva observagii privind

punctul de vedere la Manet.

?rJolsl( J€II'{f,

- la^ru llE un

?[ rS 'etu?urwlnJ ales elaluewour ",rau? uJ

- rS 'lnrolelrads 'lnrotea-rc

pzeat8atw p igzeegolSug arec lrerqo un a tauery rnl InoJq?J

'rrur8etur rnlnroldacer a[E 16 rnlnrorpcnpord ale elrq?qurqcs

-Jatur alunloJ ad arieunsqo ?lg? n) tezlrn E-u lauetr l ?[ ?uJd

pleporrru rep '6lnrolercads prp nes IaJ

un-rtur recrJdur B

Inolq?l

'ruolsr ales rrSartug ln8unl e-a(I ',nolger" a-rdsap aridacuoc ppu

-r8rro ap lntsep o ppe8pr ap piurrnd p.rp; ar$ap.ar'op rdr; rserv

'leuetrAJ rinsug ep pr?iunuord r; rnrnd r;

JB

- s,iel?ry - 'netu lnuaruas 'nl - 'rrunip; Jolrlr, 19" - arrc1

-ePn?g rnl BriecoluJ 'rarlEerc 1e 1ac

ad pzeeJf4J.et I-aJEJ rrrpldacar

Intte uJ Brq? prsaJrueur as Jo[ EaJrurldru; gc nrlued ',,aleurru

-ral* plepororu luJs nu lauery gnl alarado 'sues lsere uI 'eJEot?aJO

raluelsur € ?lrqrzrûr. e\uezatd pzeeleler rnlnolq?r JurunpJurp

earrurrrd 'ra.rado lnrleds uJ rnlnJot?tcads r aJarJrsuJ o gzeeJ

-ado arec uJ luauoru r6elace u1 'rnrdp;ug as ? ap apr ad rarado

eiel uy rnJn:otcrd rarirzod eatetadat rpap a nu atrurJ rarado elel ug

rnluol?tJeds erirzo4 'rarado € araJnpoJd ap rarlenus F xalJal un

rroep psuJ a nu rarado e a:eldacar ap arienlrs ?lseacv 'GOf '66

'86 'll) 1a

ad ar6aarrd p lnolqer r$ rc '1no1qer ar$a,rrrd [a rerunu nu

:

Fvz1L lSnsu; [a apa^ es Inrotenads 'lauepl ap azugd raun ele; u1

'arpJrunruoc ap xnlJ un-rturp arred pugcpJ rlarqo un BJ ?t€reprs

-uoJ e erado :?lrrunu retucol rsoJ e rri?JrJruuas eJlurp BrurJcI

i

ra erlecrJrur.uas

atsa ar?J 'rGpt?g uap snp Tllg) rnlnolq?r Inlun?1urp earrrrrrd

gtuezatd atsa 'atq8tag-saxpl pl tpg A aua1t1 ?J ?uJd oldut,Qg

$ 7,q,to1 ad Tnuntaq e1 ap .rreu aps alarado al?ol uI .llul8?tuJ

eie;erdns ap aoeoJurp ar$asp8 as ac lnrleds arlpJ gru(rrrp atsa'rn1

-nolq?l lnrieds utp 'arec earr,rrrd alse elEutues elsacE eJluIP lu?l

-rodur rEur

[aJ 'rrJpJrunuroJ [E xnlJ un-JtuJ eaurSeur gzeat?iatur.

aJ€c eJeuruas uriuoc lauetrAJ rnl alrrnolq?l urp au?d erctu mu EaJ

:leuorlBtuazatdat-etaut rdarp el\ylw earnd tue-l arEJ ad'rrra;rp

lalru un ?l pz€enrp as BlsaJ?'aps rarado E ?lu€lsuoJ o ?J l?Japrs

-uoJ rJ ?rBod !s aruc ,rrur8erur 11r;rdeo" rlur,rrrd ug cr;rcads un

?lstxa gceq ',,tn1ulual e rraprard" etunue raun roJ pp JulSeur

JolsaJ? 1e ,,lueur8r q" ep Iualr?J?J ter'ur1d sot3 un ec 'luldorde

eu?oJ erepal ap rcund un-rlurp elrnrlsuoo luJs 6lgl-glgI

rrue urp suncuoS-gto7 pugruaza-rder elunolq€t rEoC 'aprlrz

-oduoc aundns r$g arec E[ EaJEJtuaJ uI sele r?ru plsaJru€ru as

(rorpla$ug) usrJeuorirp?rl lsecv 'gpuorirperl ?ruJ luarede praru

-etrr o ap ,,alrur8evl.gzeatdec"

16g laueyl rJo allnru retu ela3 eC

SOZ rSnsNI 'rs audsss rlrNvw


Pentru a scoate in evidenqi cu mai multi claritate latura

,auctoriali' a imaginilor lui Manet, va fi necesard analiza

citorva exemple.

Opera de tinereqe Nimfd surprinsd, datind din 1861 (il. 98),

prezinti intru totul caracterul unui ,tablou-laborator'10. Datoriti

citorva mirturii scrise, unor fotografii gi unui studiu

pregititor (Galeria Nagionali din Oslo), se cunosc azi toate

fazele prin care a trecut aceasti pinzdll. Aici avem inci de-a

face cu un pictor tinir in lupti cu arta mae$trilor. Ideea iniqiali

a fost aceea a unui tablou cu subiect istoric, reprezentind

Gdsirea lui Moise (11.97), tablou pe care ,,nu l-a terminat niciodati,

dar din care rimine o figuri pe care a deprins-o din pinzi

gi pe care a intitulat-o Nimfa surprinsd" 12. Tabloul intitulat

astfel este, in fapt, rezukatui unei destrucqii. lnsi intre tabloul

actual (il. 98) gi tabloul iniqial (il. 97) se plaseazi incd o fazd,

intermediari, documentatd prin fotografii de epoci ce atesti

ci, dupi ce a decupat figura feminini din Gdsirea lui Moise,

Manet a adiugat in dreapta sus un cap de satir care, ulterior, a

dispirut. Trimis la Sankt-Petersburg in 1861, tabloul a fost

intr-adevir expus sub titlul Nimfd Si satir. Pentru ca, qase ani

mai tirziu, in cadrul primei expoziqii personale a pictorului

9/. EDoUARD MANET, Studiu pentru ,Gdsirea lui Moise"

-slpul rrrr^rrd euref pzeaProqs rs gtllqlq ?aunli?rEu BI ?erBlunuar

piia'jiit- tttps tl ft*lN'?rrs€[r arirpe.rt u1 'arrlsa,rod-aur8eur

o '.cirolsr nolqel" un era (U'lr.) asloy lq Pa4s?C'llur8eurr

E rJ?uJnlap leun InIcIAJas ut asnd luJS ?eJ?urrdns rS 1n(edncap

g) trrgztle er . e,rr s a r f, n s rr ? .x r oJ s u t r,

;:::rff,lffiJ .

:iTl?", "

-nrrp qns ebp azatnslJ ps Inolqe t'(tggp :r*1yi""p i"oa j lauEtrAI

psuufuns plurtltl 'tlNvtN cuvnocg '85

IOZ ISnSNI 'Is sudsso raNvlI


crete, care e reprezentati in imaginea insigi (capul satirului). ln

Nirnf,n surprinsd (il. 98) satirul dispare gi privirea indiscretivine

de dincoace de suprafaqa imaginii.

Daci in tabloul final mai subzisti inci urme narative, acestea

se cristalizeazd,intr-o minipovestire pe care o constituie Punerea

in sceni a unei intrigi vizutle.ln versiunea definitiv5' relaqia dintre

crearea gi receptarea imaginii e deci cea care devine Povestire.

Daci in Gdsirea lui Moise Manet este inci un ,,narator* de

tip clasic (povesteqte in imagini o istorie din trecut cu care nu

are nici o relagie personali), in Nimfd surpinsd el devine un

narator care poveste$te evenimentul intrind in pielea unuia

dintre personaje (satirul)13. Mai mult inci: rolurile invizibile

-

al personajului, al autorului gi al spectatorului

- interfereazd

intr-o asemenea misuri, incit e greu de spus unde incepe unul

si unde sfirseste alrul.

' ln uzanqa ,clasici', privirea trimisi in afaratabloului de citre

chipurile reprezent^te inliuntrul lui nu constituia decit o modalitate

de a-l implica pe spectator in imagine. Nimfa lui Manet

rdmine inci, tipologic vorbind, in interiorul acestui cadru

tradigional. Doar analiza operelor ulterioare permite si spunem

ci, in fapt, aici e vorba deja de altceva, de o alti tematici: cea a

implicirii procesului producitor, creator, in produsul finit. $i

numai o interpretare retrospectivi a acestei opere de tinerele

poate justifica afirmaqia ci Satirul constituie un releu al piciorului

(mai curind decit al spectatorului) in acest tablou.

Punerea in chestiune a raportului dintre imagine 9i autorul ei

poate fi urmiriti la Manet pas cu pas, mai ales in operele din anii

t6O. Dacd Nimfa marcheazd drumul vertiginos care duce de la

tabloul de istorie la punerea in povestire a relaqiei producere-receptare,

etapele urmitoare nu se vor lisa indelung agtePtate. Un

ajutor nesperat ne vine de data aceasta de la Manet insu;i, gi

mai exact de la titlurile pe care le-a dat unora din operele sale.

LJn an dtpdt Nirnfa surprinsd, Manet a creat tabloul intitulat

Domnisoara _Viaorine

tn costum de ,,eryada" (i1..99). Imaginea

aratd, o tinird femeie in centrul unei arene, linind in mini capa

gi spada.'ln planul doi se observi, redus prin PersPectiva

desiul debizard-, un picador in plin elan gi, mai departe inci,

un grup de privitori. Riportul intre figura centrali gi fundalul

tabloului cu greu ar putea fi mai artificial. Ai impresia ci modelul

a pozat in faqa unui decor de fundal din atelierul unui

fotograf de bilci. Aceasti impresie nu este intimplitoare. Manet

'rtrnJnolq?r JnJopId atunuE PuIrJ ?J lEcIPuI elsa ?s eaJIAud

nJ pzeeil! JJ Jepotu lsaf,? aJ?J ad Jrqrzrlur Jn(euosrad'gzeazod

er?3 Iapou un plere Inolqer fJ Pullt tep 'np',(ruosrad".aurzrap

aP Brlentrs" glunuap

lnroiny 'uitzoduro5 rrSarrug e ,tellele

5;ec nlc,pur un a8nep? as fs aur,r '1au?141 rn1 tarlearc aluIBuJ

urnre ap rrlsrral)eta) 'aPl?g l,uaP snp lrqg I;oe e1'pzeazod

as aJBJ uJ puaJs o tr 'gptroc aP pleal ?uaf,s o uePel nu fJ : ngs

Inltrt uJ relc aunds aJ ?eac eprnrcrd aceol(ru urrd pzearaSns

"p?pdsa" ep tunlsuu ut auuopi\ o'tooltutuoq'rgNvl'{ auvnoqll '65

602 ISnSNI 'Ia lludsso rgNvl^l

270 IMAGINI IN OGLINDA

1OO. EDouARD MANET, La Pire Lathuile

un ukim exemplu va fi suficienr pentru a dernonstra, cd pind,

gi operele en pleii air, in care situaqia de atelier este absenti,

,irrr'.or.,..pute plecind de la un scenariu care inglobeazi procesul

creator.

Tabloul intitular La Pdre Lathuile (il. 100) este pictat in 18v9.

ln gridina unei beririi, un cuplu ^sezat

la o masi e cufundat

i.rti-o tandri conversaqie. Ochi in ochi, ei au lisat lumea si

dispari in jurul lor. Perionajele nu pozeazd, nu privesc in afxa

tabloului, scenariul reprezenterii pare la prima vedere negat.

Abordatd insd cu mai multd arenqi;, imaginea va revela o foarte

pu[in canonici Punere in pagini: cupiul ^r.e

a poziqie desientrati,

iar rnasa e {oca\zatd de o manieri asimetricl in raport

cu axa tabloului.

Motivaqia acestei manevre se inqelege fira .dificultate:

in

spaqiul rimas disponibil in exrrema dreapti a ta.bloului, Manet

introduce ,r., p"rior"j secUndar care vine si echilibreze compozigia.Dar

*""it^, un chelner qinind. o halbi in mina dr-eaptd, ate

un rol inci si mai important: el e incarnarea acelei priviri

dinliuntrul tabloulu; (nl;cn aus dern Bilde). Asemeni unui

(7yl€JrJtur r$ xaldruoc era alauxuaW ur eJeJ'aracnpord ep InrJeu

-af,S 'eJnlJrd et6eu es EJoJgJ eiuanguoc €l rruar.uJal lugs earrarrd

'elnsuad 'elap4 'runSry erdnse Arsn[Jxa gzeez\Iao1 as eJBJ '?s

eeteluazatdar urp rnlnrerlal€ lnrieds

rS aJalapou epnlJxa lau€W

'psug zanbzgla6 ap errqasoap ardg 'auJnr o pzeeq)reur

- er?s

erurdo gdnp ,,reurproerue nolqel"

- zanbzgla1 Inl apuuary

?raJpf, InrpEJ ug 'aorselc rrrnlcrd e arinlos o rJrB EreJ tauew

'lnrotord ?xrJ aJ€c IaJ eJa Inlepotu alruoriuaru ,rorr

-atu? alrJnolq?l uJ unc e6e '1n1aporu pzeaxq es EeJrArJd 'auJap

-oru rriar,r lnrorcrd giualaoxa urrd rore alsa tauery 'dec ed erry1gd

nc 'Sero ap ptnuli uJ teJprquJ 'aurs ad etuazatdar es e ap apc ad

'rnlnlapour eiuazatd aundnsard laruodolne lsao? 'rnlrlsuoJ es

e a'p irp, ad utptuazardar eie; ul rnlnrorcrd eiuazatd aundnsa-rd

leu€W ap nolq?t atuo pJ€O 'autBpu,tt n lntonrd alsa 'rur3?rur

raun eaur8erur alsa tuapal ac ?aac ?c JelJ aunds au etdeatple8ugrs

Bar€sralul 'Bal-XIX

F Inloras urp rrrolJrd nercrlauaq erEJ ep

adeu:o; ap lndrr r$nsug urrd lrqrsodur lapp ap n-rtnl 'rce8ugls

lsoJ rJ rE lauery gc lnrdr; pzeauoriuaur nu psrns o IJIN

pl?uJntspJ es BaurSrrur ro

',,Jaue711" etsa nu grete es ru aJ EaaJ 'pSugts Bulur uJ elnsuad ri

prdearp ?uJru yI etaled nc re$rig;u; 'l6psul eatetuazatdar ap lelelar

alsa eu ,eatpde runc E6e* 1) ',,eie runJ ESe" leluazaldal E-s nu

tauetr J pc lnrdeg 'p:zur8r-ro alienlrs o ?uaJs uJ gsuJ aund elsacy

'rrta-ruodotne -rn8urs un J?p 'rrnolqet allnu tetcld E lauery

'aps rarado Inlqtu?sue nc rurSeur ralsaJ? lnrroder E[ pJaJaJ as

ala aJlurp lnruud 'rrrpluazardal € rJrJolal raun al? unl?Jls atJnr.u

r?ur rore etuazatd tuIS'l€xoprrd tcarqo un atsa lauetr J rnl IE Jac

16'taruodolne arrro ef, '(tOt 'l!'6lg1) nrcnl el rolcrd adgrclr-

I-ru

aJeJ ruapuadapur ta.ruodotne rn8urs un ap ruaundsrq

'ea urrd lera8ns durr rielar? uJ purrJ 'lrgrzr,rur euJrupJ rru

-r8eur lruol?aJJ :pJoJetatu ap Suer nc piuazard o'lauery rnl Jo[aJ

-ado ealelrro(eu ug'alsa rorpcnpord-rnlnfeuosrad eluezar4

ptuazatda.tonv 'z

'i 'rrur8erur lnrpec gzeexq ete)

rnlal E reuaJs lnrieds ul eiuaza-rd prinp,rzap e Elsaf,E InJaJ uI

.'eaur8eur apur-rd a;ec lsnsug rnlnJoleJ

-edo Batelr^rlJ€ ap leandec'lf,exa rcru nes 'rraparr. t?nl ep €Jerues

ap eJeoJurp acarrad es eJ €eal ap te,rndBc 'reueJs [? rurlur InJal

-Jere) pulrnqlnt 'nrpec ug ppa$ar3 urp ?J sun-rrpd e 1a 'yer3oro1

rnun €aunrice ap n?s tulrJ rnun BaJ€uJnr ap tB8lrlur JolpraJl

llz rSnsNI 'rs sudssc JsNvhr

212 TMAGTNI lN ocLINDA

101. EDoUARD MANET, AatoPortret

la Manet se vrea eliptic gi, aga-zicind, ,,deconstruit'18. Sarcina de

a-l face complet ii incumbi spectatorului gi presupune un efort

de integr,are; la confluenqa privirii cu pensula gi paleta se gisegte

,,ceea ie e dincoace", realitatea pe cale de a deveni tablou.

Un ultim detaliu vine si completeze retorica acestui Dautoportret".

E vorba de caracterul siu neimplinit sau, mai exact, ,,neterminat'.

S-ar putea vedea aici doar un rod alhazardtlui, dar mi

indoiesc cd e cazul. Singura po4iune nonfiniti a imaginii este mina

care qine pensula. Ea este prczentatd ca o haotici materie picturali.

IrDsad 07'rgNvy{ ouvnooa 'ZOI

'erJolrurJaP Is PWJluaJuOf, gJaIuBtu

o ep pzeelodrocul o p1a4to{olnv ere) ad 16 rauelq In[ €redo

?1301 nJluad ?,rrlecrJruuas PunJord areolearJ pzltlss o nc [aFs?

?.e| e-aP rua^V'lnJolsredo 16 ea-reurnlspr'1no1qer'1n1ear

- grel',

-unJ rol EJltu?urp uI- pueos ug aund arBc t$ loceroads

auIAaP arEJ

arajnpord ap rrienrrs raun eie; uI IJIe ru?[JE all ',,lt,r1rd eIJ ?s

eacgld rg" rninrolctd 'durl arlug 'pc 1nldel 16 - ppuqSo / IaPou

7 rale,ra$ - IIod IeJl IaJ arluJ IntnJorcrd p oul^-al-nP PJ? alse

rerr5 1n(esed

ul,rrlerrllutuas rBrg tS pcu; areod req_'rrzur18o InJol

-n(e nc rrurSerur InlorruoJ rarado elt$nar nrluad leluetuePunJ

?raprsuof, lrul1 €p oPreuoe-I gr fPIId aP eIlS as :aqca^ rinror

a BpolaI I 's7ElS?ecB ardsap JsagJoA aJ€J asJns allnru IBIrI flslxg

'rrpq8 ep fp ?puIISo luelsuoc Poru uJ EasoloJ lauEtrAI P3 lluds{

"'er?ultu eP

epurlSo ul ?leu:ntspr eautSsul artpc rode 'laporu a-rrgc lndec Pulcrolu!

'ngsrnlnraltla6 urdnse as-npulcalde lr,rrrd ar1 9s eacpld lJ lau"W ln'I'

lnJcnl aP Inl ?Po1au pur,rrrd atJnu?ru plu?uodwl

o seurpJ e-eu Inlnrolcrd le r;erSorq ttutrd aJluIP, lnun €[ aC

'(arrg,r un-rrug ec r6gsu1 ra e-rdnse aJJEoluI es

erntcrd'lnppqetuazatdat ?lltuq e1 '16 .ap apc ed" ?u$uPJ 9s alnq

-eJl lJe rsacB 'ercrd ? aP Flc?

r$nsug alsa IsIe letuazatdet aP aJe aJ

?eaf, {clulu; 'eruazardarolnB as e aP lylcres.eie; uI Equrooqns r?

'aluelnraxa iles mrqru @l?lnuaJue eJ pug8un(e'1n-rorord unc rS e3

el7 ISnSNI 'Ia atdsao r:INvhI


Iatl-ne acum in misuri si enumirim insemnele de autor

identificate pini in prezent la Manet:

1. Pictorul are un rol fictiv. El e o prezenld,.exotopiciu , dar

face parte dinr-o povestire dezvoltatd prin imagine (ca Satirul

invizibil in versiunea finali a Nimfei surprinse, de exemplu).

2. Prezenta pictorului ca ,,operator de luat vederi" e sugerati

prin imagine (Domnigoara Victorine care i;i privegte maestrul,

chelnerul care tulburd captarea imaginii).

3. Pictorul la lucru se arati en figure, ca imagine a unei

imagini; caz unic gi paradigmatic: Autoportretul din 1879.

Acestor trei modalitigi de autotematizare,li se mai poate

adiugasioap^tr^:

4. Pictorul este o prezengd, ,,endotopicd", dar care se arati

exclusiv ca personaj (gi nu ca producitor al imaginii).

Cea mai veche dintre operele in care se manifest| a patra

modalitate de autotematizare, este La pescuit (1861, il. 102).

Aceasta aparline epocii clasice a lui Manet, 9i nu e intimplitor

ci, in catalogul expoziqiei personale de la Pont de l'Alma (1897),

ea figura in poziqia ultimi21. Cici acest tablou era intr-un anume

fel ,,semnittrau expoziqiei, care atesta trecerea lui Manet in

rindul maegtrilor.

Pictorul insugi imprumutd aici trisiturile lui Rubens ;i-i

atribuie Suzannei Leenhoff trisiturile Helenei Fourment. Compozitia

e inspirati de maestrul flamand. Sensul siu alegoric

rimine ascuns, dar semnificaqia generald,apinzei e totu;i claril;

Manet se reprezinti pe sine ca pe un Rubens al ,,timpurilor

moderne".

E semnificativ cI aceasti primi ,,autgfroiectie endotopici"

a lui Manet echivaleazd, cu o autoproiectare in istoria artei. Aici

Manet este un ,,personaj", dar acest personaj e un (alt) pictor.

Acestei pinzeit urmeazd curind Concert tn grddina Tuileries

(7862, il. 103), in care Manet se reprezintd. ca ,,el insusi". Alituri

de Baudelaire, de Fantin-Latour, de Champfleury sau de Jacques

Offenbach, el e unul dintre reprezentanqii intelighenqiei

partziene sub Al Doilea Imperiu. Existi doui elemente care fac

si se inqef eagd cd autoproiecgia a fost ginditi de Manet ca o

aporie. Primul element consti in poziqia marginali a pictorului.

El apare in colqul din stinga pinzei (adici, respectind ordinea codificatl

de secole a lecturii, ,,in deschiderea" reprezentirii), dar

pe jumitate tiiat de cadru. El se afli deci in acela;i timp in tablou

si in afara tabloului. Putea foarte bine si qi lipseasci, insi el e

iocugi acolo. Inscrierii persoanei sale in imagine, ii corespunde,

l-n

:

L.

pledo rl ryrsrrut lpg'J.gNVrI o{vnoog'toI

Inlserqo 'nolq?l uJ IIqlzJ^ lnr?J arse nu ([nlorElrads 'lnuaruor)

Inpll fiunue aJ EaaO 'PArleJIJIutuas alif,rPeJluof, o aPnlJuI nu

- (saya17n1 xnp anbrnyy) saya11na vutpT,tB u! uaruoJ

- arado

Ialsare Inprr PoBP wpqenul au ps emgar1 'lcund lser? u_J rSunJy

'r6psu1 eeteruezeldar ap sndnsa-rd rcap

atsa 'aued eJeI a::u) urp rrJ?luazatdat ? aJeor?Jnpo-rd piuersur

'.Jrdotoxa tausJAJ" un 'rnlnolq?l ,,eleJeoJur.p" pzeaxr; a(euosrad

allnru reu :gtuelduaruoJ nesTrS gtue,rado eluelsur aJt?J ,aplqJ

-sap as" arec aurSerur o atsa saxrafnJ autprt8 u! uaJuoJ

- pJIs

-e1c'tnzgt' rue runJ pdnp '?cuJ prado

- rncsad p7 ap aJlqasoap

ard5 'rnlnolq€l p cnarode luaruela eellop IE aurlralul lrl€ IS

'Joln?-rnJnrolcrd .alatunu* 16,ern3g"

'.tau?11 rop" n6ace arlug greoi?Jsap as eeJetuezerdar prrol

'Erntfutuas 'nps rnlaunu BaJarJf,sug'razugd 1e rpdec rl?FIeJ ?l

9lZ IsnsNI 'Ia sf,dssc raNvJÎ


reprezentd,rii picturale il formeazi publicul, in timp ce ,scena<

e conceputi ca spaqiu al producerii acestei reprezentlri. Prins in

acest joc de spagii, pictorul este o prezen\d oscilanti.

Trebuie, cred eu, si-l recitim pe Baudelaire, el insugi personaj

al acestui tablou-manifest, pentru arealiza latura declarativi

a operel:

,...toate fenomenele artistice ( ...) denotl existenla in fiinga umani a

unei permanente dualitiqi, a putinqei de a fi ?n acelagi timp tu insugi gi

un alrul (...). Artisrul nu e anist decit cu condigia de a fi dublu 9i de

a nu ignora nici un fenomen al dublei sale naturi22.o

ln 1873, Manet a rea,lizat a treia si ultima sa pinzi in care se

reprezinti pe sine ca personaj. Spre deosebire de Concert tn

grddina Tuileries (Musique aux Tuileries), tabloul Bal mascat k

Operd (il. 104) nu prezinri datele unui portret colectiv. Prezenga

autoportretului pictorului in p^rtea dreaptd, a pinzei este cu atit

mai semnificativi. Pozigia acestui domn cu joben, cu barbl

blonde gi aer ugor melancolic, oscileazi

- s-a spus - ,intre cea

de participant la bal gi cea de observator al scenei*23.F,le pierdut

in mulqime, de care se distinge totu;i, privirea sa pitrunziltoare

fiind singura carefixeazd cu insistenqd spectatorul2a. Ca si celelalte

figuri din sceni (cu excepqia lui Polichinelle in extremitatea

stingi), Manet nu este deghizac Firi masci si necostumat,

el rimine totugi personajul unei mascarade.

. .Interpretirile cele mai recente atenqia.asupra dialecticii

acestei reprezentdri, deschisi de ^v citre ^tras personajul Polichinelle

(vizut din spate gi tiiat de cadru in partea stingi) gi incheiati

de citre artistul insuqi (vdzut din faqd, la dreapta). S-a speculat

chiar asupra posibilidqii unei duble prezen\e a autorului in pinza

sa: o dati ,,mascat" cu infiqigarea lui Polichinelle, a doua oari

in mod deschis ,,el insusi"25.

Prefer si abandonez supozigii, inci neverificate, in stadiul

acesta nesigur, pentru ^ceste

a mi concentra asupra unui alt aspect,

mai important in cadrul cercetdrii mele. Am mengionat faptul cd,

in aceasti apatra;i ultimi modalitate autoreprezentativi, ,,pictorul

este p prezengi "endotopicd.rr,

dar se arati exclusiv ca personaj

(;i nti ca producitor de imagine)'. Aceasti afirmagie se cere

acum nuan[ati.

E perfect adevdrat ci in nici una din celelalte trei pinze Manet

nu apirea ca ,,instanqi producitoare" (cu pensula in mini gi pe

cale

- pentru a impinge lucrurile la extrem de a reprezenta

-

sau de se reprezenta26). Cele trei opere conqin totugi semnale

^

'orr6nsug

lnsnpord uJ IIJaJnPord rnlnre l$nsug

e ?ueJS u1 araund pJlloqtuls o nJ rf,eP pzeeleuq)e llrnl?uuas B

?ue3s ur eeJaund 'rr,,(rnlniunua InJolfJnpord) rotpiunua e1 re1

-norued ug r$ (rnlnsrn3srp earacnpord ap (eqrurl lrgesuodsar ap

InDB purrJ ec) areiunua e[ aJalrulJl o laruel ]saf,E ur eluezatdet

e,r 'rn1no1g?l luaJnPord alaiuersulnoJlJ e1 ri rotne E[ aJIJaJaJ Ef,

'ernlputuas '(snpord lnsrncsrp) lunua un ?J l?Jnlcrd ptxat ?JePIs

-uoc urol pJep" :?uaJs uI Bs eeJaund rS rnlaunu IIJetJOsuI e gprdrc

-ur.rd eatBtrrorratsod aJtuJ aunlzIIot ep Jo1r.tnzv) lniuelrq rncpl

n? e[E 'szrrJnlputuas alEJJesuo, lso] ne alueuodrul IIPUS ellntu

r?ru 'luoreg 'rarado € rtasulJlul rIJo[eA e-ldnse nu 'aJerclatuo3

ruo[€A erdnse eiuangur ateod es eiuasqe nes eiuazard :prado urp

pluerSalur atrcd atel nu ea ntdtcurrd u; 'alIuIJ ?r?Po rarado rtrlel

-lnreJ pour uJ g8nepe as are3 Jotnr ep gcJ€tu o alse Brnlguuas

pupl4l tl tnlaunu lutn{t

'rz,,lnlol a IJIV 'lnlng eelezrlenuac t$ earer

-odBrra' ' ' " : ?ls?eoe eiurrrrrd ug rS e,rac etl$ 'ared as 'arrelapneg

'euJeporu rrcoda IIJoz uJ Inln-reu

-r8eur rrJntnoJ Ie luetJetu uauoual un ad ec 'laueyA1 pzeando

o aJ?f, ad 'rolnu ap Jolaruardut E puats ut Baraund ?JaPIS

-uoc ratnd e nrluad aluaunS;e alualolJns tEunPB tue ?, PaJJ

'a::-tueze tdaJotnr rS lnlawnu

eriducsur erlul eaunr\tuo( gzeazrl?ar lauew '(rc1 '[) lnsput I?g

uJ gr ru?zrleat'(Egy 'y.) sauapnl auqpy8 uJ uaruoJ ug luezard

,,a[unu"-,,?rn8r;" 1nfe,rr1c u1 wrpug8 au pJECI 'InlnJosasod earard

-orde u1p-rnrguuras-mlnnpq erirzod ap plellllrBJ a Earcrlllluapl 'arlJ

-nuapr I-?s IS alner l-ps erngar p:orercads erec ad r$ grpluezardar

In-rp?J ug ar$asp3 as aJ?J aueosrad laun alarunu r$ntot sIJJs a

Ieq ap Inralrq ad 'Inlnolq?t llrarnPord ecnru alsa '9zutd ?lseaJe

feet) v eJ rnleJ e)tew atsa ,leu?tr J" l.r.rgluezerdarolne lnxopered

aurs ur aurluoc grerdar6eau fJnlpuruas ?rs?aJv ',,lauetrAJ" :atunu

un ErJrrsep ateod 'atdorde es Inrot?tcads pceq 'Pq aP lellq

un ar$asp3 ,as 'ppuolg ?Qreq nJ InlnuuroP elareorrrd e1 '1os ad

JBITIf, 'r$nrot 'errala-r al pruare gzrleue O 'nu 'arapa,r eurrd e1

qytadg rl lprsput lpg u! rS aracnpord ap auruas ar?o PlsIxE

'nps ,,elaurnu" nJ cIrJal?IP'.lJoder ug ?s ,BueosJad" eadacuoc 1a

'poug tueuodrur reu '(rnlnrpec EaJar?l urrd) ardoroxa ards art6ar

o era8ns 'ngs rnlndun € ?lrnrcalelul Batunl ?l aps raiuauauedr

erdnsB eriuare eeBgne 1a'saua1tnl rutpy8 uyuaruoJ uI 'suaqng

Bra tau?W yncsad p7 uf 'rolcrd ec rolctd el arznle )eI ate)

42, ISnSNI 'Is audsaq rsNvhl


,,Ce este arta p:urd, in concepqia moderni ?' se intreba Baudelaire

in ale sale Curiozitdpi estetice. Pentru a rispunde: ,,Este

crearea unei magii sugestive conginind deopotrivi obiectul gi

subiectul, lumea exterioari artistului si pe anisrul insusi31." Integrarea

numelui pictorului in spaqiul operei nu e, firi indoiali,

decit un aspect marginal al acestei magii. Putem totugi considera

modalitatea prin care Manet abordeazi problema insergiei auctoriale

nominale ca fiind caracteristicl pentru calitatea sa de

,,pictor al vieqii moderne'. Foarte rar se intimph ca semnitura

sa sI rlmini exterioari operei: o singuri dati doar ea e pusi pe

spatele tabloului32, niciodati pe cadru.

Se pot distinge trei cazuri de aplicare integrati a numelui

autorului:

a) Semndtura este inclusd tn cimpul materinl al irnaginii, dar

ea nu se integreazd reprezentdii.E ceea ce s-a numit ,,semnitura

flohnti*33: aplicatl in mod tradigional in colqul din dreapta jos,

ea di impresia de a fi supraadiugati si marcheazi ,,inchiderea"

lecturii imaginii3a.

La Manet, ,,semnirura flotanti" iEi schimbi uneori locul: adeseori

ea poate fi gisiti in stinga tabloului, alteori chiar in centru.

Atunci, cu toate cd-gi pistreazd, caracterul de adaos, ea intri in

relaqie cu imaginea;i din ,,flotanti", devine manipulatl Aqa stau

lucrurile cu semnitura in tabloul Concert tn grddina Tuileries,

tradiqionali prin poziqia sa marginald, dar totodati pusi in scenl

prin dialogul sdu cu autoportretul de la cealalti extremitate a

pinzei. Complexitatea acestui demers la Manet poate fi ilustrat

gi de alte exemple. Mi limitez la cazurlle extreme:

Tabloul Sparangbel datind din anul 1880 (il. 105) congine

-

o semniturd ,,flotanti" care, in ciuda conciziei sale (un simplu

,,m" trasat liber cu culoare mov), este bine pusi in evidenqi in

colgul din dreapta sus. Pentru a-i intelege semnificaqia, trebuie

si cunoastem intreaga istorie a tabloului: in acelagi an, Manet

pictase pentru Charles Ephrussi Legdturd de sparangbel3s,

pentru care a primit un onorariu mai mare decit cel pe care il

ceruse. ln semn de mulgumire, Manet ii trimite aceasti a doua

pinzd,, ilrsoqind-o de un bileqel: ,,Lipsea un sparanghel din

legitura (lumneavoastri"35. Daci prima naturi moarti (Legdturd)

era ,,un Manet" (semnitura e plasati in stinga, jos), a doua

(Sparangbelul) este un ;m". Acest mic tablou este in realitate o

mare sinecdoci.

Portretul lui Theodore Duret (1868, il. 105) este semnat in

-

colqul din stinga, jos. Insolitul semnlturii este dublu: personajul

'terdo:de aueoJ aJapel ap rcund un-JluIP plenl 'tuaru8erl-aur8erur

o',,auJaporu rriat,t" B autSetut o alsa (SOl 'tt'tl8l) ?Jnq uJ

'atelrrnlrlu ap rs eradb ug

aapr pls€et€ lau?l1J tereoldxa ? uInJ uePa.{ ps ArlJnJlsur elsE

'crdotopua r$ crdoroxa durt r$e1ar? ut Joln? Inun sJJEuI alsa

ee ',,1etrelur un ad" gtezaty 'erirredas 'e1trut1 '1n3erd Vzveleu

-uras Ea :?Arr?JrJruruas etsa 3e-rd tsace ad rnlnrotcrd tnlarunu

e\uazatd'lear Inrieds r$ rrrpluazatdat lnrieds anug 1n3o1erp ed

retrrJol pzeeztvr lnolqel pr nrluad'euoz ?noP e Yare.redas

"t

I?eP

fzeanlrs es eJntpuuag 'uodns lsace ad grcrct? IJ B aP etsa-ldtur

puJp rnlnrolord trntguuas 'grlerd ap pperlsnltq o ad pur(rrds

as arer lrdor un pturzatd au (/OI'll'8S81),atat? nr wx?g -

'aiaraurr ap alarado uJ leu?trAl aJtpJ ap

ppuorirpe-rt ?s ?trIJoJ uJ ?l?zIIIln alsa r$ 6saL{Jel e ePo-laI J ladamd

uu ad nes fttppr slal un ad.placqdv a aa :1,1atieds ps oiualua

-?qutp ad ?zpazru^t T,wt7alut

ptnl.puutas aP zpJ eafo7 M G

'ecllglzll Erqe alsa 'laueytq In[ Inolqe] ug'tnlnrol

-crd alaunu ?rpurrJ 'r.(og rn1 lnldruaxa ap g\el giueuodur ug

gSrr6gc'1no1qrr Pulurnlsgr lJcaP ?llllJ r; areod nu aref, 'tlnlpuuras

relsaJ? le lr.JlrS lnJelf,BJEf, rcp 'rre(og ?l aP ur^ IaPI alaquv

:sop ad ?srJos-alsa Ba 16 arlseou tatiuale pz?al?uruas o letuazatdat

leqSuvuds 'raNVrî oxvnoos'90 I

& -Ylt

.SS1'4*

6lZ,

l$nsru1 ra ardsao rsNvhl

220 TMAGINI lN oGLINDA

106. EDouARD MANET, Thdodore Duret

107. EDoUARD MANET, Bdiat cu cirese

Din barci nu vedem decit o p^rte, ocuPati de un cuPlu. La limita

inferioari a imaginii, se obsirvI o Por{iune dintr-o banchetl de

lemn. Aceasta preia rolul vechilor ParaPete' care in picrura clasici

(la fel la tinlrul Manet), separau sPaqiul rePrezentilrii de spaqiu-l

real (il. 107). Aceasti dublurd interioari a cadrului pare aici a fi

un accident, dar nu e aga. Ea marchezS'prezentaproducitorului/

receptor in jumitatea invizibila a b;rcii gi serve;te de suport

pentru semnitura pictorului (la extremitatea dreapti)- .Fndoiopia

liminari a pro?ucitorului este in acest fel dublu subliniati:

prin punctul de vedere ales gi prin numele inscris'

^ E lnteresant sI notim felul cum Manet a dus si mai departe

acest ioc. ln tabloul intitulat Argenteuil (iI.109), cate dareaz|

din acelagi an, el impinge ,,graniqa esteti-ci' in imagine q.i igi

plaseazd.personajele pe aceasti graniqi. Asrfel e pusl in chestiune

insigi sepiraqia celor doud nivele de realitate, iar punerea

semniturii pe aceasti limiti relativizatd' are bineinqeles o valoare

simotomatici.

1r.r ,.ru-"t, se poate spune ci Manet, deloc interesat de metoda

semnirii pe -adru, ibordeazd totugi semnitura pe- un fals

cadru, dublure interioari a cimpului pictural, obiect delimitind

{ 1.&

-fr

pteq ul'raNvr^t ouvnoca .gol

'eriecr;ruruas ?{rJsap a1 e n-ltuad

'rolrrnlguruas e gdnr8 pts€acB uy gzeando aJ?f, rolrigrrppotu

erdnse arr,rr:d o JunJB vs pzeauJJn aJ alaJ_ur undord rul

'?ado ol trrro* 1rg "tuiduJ

I"q "p

prrrp{ ad rilruorcrd ajaunu

:loorlJ? rntsaJe e at:r-d etur-rd ur nlduaxa un e(ap l?lrJ ruv

'Arl€Jn3rJ rnlndrugc

InJorJatur ur fuacs ug asnd tugs 'rnlnolqer efu; ur ,,Elo1y e'.

ap Jol ur 'aJ?J alrrnt?uruas aleot grrur gdnrS glseaf,e u1 '(c Inl

-nzeJ I? ,,Juunur{" ze) urr laJlse r] e,r q lnzet) lttpututou aildtnsut

ap aryllppota wa/1 p pJ ?rytaptsuoc tt aryod atayuazatdat utp

?lup,(3alux aupd acvt auc paxqo un ad 7,1oc11da a,r,n1puu,tag (c

'rrrpluazerda-r - pugurl-rede

elJarqo ?leporor purry 'lezlrrrleleJ .nJp?J" rnun aleuJJn luJs

tau?W rn1 alarader?d 'D?lrtuq' ap eaapr r$psug arlnosrp uI laJrs€

pu;und 'rrur8erur lnrorJatur JBrr.{J uJ surdul a nrpeJ slBJ tsaJ?

'aurarlxa elrrnze) uJ '('Jta ?teqru€q 'ppensnleq) eantuazatdat

IZZ ISnSNI 'rs axdssc raNvr^r

222 IMAGINI lN oGLINDA

1 i

$

1 09. EDouARD ir4.rri"{!1i", Arp e nteuil

ln majoritartea cazuriicir' semnitura e pusi pe un ohiect interior

reprezentirii susceptib;l de a purta un nurte: in Portretul

D-lui Pertuiset, utn,itar de lei un nume (Manet), insoqit de o

datd (1881)ae este gravat in scoarqa unui copae I in natura moarti

reprezent?nil un irytrc {i\ 110) rscilitura se ptezintd ca un

grafimi, trasat pe zielui Cin spate' in ambele cazuti, actul de a

i"-rr" esre disimulat sub un gesr non-auctorial (nu artigtii sint

ebtdeJ 'L]tNvyL cxvnoog 'ol I

IraJrPur arsa ?polaru Pls€aJ? uIJd 'nolq?l uJ l?luazeJdal nolqBr

un allc ad alanrnu lJoeun eIJtsuJ r51 raue141 'etele eD '?uB aP

prado o rJJap ?rtu?urues o eund e ap tde IBru patqo Plsrxa nN

'16gsug

?prnrcrd qlralew uJ lezttul alsa Ia ?J sraPls

-uoJ eauaurase ep ateod lnrorercads '1utsr3ar PuJqLur.{Js :r-p'pr.z

ad lBse-rr ared alaunu'a1a,mdaJ pugruazarder Inlnolqel Inz€f, uI

'1a;rsy '?rnrJe[ ap aleÎu ?noP atereSns ar; au Ps snlJxa alsa nN

'(riarad ad nes rJoqJB ad alatunu auosuJ t$-ps osatnu6rqo arec rao

t$nsNl -ra audsgo rgNvw

224 rMAcrNr lN ocLrNDA

semnati opera in totalitatea sa. Semnitura este in acest caz

impinsi intr-un al doilea nivel al ficqiunii, printr-o ,,telescopare"

a reprezentirii. E semnificativ ci semnitura pe un tablou din

interior se poate gdsi uneori chiar pe o operi a lui Manet insugi

(ca de pildi pe tabloul Torero mort din 1864 reprezentat in cadrul

pinzei Cititoarea (7866, iI.111;+t, dar gi pe opera unui alt aftisr.

ln Repaus (1870)42, Manet isi pune semnltura pe o stampi

japonezd, datorati lui Kuniyoshia3. Acest din urmi exemplu poate

fi considerat ca un fel de ,,fals' programatic: Manet ne declari

astfel ci-gi asumi japonezismul ca pe o condiqie personali.

Unul din cazurile cele mai frapante de punere in sceni a

numelui pictorului ne e oferit de Portretul lui Emile Zoh (tt6t,

;1.112). Opera a ficut obiectul mai multor srudii limuritoareaa.

Se gtie asdel ci aici suportul pentru semnitura lui Manet il constituie

brosura De care Zola a consacrat-o in 1867 artei lui

Manetas. lnlreg tabloul este de altfel o punere in scend a picturii

lui Manet: pe peretele din fund, o stampi japonezd, si o gravuri

de Vel6zqu ez flancheazd, o reproducere dupd Olympia. Aceastd

capodoperi scandaloasi, cireia Zola i-al:uat apdrarea in brogura

sa, era astfel integrati unui muzeu imaginar, care ar apar.ine

mai curind lui Manet decit lui Zola. Scriitorul e reprezenrar in

timp ce risfoiegte Istoria picturii a lui Charles Blanc, operi de

referinql in epoci. Tabloul are deci ca temi integrarea lui Manet

in Istoria artei graqie eforturilor \d Zola.

Frapant e si descoperim cum aceasti compoziqie se sprijini

pe o schimbare a ,,paratextelorn46: titlul unei cirgi (,,MANET')

devine aici semndtura unei picturi. Semnitura :uz:urpd deci titlul,

si neindoielnic nu e o intimplare cd Zola detesta tabloul acesra.

O oarecare aseminare cu acest joc al semniturilor din pinza

ce-l reprezinti pe Zola ne e oferiti de o pinzi anterioard,: Portretul

lui Zacharie Astruc Q8A67+2. Pe cartea japonezd, din primul

plan e inscrisi o adevdratd dedicaqie: ,,poetului/2. Astruc/

prietenul siu/Manet /1866*. Gustul lui Manet pentru figura

retorici a sinecdocii este foarte bine ilustrat aici: relaqia pars pro

toto nlr putea fi mai clari decit atit; nu e nevoie de prea multi

reflecqie pentru a realiza ci Manet ii dedici lui Astruc nu ,,o

carte japonei.z.d", ci un tablou care ,japonizeazdu, Cit despre

Bucbetul de violete din 1872 (i1.113), el reprezintd cazul extrem

al unui tablou-cadou. LJn evantai, un buchet de violete, o scrisoare,

iati tot ce reprezintl'aceasti pinzd,. Pe foaia albi a biletului

deschis se poate citi urmitoarea inscripqie: .Domnigoarei

Berthe/(Mo)risot /E. Manet". Aici, din marginale cum erau,

dedicagia gi semnitura devin centrale.

'(o4aqaty u1 unlaq lnolqer ug)

pqle ?sBLU ap pi€J o ad nes '(*698I'au3o1nog el 3!O lnolqer ug)

prnpu?uea8 o ad '(sy!7laH Inolqel u1) asaru raun eautSretu ad

elaunu lau?trAJ srJrsuJ €-rs arlour e3 urP aurPnlruaf, nc PlsPoIJru

aunds 'pplld ap 'ealnd tuoa nN ',,alueJlJluruas ttiualur" al?1f,

raun earalS?ounf,al alnured nu 'rarado InJorJalul uJ ?c al?ol nf,

:trrnlguuas ea-reseldue aJ€f, uJ ,.tnzw p,rtrrodoap pist*e -leq

'lSpsug erado ap gsndur rrurSerur ? rorlnauaurJaq

reun ?a[€J eprqJseP e e[ aurâr lnllB uI lpaP PUFnJ r€ru rnlnolqel

,o[ eurnu? un-rtuJ psnd atsa eJntpuuas af, ap ruprrcrldxa gs

F

EtngJ V 'atetuazatdar rrlglrlear ecr3o1?l?rnqlm arJ ps els?ace uud

eJ gJgI'rnlnrolcrd rrJntfuuas E ?uaJs u; eraund ap riprrpporu

eetlte lol tuls Fq ap relrq un ad -rerqc nes '( g p I '[[) arzosr-rcs o ad

'Qtt 'l) eu?r o '( "d

I I I 'll) nolq?r un ad rnlnroln? elaurnN

,attojxltC'rgNvII oxvnoca'I I I

SZZ rSnsNI 'rs sudsso JaNvI^r

226 IMAGINT lN ocLrNDA

La jumitatea drumului intre semnitura comuni qi cea care

pare a nu fi decit fortuiti, se afli exemplul celebru al pinzei Bar

h Folies-Bergdre (il. 114).Pusdpe erich;a unei sticle,la extremitatea

stingi a tabloului, descoperirea ei nu poate si nu stirneasci

perplexitatea.

$i totugi, am putea incerca o interpretare pe care, in chiar

principiul ei, o autorizeazd. caracrerul evident inrenqional al

112. EDoUARD MANET, Emile Zola

eetgd ?elnd J? alJrls raun Eteqorla ad Inlaunu eaJeJI[dV 'gpxop

-end ErntJnrls gzeelarLuas 16g ezugd 'pler8alur rS prueproqap

'ptezrleu:elqord rS pJrr€ruelqord aur8reru ?lseale ad preuua5

'llqlzl^ a r?ur

nu rnlnrolf,rd alarunu ?pur13o uJ r?p '1epun; ug aredear elatunu

ptwod arm ?lclts 'are;8alut o ap ?l?[qnp erdnstap ad alsa ,,ar€p

-roqap" plsear? 'rnlnolqer p lop 1nue1d

uJ a[IqIzI^ rrzurlSo 1nt]aJa

urJd '?aJeluazatdat ,,pzeeprogep* guoz ?lseace ',,elelr1eaJ" r$

,,aur8eLur" artul'plnuJl ?[ gles?ld 'teuoriuaru efap rsoy e (ZOt 'lt)

lauery rn1 e:ado uJ IoJ totg) 1e 'rrnproq Jolrqcal e giuacsru

-rural pturlln o else 'lrl?JlsuoruaP-rsE^3 Potu un-Jlug pur(r-rds

as rarirzoduroJ J? I?Jtuef, 1nfeuosrad aJeJ ep 'proruleru ap ?Je[d

'rnlnolqet e piq urp earred pugdnco ?treou] fJnruu ar?ru o-Jlurp

atred e3BJ lJerqo lsaf,V 'tJargo un ad ?l?xrJ a 'grr,rrtodrulp Bg

'.al6a1n1d" nu EJnl?uruas rf,re pJ r?tunN 'al€lrJeJ o tunJeprJru

arnlnsuof, nu so( e8ugrs urp 1ni1oc uTpzuyd o euuras V 'rrJ?luez

-ardar BaurSrBru uJ'leJ aulnue un-JluJ'alsa rrrnlputuas InJo'I 'alEs

runlgurues e gur7ed ug rr-raund eiur,rrrd ug 'laueyq ap luaôaJJ

ap lJt€ alecncerd'alecrllsra,up eueoJ ,,auures ap r;noo(" Jolsef,e

alaloxa ep laqrl,9 'LlNvtÎ cuvnoca '€lI

IZZ IsnsNI 'rs sudsac raNvl4l


Ia prima vedere o simpli extravaganqi. Numai o abordare speculativi

ii poate descifra sensul.

Numele (Manet) este insoqit de o dati (1882). Aceasti dati

semnaleazi, la nivelul operei, anul creaqiei sale. La nivelul sticlei,

trimite la vechimea vinului. Sticla (,Un Manet 7882') e

pusi in raport sinecdotic cu reprezentarea: tabloul, este la rindul

lui

- schimbind nivelul - ,,un Manet 1882'.

Va fi fost anul 1882 un an bun pentru .producgia Manet"51?

Pinza Bar la Folies-Berglre este ultima lucrare mare a pictorului.

Cele trei mari teme autoreflexive se regisesc aici la

apogeul lor. Punctul de vedere al instanqei operante este incorporat

imaginii. ,,Producitorul" reapare intr-adevlr in operi in

postura ,,consumatorului". Imaginea sa este o imagine virtuali,

vizibili numai intr-o oglindd. $i totugi, aga cum e plasat, impins

in colqul superior din dreapta printr-o perspectivi, cum adeseori

s-a remarcat, mai curind incorectd acest personaj tdiat

-

-

de cadrul tabloului marcheazd,,punctul culminant" al discursului

pictural. La celdlalt capdt al diagonalei tabloului, in unghiul inferior

din stinga, un obiect aflatla limita dintre imagine gi realitate

poarti numele pictorului.

t',-

Nu e cu putin[i si incheiem aceste consideragii firr6, a ne opri

un moment asupra uneia dintre mirturiile cele mai importante

privitoare la aceasti problemi a numelui pictorului. Este vorba

de ex-libis-ul lui Manet gravat de Bracquemond (i1.115). Povestea

e cunoscutd. La 24 decembrie 1874, editorul Poulet-Malassis ii

scria lui Manet: ,,Bracquemond tocmai a terminat ex-libis-ul

dumneavoastri; am vdzlt placa de gravuri. Nu gtiu daci el v-a

spus ci eu sint cel ce l-a inventat. Am gIsit, fdrd s|caut prea mult,

subiectul ;i deviza ..MANET et MANEBIT>,, ce joacl in latini pe

numele dumneavoastri, care in aceasti limbi inseamni: rimine,

iar la timpul viitor manebit, adici: va rimine52.'

Emblema lui Bracquemond demonstreazd, fdrd, echivoc importanqa.jocului

de cuvinte privitor la numele pictorului in

mediul siu cel mai apropiat. Sint posibile doui lecturi care,

departe de a se exclude, trebuie, dimpotrivi, privite ca fiind complementare.

Prima, care este cea obiqnuiti, prive;te mesajul

polemic al acestui ex-libris; Manet este un artist care, in ciuda modernitiqii

sale, ,,rlmine qi va rimine", acest destin fiind inscris in

chiar numele siu53. Al doilea nivel al lecturii este mai delicat,

rrlgtrl?uosJad e .rrles" ap elnlel 'rnlnloorue e aued eurrd ug

trgJol we eteJ ardsap 'mlnlsrue ele a^rxeuaJolne rrnco( roJaurrd

erdnse p^rleJrJruues purtunl o ?tppoap ?JunJe ?rnrf,el grs?eJv

'aJrlsnu?z ap lf,? un ad ec rrrnlcrd lntce lndacuoc

IJ € ap 1nrde1 uud ,,aunupr e,r r$ eugurgr" aruc 'laue11 rnl ,,€al?l

-r1rue;' el erunle o eJ ptllrr eeuaruas? ap €rnqeJt (ftgaI{VI/,I

IE IANVI{) eztt'aq'gzaoueq gqrull ap rorercads/rolrlrr rnun

yJ1u ze) af,rJo uJ 'rnupruru edpcs luaprle poru uI eatnd nu .EleJl

e eueosrad e1 'urte1 nldturs rnlnJolrrl elieurural urrd plnuriuoc

er.znlv 'lezrpnxas cruralnd era 'alernlcrd rariearo elatuatu

-nJlsur nf, pJoJE ug'ln1n-roDrd alarunu'gleurSrro EaunrsJea uI

're,lelaldruo3sap"

- 1a eaunds - trlurs e-s aJ?J 'laue1A1

rnl alersalord 1ap1e ep trurJrs e e) eeeJ',,pJrpeuo3' etapd 16

,p41ef elnsuad erpy'aunrsra^ ?nop v o lerIeeJ e puowanbcerg

tycuT'vtpzn;rp arrdo-rdrul pteraprsuof, eaur8eurr rS pseorqrcs

?lnoros tsoJ e aapr pls?ary 'alnsuad rS praled urrd rcre lrnooluJ

a .purppr8 ep lazn nSace ?l Irqrzr^ eun?aptol '1rrr,r lnue8ro

PJ All"srJruures a 'sElligrl{rrluv rB rrrJ?J Jolrlopr erlrpeJl ug

'crcrurag dlgrs rnun EuJoj qns 'or.purp?.13 ap naz" ap drqc u; rer

-uazatdat ?-l 19

'rolcrd nes rnlnuelarrd aurq rcw [eJ €auaauoJ eJ

BaaJ ,llnru eatdetngc e pry! asrspS" plnJsounJ-eurq etso lsrueqc

16 uerprurou rqral ap plsru"tun frrulnJ rnrpJ ?'srsse1e1A1-talnod

'rezraap ri rrurSeur casurJtur IntusTloqwrs at6e,urd 1a pc nrruad

J Ig3 NVIÎ IC

lauvW aquad syqn-x7

cNonanbcvra'911

6ZC ISnsNi 'ra audsao rsNvr^r


creatoare a lui Manet, care se manifesta dejain Nintfd sarprinsd,

atinge aici stadiul de emblemd,.Ea,va,fi completati, cigiva ani mai

tirziu, prin portretul literar pe c^re l-a flcut Zola vechiului siu

prieten, in prima parte a romanului Opera, in care Claude

Lantier

^p^re

ca dublul literar al lui Manet. Pasajul care ilustreazi

raportul intre pictor si modelul slu in timp ce executi tabloul

intitulat in carte ,Plein-Air" (de fapt, Dejunul pe iarbd) este

cum nu se poate mai limuritor:

,Claude avea chef si inliture paravanul 9i si priveasci. Aceasti curiozitate,

pe care gi-o socotea stupida" ?i sporea proasta dispoziqie. ln cele

din urml, cu obignuita-i ridicare din umeri, iqi apuci pensulele...

bilbiind iiteva cuvinte, in mijlocul unui figiit de lenjerie (...). Dar ceea

cevizu,il fecu si rimini imobilizat, grav, extaziat (...): tinira fati, in

cildura de seri care se revirsa prin ferestre, diduse la o parte cearceaful

9i, toropiti de osteneala atitor nopli ftrri somn, dormea, sclldati in

lumind, atit de incongtienti, ci nici o unda nu trecea peste pura ei

nuditate (...). Toati tulburarea lui, toatl curiozitatea lui carnah,

doringa cu care se luptase, sfirgeau acum in aceasti uimire de artist, in

acest entuziasm pentnr frumoasele tonuri gi mqchii bine modelagi

(...) Acum, el implora, agitindu-gi lamentabil creionul, in emolia

coplegitoare a doringei lui de artist57."

Emblema lui Manet in chip de ,,zel de gridini" isi gisegte

in acest pasaj cel mai ilustru echivalent narativ. Emblema gi

relatrrea nu fac, Ia nivelul receptirii operei, decit si incheie bucla

deschisi de Manet insugi, care incepind cu lucririle sale de

tinereqe (gi mai exact cu Nimfd surprinsd) s-a prezentat

(derobindu-se in acelagi timp perceperii directe) ca parte activi

intr-o intrigi vizuald;i erotici, metafori a creagiei picturale.

NOTE

1 E. Moreau-N6lanton, Manet racontd par lui-mAme,2 vol.,Paris, 7926.

2 Albert \flolf, in Petite Presse, 77 aprilie 1876, dupi G. H. Hamilton,

Manet and his critecs, New Haven ;i Londr4 7969, p.796.

3 E. Duranty, .La Nouvelle Peinture", Paris, 1876, in: D. Riout (ed.), Zes

ecriaains deaant l'Impressionnisme, Pais,7989, p. 127.

4 Mtr limitez si citez dou; texte devenite clasice: lV. C. Booth, .Distance

et point de vlre" (1961), in R. Barthes er al., Podtique du rdcit,Paris,1977,

pp.85-1 14;i G. Genette, Figures III,Pans, 1972,pp.783-267.

5 Existi totugi excepgii: a se vedea'W.Kemp, Der Anteil des Betrachters.

Rezeptiansiistbetiscbe Studien zur. Malerei des 19. Jahrbunderts, Miinchen, 1983

gi numtrrul consacrat aceslei probleme de revista Carte Semiotiche, 5-6 ( 1988).

6 Dati fiind absenga unui corespondent convenabil care sI desemneze privirea

pe care unul din personajele dintr-o picturi o adreseazi spectatorului, prefer

expresia germani creatl de A. Neumeyer , Der Blbh aus dem Bild.e,Berhn, 1964.

'GZ t:' SZ'su ''17t'do 'urersuapll/N-uenoU) nie;ado

rderalare Inpor ruJs ereJ laurhl rn1 a1e aie;eurr ap a.rado ?nop prslxa IE1I 8[

'(OS-SS 'dd'ptel ap lnunlo^'^) 68[-99[ 'dd '(SgOt) el

'alqctqtsa8tsuny n! lttqcsllaz u!',,zanbze1a6 uol <seuluahl> uap ur tgruod

saqeqSruol pun alroaqusunll :s€a11 o8eurl' (eirqcrotg'I 'A :pepe^ es V ll

' Il'd \'1or"t1t'do'uotue1a51-neerory 9l

'pirqcs o er puynl reru teraprsuo) a (UZ ru'916l

'eaaua3 'altltosl?t au8o1elr2 '1au/W pfinopE'uratsuaplrrlX 'g r$ rrenoa 'q)

o.{1oa El ep rletuaprrro ErrV ap Inazny{ el ep Inrorlrodorny 91

'9y51 'e:puo1

'rydut,(,1g : jau/J4[ '#tu 'qI : EaPeA as y 'rrurldtug rde; un era 'lapour aP lrruple

'aur8eurr uJ rnlnJolEarr Eaunrznrlur'(tOOt) oss€Jld Inl nes'(eggf ) urnSneg rn1

'(OZgt) avuezeJ rnl alErolep'(nldruexe tsaf,B EI elurnzer au e n-rruad) 7a1du,C76

elrrpta.ld.ratur uI 'rrtiu.re 'apeda: ep Imsep prul ri 'sundsp.t ne-ay upco,ro.rd

JolseJV ('ge 'd-'ln'do <eâqle-I pnde 'g9g1 erunr 'a1n7ty,7 ur 'artarr13

salnf),,1zrdurd1g ad aturzetdat o-s eriuata.rd ar? aJE. 16'sa1nc apun ar1$

auro Iepou'uaqp8 ra lnraruld nc'ppqrued prsrlepo ?lsEaf,E nf, r-a3' :?f,uJnES

'(Z€'d'6Set'srte4'asatd z1 lu?aap salsqoqut,Cs 7a salsruuolssatdutl'ety1la1 'l

ep tr1rtr g98I arunr ,Zrrlp lasuarun tkalluory ur'.rar1neg'qa) ,,yeac.leac

un ad surlur lapour AEJIJ un 'atsa ar eaar rdarp o-purnl JeII{tr nru 'a.repa,r ap

tcund un rcru urp pcrydxa as ru ptdu(.1g" :rea-rasqoau rnrarl ? nps Insues J?p

aue.loduretuo. pu? ep rrJrtlrc e aued ?unq o ap lef,JetueJ rso; e lnrdeg 'e;lsnlr

reru alaf, ales alrrira-rr Erprunu as aJEJ a.ltuud 1aue141 rn1 ale.arado ap euas g8unl

o-Jtur eluazard ruls ,,purzod IepouJ" e:nre1 ri ,,.rar1ate' ap lnrcadsy y1

'1e.laua3 Ieur JolaeJeJ un nf, alEnzIA r8ulur raun € Euaf,s ur

ruaund pJoqrl epl usgl e nrtuad 'rnlnfcargns Inle^ru e1 are;3arur es er.rdord lapse

purloruersa '(yn(ruos.rad) auuezns 7 (1n1apour) euuezns Eaunrxeuo. EI plrrEJ

aratnurrl arrro tetorue3sa e 1n:olcrd 'r5ntol '(tSV'd'tOZOtl '-IIXf, 'autzz8ty4T

uolSut1tng aqJ u! ',,<sa:tule4 sap arIotsIFI> s<ruelg puE lauetrAl' 'JJaU'tIJ

I$ OgZ'd 'g651 er;qruorco-arrgurardas'1tl,,1 ap tuoutv<I ur '3ur1.rar5'q3)

suaqn1 lrll e uun?q * zuzzng punnpo:dar p:n.,'.e-13 o-rlurp le.rrdsur e-s

ezuld 'drur1 rielace u1 '(ge 'd'Zrcl 'uarlcunlaq 'nuoly punopT'a;ae.r9-.rara141 'f

ap prtlEler lyoquaaj-r11eo){ uog'I rn1 errnr.rpru) rnlruotord e arios pareollll

'1;oquaal auuezns ad lapour ?r lnl? e psuudtns ol*lN'rpp E-l r arec ad 1eur1

1n1rrr

ur.ld lenuale'cr;e:Sorgotne luauala un ri auriuoc prado grseacy g1

'9g|d'168r

snur'aqcurlg auaav 17 ur',,sxua^nos 'tauEtrAl prenopg' 1sno.l4 'y 71

'672-9Ce'dd

'Grct) IIAXO 'autzr8z141 uot8ut1ng aqJW ',,pasud.rn5 aqdrud5l s(rauEtrt'

'ssner;tr 'A purlesoU :rSl-6Vt 'dd (eEe t) Lyl'suv-xn?ag sap aliazpC

:uJ ,,X suoder sal te tauetr I ep asr.rd.rns aqdurd5l E-I' 'Iurperro3 'p II

'(eg'd'e86['sue4'sie1e4 puerC np srleuorleN selraleC'(€ggI-e€gI iau"W

erirzodxa e1 1n3o1ere) ug) urqce3 asro5uerg rn1 auri.rede rg ersa;dxg g1

't56 I'slrtd'pars1cur1;tr suarprrglt

'npalqq ,tp uotl"t ltlsut<7 ee."r eeue) elllerap n-rruad .ty(T

f i;rt9,jilIfr"n

'e,r:aur141 'aprddrlq4 n;puexelv ep 'ruorpen) ltut np suad sa7 '196l

'sr,re4 'aper914 e1 ap anbqqroqgrg'sat41dutor satanD'alelapneg selreq3 8

'0661 'slred

1aur147 apn8at a1r'uouagreg auluehl rn1 ayrie.raprsuot ri 721-1yI'dd'186I

'uolaouu4 '1tV ue so Suttuzrrl'urraq11o2tr '11 rn1 aprieraprsuof, papal es v I

ItZ rSnsNI 'rs audsac rsNvlt

232 IMAGTNI lN ocLINDA

19 J.E. Blanche, Manet, Paris, 1924, p. 55.

20 A. Prousg Ed,ouard Manet. Souoenirs, Paris, 1913, pp. 40-41. O lecturi

emblematictr a motivului oglinzii in opera lui Manet a fost propusl de

G. Mauner, Manet, peintre-philosophe. A Study of the Painter's Tbemes,University

Park, Londra , 1975, p. 149 gi urm.

21 La numirul 50 al catalogului (a se vedea A. Proust, op. cit., p.54).

22 Baudelaire, op. cit. p.993.

23 L. Nochlin, .A Thoroughly Masked Ball' ,in Art Joumal,45/l (1985),

p. 190.

24 ....the only one conspicuously facing us" (Th. Reff , Manet and Modern

Par*, !flashington D.C., Gallery of Arg 1982, no. 39).

25 H.O. Borowitz, .No Strings: Some New Sources For Manet's

Polichinelles", in : N ine te entb - Century Frencb S tudie s, 15 (7986 / 1987),

pp.425a51.

26 ln Musique aux Tuilerier, se poate decela o trimitere la actul picturii,

ce-i drept destul de ambigu{ cici obiectul pe care il gine Manet in mina dreapti

este greu de identificat: penel de pictor? baston de plimbare?

27 Baudelaire, op. cit., p.1277.

28 Mi limitez sl citez numirul special din Reaue de I'Art,26,7974 (cu

deosebire important studiul luiJ.-Cl. Lebensztejn, .Esquisse d'une rypologie",

pp. a8-56) gi articolul lui O. Calabrese/B. Gigante, "La

signature du peintre",

in La part de l'eil, 1989, pp. 2743.

29 Calabrese /Giganre, op. cit., p. 27.

30 Pentru modalitaqile acestei puneri in sceni in arta clasici, imi permit sx

trimit la doui din lucririle mele: .Der Quijote-Effekt. Bild und Wirklichkeit

im 17. Jahrhundert unter besonderer Beriicksichtigung von Murillos CEuvre",

in H. K6rner (ed.), Die Trauben des Zeuxis, Hildesheim-Zurich-New York,

1990, pp, 125 gi urm. 9i .Zurbarans Veronika", in Zeitschrift fur Kunst'

gescbichte,58, 191, pp.790-206 (v. volumul de faqi, pp. 131-160 9i 90-111).

31 C. Baudelaire, CEuares Cornplbtes, Biblioth6que de la Pl6iade, Paris,

1967, p.1270.

32 D. Rouart/D. \Tildenstein, Edouard' Manet. Catalogue raisonn|,

Geneva, 1975, vol. l, nr. 279.

33 J.Cl. Lebensztejn, op. cit., p.48

34 M. Butor, -Les mols dans la peinture" in: Rdpertoire 1V,7974, p.73.

35 Rouart/Wildenstein, oP. cit., nr. 357.

36 A.Tabarang Manet, Histoire catalographique,Pais, T93l, p.3.

37 A se vedea: E. Du Gu6 Trapier, -Only Goya", in Burlington Magazine,lO2,1960,

pp. 158-161 gi G. Mauner, Manet, peintre-pbilosopbe. A St&dy

of the Painter's Tbemes, Universiry Park-Londr4 1975, pp.104-108.

38 Pentru detalii a se vedea: T. Duret, Histoire d'Edouard Manet et de son

@u.ure,Paris, 1926, pp. 38-89 Ei Tabarang op. cit., p. 183.

39 A se vedea: A.-M. Lecoq, .Cadre et Rebord" in Reoue de l'Art, 26,7974,

pp. 15-20. i,

40 Rouart/Vildenstein, op. cit., nr. 365.

41 Punerea in scentr a acestui tablou in tablou mi se pare semnificativi s,i

dintr-un alt punct de vedere. Ea teynatizeazi problematica -fragmentului", a

imaginii tiiate, atit de importante in opera lui Manet. In pinza intirulati Citrtoarea

(il. 111) nu se vede decit un -fragment" de tablou. Se gtie ci tocmai in

acei ani Manet decupase ;i pinza intirulati Episode d'une course de Taureaux

(Salonul din 1s64) in mai multe fragmente, dintre care unul este prezentat la

'(SeOt) 1'sanbug.torl saqtnqray ur ',,a;lual a1 'alal

e1 'o.ranp.1" 'pirqcrot5 'I Jorf,r1 ur at6asp8 es (esed ltusare e aurzunlord u1

prnlf,al O 'll-gl'dd 'V76L'sue4 'p.rerqg 'V ap 'pa 'atanp,7 'tloz'9, lg

'yp 'd 'vc'do 'uolpnog '4'f : eape.t as V 99

'srssPlel l-ralnod rnl plnf,sounr era lJ PleloPul rrrj

a.lec r$ atelrqf,lluv ul purd rcrn ec 'atitperl p8unl o ap e(ap EIf,IJauaq ,,etuJeq

ua' lnla.rl.rod pr piur,rr.rd plseare uI lelou eq 'tIZ-e 6l'dd '986I 'sue4'xnarp

sap sdtoc ,7 '('pa) rnrpnel€I I 'O 'rueura1 'd-f uJ ',,ral3 aursrqd.rourodorqr

-uE(l ep salrurl sa1' 'xno.rrncl-rsnuor{ 'J li 986l 'zura141 'I 'apunqsutnuatlv

tnz a8vtttag uultJ:ur,,arurall ellrue aI(I''aper1tr'Il:Eapal es V gg

' rn-e7' dd'9161' lZ'1.rv,l

ap arraay ur ',,puoulanbce;g .red n^ tauetrAl' 'uo11rnog '4-'f :eape,r as V

' gt€-€ I €'dd'gg6 [' g'rttlruta1 qu7 ur',,.dsa?erul rI]EIuel gtug s.teuvhl 'g

ur d:orrsue-rl aqt pur leurell aqa* 'rauneyrq 'g ap psndo.rd e.rnral t

ti, U

'116l'sved'satann sas ia 1au"W:lu?J?gel 'y ap psnpo.rdal e EaJEosutS Zg

'rq1eg ad rnluolcrd

alaunu '(nng.radns plEropur prpy rsaS un-.rrur.rd) ea ed sucsut E rauel I EuC rcp

?teuruas atsa nu r.rad6 'rr.rnEr; ,,ta.ruodo1ne' lS ,,nolqel" ?leporor tugs (eraled

'a.raq ap eqleq) ateruaza;dar alalralqo '(l8I 'ru ''1!r'do 'uratsuappltrua:enoa)

palzd o a( olozalv ?qvH a;dsap Eqro^ E 'aref,raf,ul ep nltrl nr lnzp,rard

lsoJ rJ ps a.red atTStag-sat|og pl ttg ezuTd ap rody terlo.,r.zap ^rxauaroln8

lnco( a;eo uJ rauEI [ rnl lE nolqn Inrrru tEtIf, atngel] 'lxatuol tsare uI [g

'(nolgerTazqd raun lnrpec uJ,,egle azu1d" laun Eereuluas) ,,uea9ur.re1eu' lca;a

un rrrE snpxa elsa nu'(rZ '.ru'11 '1o,r'uratsuaplrTpn.renoll) pqle ar.ra(ua1 o ad

nes (1g7'Otl'Cg 'ru ''11r 'do'urarsuepllrrr\arenoU'yr) fqle EsBw ap piey o ad

EJnl?urues aund 16r taue141 arEr nf, eiuatsrsur purlJ ctep :gzatodr o epnzeq r$nror

aleod as ze) ploirJn urp lsaf,? ul'g€l 'tu ''1!J 'y'o'uratsuapl/X\/uenox Og

'gtt 'ru ''1!r'do 'uratsuaplrrr1/u€no1 6'

'rnlerunu E pltleluelso adeorde ea:ezrlerftds atsa ',,te1d' nolqer

lserE ur 1$nror pzrade{ tJ BaaJ '98I 'ru'.t1t'd9 'urelsuapp,ltr/trenoU 8}

'186r*p"d'spnasiafTaua"'","r,.1301"":11;'.ilf ij'::5$J"f.'1'"iii

'1981 'sFed 'anbntp la auhqdrtSotq apwg laupry 'pg'epz'i g,

'W- ne' dd'916l' 711'autzz8zyJ

uolSutltxg u1',,e1o7to rrErlrod s.1auey41' TJtU 't :selE IEIU pape^ as V t'

'9 'u 'g€ 'd'116l'1.loa ,ra51 'aar,11, uatg aq1 'sat1'J 'J :Eape^ as V gt

'gg['Ju''l1c'do'uralsuaplrlr$Jnrenog Zt

'tlpztteutet aurrrd raun lrutratqo

EreJ rs a.red ptuapuadapur pue ap p:ado o ruaêp e ep eleo ad ruaurSe:; Inlso.E

Inrreta 'eatoolt1t3 uI'ltout 1?qryg lnlln gns (Zggt) €urlv EI ap erirzodxa

e€.2 rsnsNl 'rs aEdsac rsNvr r

arin-rosrC Nr

INIevr^rr

,,aJapal ap InlnrJund" rJ 'solusoJoJcEur rS sorusocoJf,rr,u eJlurp

raluapuodsaJoo gzeeJotep es nu ea 'aurpro o plsrxe pJBCI

'EJolsace e gJnle)lJeJ o ftrqo nes 'pirlsBd o

puruelap 'tinyzounc * y,l,ta ap rrrndrult nlapuqpJ ? plnelntunc

etueqJs prada-r ',,so3oJ ap rJnu pnop" r$ ,,6n1d ap eluaueuJo nJ

rJroJs urp ppotuoJ o" ',,riruetualns lr(e-rqo nJ" n-rlad rnlnlu$S

E arntels o 'AX sTnoT unlsoJ ug tartrod un 'ueluoJ Seyocres

un-Jlurp elatlt aJluJ plsuoJ a-rec 'rrnln{Jel nJ ppel o ',,1ne2ny41..

'z,,tELePE

1n3a-rru; eepal ps aJ€J '-rolrrnrcnl Ie lerunzal un.. ezelcepaJ

ps unl-rodo csasg8 'al1astaatup atqdadolg uIp es?rtxa Joun

e r$ pue5 a3roa5 'serung 'Docg rar[B/N rnl JoleueuoJ ?Jntcal

pdnp :ro1 x?tflaznu ra-ren6a pdnp erros o-s pz?auoriuatul erec ed

earnsar'.od nc r$ aoarlad as ac Ffdrugrul as Jol erlcaloc nD .[nsJe^

-run nou urp eJrdruoJ ? ep raiuro,r InpoJ - ,,rl$rdol.. rop raJ

pur-rdartug e) eee) lot ?J

- else areuoricaloJ ap Eal?lrArDV 'f^nnl

-rtsuoJ urnJeJ?o psdrl o '(urprog rauuEop Eu.zlL E[ pJ€Anog

etrr?lf,xa 'n8ot pt 'aurpro purind JEC") aurpJo ap ra esdrl urp

aur,rord raqlnJ?d r$ prrr'nog rnJ raricaloo 1e ruani [nJotJErEJ

' vzaa dott et lnJolprrrrn

',,sndxa" lJarqo lnturrd ap uiaqzt al :aiuapla raun sndxa

apal as InJot?lrzrl'nezntu-rasec ln8erd ep lnleJl ErqV 'rnlnlol

-rdec lnrndeJuJ €[ ep JerqJ pluazatd a traqn?[{ rnl EruoJI

,,'r[?lau] aP arJarqo aP uEr.uJoru

un ep grcdv4 ela earr,rrrd rode '(ueruor-o1e8 Suyoc;es un) prrerd

ap qeagS( un ap rcegzr. ar 'ln8erd rBaJeJt ac pdnq.. :,,naznru..

autlep rol EseC 'rreuoricaloc guraap ps os?r?loq as rr6rdoc

116o; rop lat laqcncg4 tt pnanog ulp ealnned 1e lnlorrdec u1

Ilrt6a?ur rS se8ag nes

,,?J?OrUrPO ?J PUrrdOS"

238 rMAGrNr lN DIsoLUTIE

pe care ,rezumatul lucrurilor' il implici.: ,,P6cuchet -vedea

toate aceste minunigii din pat, gi uneori se ducea pini in

camera lui Bouvard, ca si le poati privi ;i mai bine, mai de la

depirtare3.'

Devenim astfel martori ai unei schimbiri semnificative

privind situaqia in care este perceputi ,,ordinea lucrurilor". Privitorul

care a trecut pragul colecgiei este izbit qi frapat de aceasta.

Existi un singur punct de vedere din care ea poate fi perceputi

cu pldcere: este patul lui P6cuchet (la care se poate adiuga un

al doilea

- care nu-l modificd prea mult -

Bouvard).

gi anume camera lui

,, Asezarea in perspect iv d' a colecqiei (p ersp ectiv a fdrd indoiali

stricati) ii creeazd, o continuitate iluzorie, transformind-o intr-un

fel de ,,paradis artificial", care se apropie de caricaturi. Cici si

nu uitim: ,,lucrul cel mai stragnic [al colecqiei] era o statuie a

Sfintului Petru, areza;';d in dreptul ferestrei [ceea ce inseamni

..inrimati> gi in acela;i timp "pusi

in lumini" !] ln mina dreapti,

inminuqati, stringea cheia raiului, de culoare verznie4."

Este semnificativ (gi nu a rimas neobservat)s, ci atit ultimul

roman al lui Flaubert, Bouvard ;i P6cuchet,inceput in 1874 ;i

rimas neterminat, cit gi ultimul roman al lui Balzac, Vdrul Pons,

din 1847, oferi o imagine a lumii ce sti sub semnul taxinomiei

muzeale. Este vorba insi, evident, de doud moduri diferite de a

prezenta o totalitate de imagini 9i obiecte.

- Pripastia care separi lumea lui Flaubert de cea a lui Balzac

e similari celei in ale cirei adincimi sint de ciutat riddcinile

a;a-numitei priviri ,,moderne". Colecqia lui Pons consti din

,,capodopereo, ea dezviluie un sistem semiologic, care (con)duce

in mod necesar la catalog. Catalogul reprezintd, visul oricirei

colecqii. Este colecqia ca ibstracqie, coleiqia ca pur concept. ln

catalog, muzeul lui Pons posedi locul coerenqei (coerenqi

ciutati in zadar de cei doi copigti ai lui Flaubert ;i inselitor

gisiti in punctul de fugi conducind la patul lui P6cuchet):

z. Splendid portret pictat pe marmuri de Sebastiano del

Piombo,

"Nr.

1s+0 7..-l Mi se pare superioari portretului de Baccio

Bandinelli din muzeu, care e cam uscat, pe citi vreme acest cavaler

de Malta e de o mare prospeqime, pictura pistrindu-se mai

bine pe LAVAGNA (ardezie)6."

Deoarece colecqia consti'din capodopere intretesute (a ciror

ideali intertextualitate este oferiti de catalog), este ea insigi o

capodoperi absoluti: ,,Dinspre pafiea lor, Pons gi Schmucke

au curiqat gi au gters de praf muzeul lui Pons [...]Fiecare piesi

'6,pJeorurpo Er" BrdoJ ? nJtuad (cro-ra B,rao r$ aJe €a4J?lorl JBI)

1c ',,ro11rnrJn[ IE lewnzeJn un aunduoc e n;tuad n51_'piruad e1

13-pJeaurar nJ eretxrlgJ e1 '(greporcru rde; ep prasrs?rgd o-u arec

ad) pprirur rol Elrasau eleere)reoruJer :pJ?tuatuepunJ erFproq

o ner rrBuorsuad rreuoricunJ Iop rec .rt6euaruo raiuirr$ eseld

s.rlni ieru rialdruJ B ap ar?rracur ro1 elirnu, pdnd .pstialaiug'rS

gwSolew'pruroy o-JluJ gleuJru r; areod reru nu .rotrrrr ur ?raun1

EJ gzeansuouap JoJ ralrt?luat ea;en$[ 'prerluareJrpau eaJ€[

-nurnJ etse uagn-?lJ Int rolrore InFapI

.raqrnJ?d r$ pre,rnog rnJ

ftaznu urp csasdrl ?nopurtuV 'suod rn1 p reur8etur rnlnsJalrun

alE e^rl3_ullsrp auues ?nop ales luls ,,1n30181?c.. 16 ,,a1aru€g..

',,rolaradopodec Je lJasuoJ" rnun aleurnu ug (prrporor o-pur6pdap)

Jolaur€J

_

Euas gzeelnvrnJ aJ EaeJ atsg .rotrdrlcs no[Er1 un

nc a1a:adopdec preo(uoJuJ er?r nrieds un,a1tacn1i4s arej niieds

un alsg 'xatnp 7o uautouat un r$psug ea atse areotezrlelo.l_eJ?Jn]?F

ro ericalo3 'nolqel rnJpJerJ ptnp 'snds 1a;rp ,arsg ',,eladopod?J..

raun e 'aleazntu asard rau_n e aralSeounJal ap poc un-Jturp

'tezleg nr.zJ{t yeur gtutza;d o-au unc e$e ,aued aJBJ EruEU

-ruJ r€.., erer urp prrun aricaloc o rr$rgs

"r,^"l1'Jl"{:frtrt"#

(AIX srno'I (111y

srnol aruer ,prueJ? ep aruer .drunJs ur,ual

ap aru?r'soueqe ap aur?J:Sap1r1 nc.laprs nc,pruel? nJ (JolrsoJ

nJ elelsnrJur uJof, ep etueJ'alr?u rrn8rl nc auerura8 r$ apueueg

auBr'aleldlnJs ar€uaqt e\auzgtpur nJ alorueds auer tin-$r1l

Js.alunu rnSrlJ? e) eeeJ urrd alrqecJ?rual auerlElr avtet ,1ze ap

rrfazalSua e[runJJq ad ap alal e3 rJeur aluaru€uro nJ auariauarr.

atueJ : alrJnros aleoi ap ndra 51auer rer .areo1e,r psuetur ep grueJ o

?aJn[pJls nolq?t rnJpJarJ 1n.rn( u;" :Jo[ alaureJ pcrpe .areop^ ap

arrotgund e\uazatd raun Jnralcer?J

prnJpJalJ pJaJuoJ aJ tueru

-ala ler€ urrd suo4 rnl Inaznu urp alunolqet ar6auilap rezleg

rn

r l nr nr o s q y'.r o Jrr $ r w rqr l? le t": :l::::!W'g,Hi rXlTJ I;$

'raJoquary nrluad rupurlqns tlpor

era runo ese roi;rlpiqetot

InPgr Ia nrluad alsa Jno[q?_1-:adn5 ' ,teue JnlnlosqE" ?[ 'prBtueru

-qdns aral$eou4c o nJ 'E;rdse 'nps ppugr ei reun6-ri,rug iotptacrac

'suo.4 'JJuntE gqgd asnzpl aJ ratJ? ?rrolsr areo ad Jolunolqer

EeJrs?dap rs EaJelrturse erntnsuoJ ps lrnqaJl r] JE nolqer-radns

rsarv 'Gzul4ad r,rolnc IS lyll ap ,,ppa1p3zJy o r; e'ai$aparop

es rrrnsaaod 1n1eur; ug arec') noiqer-radns rnun eaietngt

uJ ?Je JaJor.{ueJ.,{ 'al.nJsounrau tatadopodoS lnon .rayoquarg

InlnuJrrpq e prn8r;ertuor o e: lr,rrrd r; areod suo4 fnrpn

D'lr3tznru rc riaod lop ap rep 'aradopodec

ep uaJuof, lsaJe ur uol uJ era r$ Bs EruJoJ uJ el?JFI as aued ur

6€Z YrvorNrco Yc oNrrdo:)

240 IMAGTNI lN ptsoruTte

Semiologia copiatului infinit este opusd celei a crealiei

absolute. Evocind-o, Flaubert atinge aga cum nici unul dintre

-

contemporanii sli nu ar fi putut-o face punctul vulnerabil al

-

culturii epocii sale.

Jr

A ciuta o cale de acces Ia un artist

-in cazul acesta Degas intr-un

-

context literar poate fi, fdrd, indoiali, temerar. Dacd o

facem aici e pentru cd el apare, ca artist, din pripastia istorici

ce se casci intre lumea lui Pons gi cea al lui Bouvard gi P6cuchet.

Cind apare Vdrul Pons (7847),Degas i;i descoperise deja

voca{ia de artist; in anul in care Flaubert incepe si lucreze la Bouaard

Si Pdcucbet (1874), participi la prima expozigie a ,,impresioniqtilor'.

In acest interval de timp se situeazi anii de studiu

gi cllitorie.

Pozigia sa faqi de lumea imaginilor, care se formeazi acum,

incorporeazd, ceea ce s-ar putea numi a treia cale (poate cea mai

interesanti, pentru ci e o parte a cursului concret al istoriei

artei) in cadrul risturnirilor observabile in cea de a doua

jumitate a veacului trecut. Nu este deci surprinzdtor cd inci din

7872 Degas devine un personaj literar. ln Le Peintre Louis

Martin de Duranty, unul dintre criticii cei mai sagace ai noii

;coli, tinirul artist care da numele povestirii descoperi, in Marea

Galerie de la Luvru, ci ,,lingd el, confruntindu-se ca ;i el cu un

tablou de Poussin, se instalase Degas, artist de o rari inteligengl

gi preocupat de idei...(10.

Aceasti primi apariqie fugitivi a lui Degas intr-un text literar

(ii vor urma curind altele, culminind cu Monsieur Teste al lui

Yal6ry gi Elstir al lui Proust) este, in sine, foarte semnificativl.

Ea zdruncini cunoscuta imagine a pictorului impresionist care-gi

aEa,zd, gevaletul in naturi, inlocuind-o cu imaginea, aparent mult

mai tradiqionali, a copistului de la Luvru. Ar fi eronat totugi (;i

superficial) si vedem in fragmentul din povestirea lui Duranty

o simpli al:uzte la metoda academisti, care recomanda ,,imitarea

maestrilor". .

lnsi;i conciziunea cu care este prezentat Degas la Luvru

con[ine o trimitere la faptul ci aici este vorba deryre altceoa.

Pictorul care se ,,dueleazd"'.cu Poussin

-

iati o imagine care

vide;te o anumiti agresivitate. Ea sugereazd,lupta birbiteasci

intre elev si maestru, o controversi in care penelul devine spadi

;i paleta, scut.

eiunueJ e ep saJSuI rnl €[EeuzfJpuJ ''alurcuJ rruarep BAalrJ nJ

elap sar3u1 ea8ugld es ,,ilaeJEU A zanbzgpn.ollynry-ad aunrsed

rSBaacB nc rr$aqnr es 'gseonrlsuoru rS prncpld aJrgnr aJ iqV..

'gzeldot unr ep

rS rc 'se8aq pzerdoc ar_ep retunu nu tuoJ uauri ps alnqarl .areq

-a{tq plseaJ? e1 apundspr e,nrluad 4,,rn1ntsrdoc* 1e

rctnt seci

se8aq EI rJunl? leconord e ec 'ptrscalJe aru€ru o a nu g)ec-

',,al€rdol IJ E ap autuap

alapou' ap 1n3uer e[ ?ruJ prasasun(e nu (rapsrql( "[

?uJd rlne]

-lr9C €l aP) rlllv 'raruaPmv rnlnuoalued nunle ad neauruedB

nu (oru-roluod e[ Iule{ pl ep) pzeaqSolerp ar?r nc ,rolrl$rue e

aued arBru g ',ro1rrr6aeru eaJElrtur" pur,rud Jrtuap€Je rnlnuoueJ

aundns as e_ ap arredap el.lto! rra se8aq gc gzeaniuouap

- JEJtrqr? dnrartug o aJEJ ad -

alsrl ralsaJe eiuapunqy

"'lJul1 ?p opJeuoal';eruossrall'auarad

-wod alarsa{'(esl.I e1 ap uitou.t 1nlu,tnu1) IulE{

.ouruerSnure4

'r1neclrgg '(,a1a3urs ec n$or rS nr6nuat 'JotrJnl?rls r$ sourn-r;

aseuoJe4 un "'asauoJa1 'asauoran"' " ) asauore6 ,orqccrrnlurd

"lr{C ue4'lpuerquag'(,"'pp,p,ra1ds arrolnr o ep ?qle arruptu

o eaAB

Inrot?uop"'') uou8nv ulp qlard ralrunu e$e InrlsaetrAJ

'r1ozzo2'ocrla8uy rrg'ra1tsrq1tr'e1n3oru rrloc6 elrJnl?rurtu

'Qzgle1ap mto8apy onrg) FIIIag ruuelorC ,ourlarv o11aurd5

'Surpuayq' (toynt a * n1finyt a olt oB aTV) eu8aruryq .xroicepq

'sar3u1 'ourluelorJ ossox 'oturoluo4 'qrre3o11 'uerira 'or33ar

-ro3 'o1a3ueleqcrllJ '1ae;eg :aued reJ Ia urq 'rorcrd un ap frep

-oeJA l?srl DJeurSeur nazntu.. leurSrro r$ reSoq rcru IaJ epasod

se8aq pJ Epeôp ureae'airqcs ap elereJ ep 6 elal puroJsfg

',ruAn-I el ap rrr6aeu rTtlJaA riol ad" lBrdoo e pc at$eouncar r$nsug

Ig 'arns ase6 11 gJlplr as alerodtual aradar ?nop alsac? arlurp

rruaf,ap pnop a[eJ ug rn6aeru pdnp awzrlear rolairqcs lnr?rlnN

'r,eu8aluery

pdnp 1$ oqword Iap ou?rls?qag gdnp rrdoc ace; reru .roJrduors

-erdwr e rrirzodxa raurrd ealurpuJ ru? rop n),Zlgl uI .rnlnrlnT

re rrSrdoc"ap ltrnsria, uJ eursuJ "t."d"q ,gEii qUr"dd z rr

Inwnrp upurn'ps r$ reralrl prxal -irprld

es ealaraurl urp rnln-rorcrd p laJcuoJ

ps arnqarr :areqan.rg

?lseaoe e1 apundspr E ruluacl g se8aq nrluad erdoc psuJ arse aJ 'sns

rclu plelrJ aJarJcsep ?srJuoJ uJ fJsurpJlar ps rrd aps elaluranJ

ler'rruordg asasnds 'nDtutalnd rac ad e)ete fv ap eluriluar arr

ruapl eJ?f,alg" 'se8aq rn1 rrlprrleuosrad e ?JnuBtuoJ ?JnlpspJl

?lrtrrnue o ?[ rJ 'tusrruaprce ?[ roap gleler es nu lluernq

Itz YuvorNrso vc oNrrdoc

242 IMAGINI lN DIsoLUTIE

la tirania modelului unic (Rafael sau Michelangelo, Rubens saz

Poussin) devine la Degas imposibilitatea de a se impotrivi

intreg universul arristic.

renraqiei de a-gi insugi prin copie

-

Maginiria odati porniti pare si poatd funcgiona vegnic-(,,Nu

mergeli in Italia, ii sfltuia un prieten, sau veqi fi pierdut pe

vecie...").

O ceretare tipologici a ,,muzeului imaginar" al lui Degas

rdmine inci de realizat. Ar trebui si facem odati diferengierea

intre ,,studiu" gi ,,pastigi", intre ,,copie" ;i ,,parodie", intre ,,citat"

si ,,aluzie"14, pentru a putea clarifica mai bine maniera prin care

pictorul r" tif.ti.;t" cu tradiqia. In a;.teptarea unui studiu mai

temernrc, o prrvrre mai rapidi asupra demersului propriu despre

;i cz imaginea s-ar putea dovedi de o oarecare utilitate.

Ca pri- poate servi interpret^rea dati de Degas

"*"tttplu

Meninilor lui Veldzqu ez (rl.116). Alegerea nu se datoreazi cu

sigurangi intimplerii . Y el6zqtez tocmai fusese definit de Manet

drept ,,pictor al pictoriloruts,iat Las Meninas era capodopera sa

116, EDGAR DEGAS

Omagiu lui Veld.zquez

112, EDGAR DEGAS

Pagind dintr-un caiet de schiPe

rnl ep rrnolqer pnop ale3 'lauery 'prnrrd ap nps rnJn8aJoc r$

rnlnualarrd InzeJ uJ ec 'uo1es ap nolq?l un pl reJrqo ep arnp nu

,,roprt6eeu p lsrdoc.. ap at?lrler ug seSeq ap Ernr?qgrls ee[?O

'aleuosrad runrlrr utp pwzlleeJ

psso13 ef, reop rJ ',uoJ?s ap psard.. ec .alrlpryrqeqord areor pdnp

'tndacuoc lsoJ u nu aJBJ 'gleurtu-ralau Arl?lal aJels o-JluJ tespl

'ze) e)uo ur leuosrad au€oJ nu€tuauroJ un .erdoc o tJJap nrJul

-uaruoJ un pqe-r8ap relu rJap alsa uar.{Junl{ ?l ap prnlcrd ecr111

'lepunJ urp rr$n ?araprqrsap u; (pur8rro ug) grs arec .(orar51 gsof)

raur8ar rnlnuopJo (etu e eat ad .prurn urp elac ur .BraJ zanbzgp 6

rnl eeurpnrllv 'AI dUA pl lndeo nr {oo3 ericaloc urp raruod

-o1n? Jnsndnsard pulqtuJ rc 'ope-r4 E[ ap ernrrld ulp lar elsa nu

1nde3 'al€lrc ap Jalsaru? rnun Inlellnzal alse rnlnrsrue e;n8rg

'lenluertrE lrcrldxa a:Bd ,,rrJnlJrd p iurrd.. ep nllrl rnrpJ Ie

,,zaib

-zgle[e a8euuollo un-rluJ le]lse ?ruro;suerl as lnolqLr Barru;

'e1rre8rery ratueJur eiey ug gleaqJunuaBug purSrro ug ,oruarwre5

egop ad ar6arncopg o arer rarirzoduof, Inrlual urp leaqcunua8

-uJ InJfuJr '(euosrad nou un eJnpoJlur .qurqcs uf 'alelrsuelur

nJ ?JuJ rS areolrr,r elarado ug sr8aq rnl I€ Arserdx5 lnrror-radar

urp 'rSnlot 'alred aJq ro^ (retcagar InoJq?t r$ nolqer uJ Inolq?r)

a^rlour pnop else^Jy 'rnrpdslp ne sputuaw spT urp [nJ?punJ

pzaerorep ar gpuqSo erqalao r$ uncard.,,no[qel u1aprnolqe;..

zanbzgp6 rnl Inolqer sndns tsoJ e ar€r

?[ ?eJEr.uJoJsuBJt pi_u1-ln6n nc ruat$roun3al ps alrwrad ,uagcunlAl

eI lze prrrrsgd 'se3ag rnl e rrpmnl IIrSu erdnse arra.r-rd g

'osseJrd rnl

,,a1rrpnls" 'JBaA un alsad'lugs aldruaxa elnJsounJ rptu alat aJEJ

arlurp' zanbzyla 6 rnl olqer p

Jn

dnp aprnrcrd .roprgtardralur Brras

IeFsE aPrqssep Ig 'sralsaJE InrsaJru€w n3 rsJaôJluoJ o-JluJ SBJIB

Br,uoU e1 pc rolpzurrd

t?spl €-s se8aq

- a3rse[J raue elutrd?J -Jns rJap

-

alsa rctu n1g 'r,r6psug aJrsEIJ rlrpluazardal E ?uaf,s ur

Baraund'an6 as runc pdnp'lnzpte-s spuxuaW sp7 uI.,,aur3€Lur.

'.alelt1ea;* t,atitpe:1" t.laporu*'.lst1lp* aJlurp e:nfg8al,etele

ec rrrnlcrd yrtoe pzeezrleual eJBo noJq?l un ep EqJoA alsg

t nPuluaw I" JrlsrlJE_EFru

Inralrer?f, r6nsug ug'earu eantpd pdnp .prs lnsundspa .[a€J€U In[

aPzuYlS ezelPn$ ps rol ul'zanbzgle^ ap oJor? lEdnJo e-s seSag

purcrrd aJ?J urp 'aletdarp punq ad 'egartug tuarnd aN '€ruoU

?l al€s rrrapai lndurr urp 'ggg1 urrd ap pzeewp arplardralur

gls€e3? pc lnrdey Arlef,rJruures alsg 'aretardralur o pqer8ap reu

'ardoo Enop E o ep ,o[ ug pu;uriqo 'ardoc pllr o Udnp en.f ) lelp

-nls €-T 'lnolqet pl?porrru rSntol tnzp^ e nu seSaq .gltclepSaur

ebz YuvorNroo Yc crNrrdoc

244 TMAGINI lN DIsoLUTIE

Manet cafe an provocat cel mai mare scandal la saloanele oficiale

pariziet Olympia (1865) 9i Dejunul pe iarbd (1863)

j-

" -

apatqin aceleiagi paradigme a ,coPiei' ca metodi creatoarel

Olympin imprum-uti dil Tiqian gi Goya, Dejunul pe iarbd din

Giorfione q1 Marcatttonio Raimondi. Sint, cu toate acestea'

tableiux, ininqelesul deplin pe care epoca il didea cuvintului.

Uneori, Degas cedea)d totugi tentiqiei exercitate asupra lui

de tabloul'pictit pentru salon sau muzeu, ca de exemplu.atunci

cind pictea'zi poriretul Familiei Bellelli ( 1 858-- 1862)t fac ca "71

gi cind.af picia un tablou; a;a 9i trebuie si fie, vreau si dau

aceasra lmpresre sr am o pofti'nestipiniti si pictez pinze,.astfel

incit si agtern totul pe tublou, ceea ce Pentru .un cop.il, cum

mi considera{i, esre un vis ugor de iertai totugi' (sublinierile

lui Degas)17.

EstJvorba insi aici de o excepqie. Marea ambiqie a lui De-gas

a fost de a creatablouri care si stea, intr-un fel sau altul, in afara

ordinii muze?ile.,,Tabloul" e pentru el in primul rind un obiect

de studiu, gi nu rezultatul obsiinat al travaliului artistic. Tabloul

poare fi subiectul cerceririlor sale, transformindu-se adesea

in,r-.rn tablou in spaqiul unui alt tablou. Rezultatul va fi insi

118. EDGAR DEGAS

Pagind dintr-an caiet de

schipe

eluauof, [-E ap Eaapl 'nps rnlnualettd el\:zodsrp e1 'lrqrqord

'o-snd e ate) ad rS rauepq 1-li.lle ?qn? ad m1uun[acr E gsrns ?nop E

ap ?eJ arnlrlsuoJ arec'rpuoturcU oruolu?JJery rn1 ern,rerS Eauaru

-as? ap epasod se8aq pc an$ ag'(1nun[aq') ,,uo1es ap 1no1qer"

e1(1wtacuo3) ,,nazu.u ep Inolqef el ap leuel J rn1 erlrzuert e1

Szrrpd rsoJ rJ gs seSaq Er ?suJ snlrxe alsa nN 'uerirl-auor8

-rolg rnl Inolqsr pro(eru fsrns ?f, puJ^B '?qrp'! ad untaq Inlru]nu

-eJ uOI?S eIilz.41 IsuI Iue e,rrilc aundxa atec 'lauep11 rc ',ttSroap

lnsed r$nlol eJel eL Ia nN ',,gua1qord" ep nrpels ur euJtu?J

csauadunc fqnruoJ audordB 161 se8aq aJEJ uJ ?Jaruery

'rnlnrorcrd rnlnroteroqel re rirr;odeu niadseo

Iapse purua,rap 'nazntu ap rnlnJrlqnd re riuetuazardoJ rop a?ene

IE 'tunrsoc ep alrpnls g3u11se3aq rn1 p rurStul ap lnrrzodap u1

teJtur e csauadu,ttc l?4taJuoJ'rnlnler?J e pqp ErEoJ rJ 'rnlnazntu

alunprz gzeatnglul nu rur8tur rarl rolal [E

unuoJ InlepunJ

'rolcrd ap teuJeJ un-Jturp rrpnls JBop rc

'alarad ad nets ar rJnolq?l gturzatdat nu elA 'ptueJ o rJru nB nu

erdnseap ap alairqc5 'se3aq punds au ?s EerA gt a:r"d'nolqet un

ap ?qro^ e ItlV 'pruBr urrd rernSg rde; 'grlqasoap pluerrodrur o

ap aurSerur o 'pleorradns earred urp alairqcs ap ?iBJ 'erntnsuoJ

(uerira nes) auor8rorg rnl lnuaruoJ'lrqeqord'elle

r$ eun r$

g seSaq rn1 p

,,J€ur8erur rnlnaznru" le rirropau rrolelcads luJs nts 'raradopodec

eie; ug plernlelu€J runJaJ?o g:nrsod o-JluJ se8aq ap r$urrdrns

'rn1nr,rn1 te uofelrz\rt nldurrs r$ rnd luJS t naznur ate) re61'oaz

-nr.u uJ gtrzrl o BI

- aJrelapn?g snds r; JE urnf, 'tuacaq

- rzaq3rnq

tuJS 'ezaluauof, 1-ps IS gcsear'rrd 1-?s pugrpd'gturn urp Erntsaoe

eiel uy n?ts

- ararueJ o rS reqrpq un - a(euosrad pnocl 'nran'I

eIlc9e 'auorSrorg ap csauadu.nc

lftuaruoJ pdnp figcs o'p-reou

-egur eaued ug'arec$nu rS runlsoc ep rrpnls pnop 'rrur8ed e plr"ou

-adns eaued uI 'auasap arlnru r?ru p^Jesgo aS '?luete retu arr,rrrd

o ?tlraru at,rriecrJruruas nldruaxe un aP IJI€ eqro^ E'(8II'll)

airqcs ap lerer rnun ? purSed o-rluJ'098I e1 ad prep eurrrd

nrluad ande eA 'al€s raue ale al€luauepunJ elawet urp ?un

aurnap puraJqbrd Frsearv 'pue ap erado nr rnlnrrlqnd rarlBla-r

erualqord e1 pQrsuas preads potu ur rg e arfeparrop as se8aq

rsrun{r un''' i rs,.u*rr rnun lruor€r" 0", "r(

;3tX1t'J}l :*IiitX?

t aJtseou Jolunolq?r lnrn( ug ruerueo neJeu tuJs aJ ep iaur,ueoC

'6") gteporf,ru pf,s?asprgd 1-ps rnqerl rB nu 'l""pl zeJ un-JluJ

'atet ed 'r$nsug [ua{are rc'edzodxa n€s Ineznu else nu se8aq rn1

,Jolunolq?t-rlu?o leunsap lnried5',,nolqel-Ilu?" un Eun?eplotuJ

svz YuvoINIdo v3 oNIIdo3


pe Giorgione (sau Tiqian) intr-un ,,tablou modern" merge poate

inapoi la Degas, chiar daci nu a dus-o el insugi la bun sfirgit.

Caracterul gocant al operei lui Manet gi scandalul suscitat de

tablourile sale expuse la salon sint prea cunoscute pentru a mai stirui

asupra lor. E totugi semnificativ si remarcim ci problemareceptirii

lui Manet devine subiectul uneia din caricaturile lui Daumier

(il. 119), ce pare a-si avea precursorul direct in caietele lui Degas.

O familie de ,,bicani' rimine inlemniti in faga unui tablou

de Manet. Tabloul (in acest caz Olympia) nu este vizibil; tema

schiqei este efectul produs asupra publicului de acest ultim mare

nud din istoria picturii. Ecuaqia privitor-tablou, inaugurati de

Degas in 1860, s-a transformat la Daumier, in 1865, in ironizarea

directi a reacqiei publicului fagl, de,,noua picturi".

DupI aproape douizeci de ani de la schiqa Concertului cimpenesc,in

faga cdrtia stau in contemplaqie doi burghezi, Degas reia

tema vizitei la muzeu ca simptom invers. Astfel ia nagtere seria

de imagini, dintre c^re ce^ mai cunoscuti o infigigeazd pe pictoriqa

Mary Cassatt impreuni cu sora ei, Lyda, in galeria de

picruri a Luvrului (il. 120).

Cuno agtem i dentitatea personaj elo r r epr ezentate numai graqie

mirturiilor contemporanilor. Nimic nu lasi si se ghiceasci profesia

de pictor a femeii care se plimbi cu umbreli in mini prin

faqa tablourilor. Acestea din urmi sint gi ele obiecte anonime,

pete mari, dreptunghiulare, imagini sterse, care se legitimeazd, ca

,,tablouri" doar prin ramele lor. Peretele cu tablouri a devenit

un simplu ,fundal"tr, un motiv pictural in cadrul unui alt tablou.

Degas il surprinde pe vizitatorul de muzeu intr-o rami de ugi.

Tabloul siu capitd asdel trdslturile unor ,,evenimente intimplitoare".

Maniera in care pictorul se joaci cu motivul uqii deschise

(matrice a unui anti-tablou) frapeazd, in special in seria de

gravuri in aquaforte rezlltate din pastelul inigial.

Noutatea

- eEti tentat si vorbegti de ,,modernitate"

- demersului

lui Degas este evidentd dacd luim in considerare tradiqia

pe care se sprijini. Tema vizitei la muzeu s-a bucurat de o

anumiti p.referinql in arta flamandi a secolului al xvlt-lea gi a

cunoscut q, ultimi inflorire in prima jumitate a veacului trecut.

Degas cuno$tea bine reprezeitd"rile din ,,Tribuna" de la Uffizi

ale unui Fortun6 de Fournier, sau altele inrudite.

ln ,,interioarele de galerie" obignuite (i1.121), redarea fidele

a operelor reprezintdprincipalul interes al artistului. Tablourile

sint reproduse la o scari redusd, recognoscibile cu toate acestea

pini in cele mai mici detalii. Personajele aflate in centrul lor sint

'pJnsfru plp8a ur rnlnrolr,rr-rd Fdlqf, 'An?JrJrurlrasau a l"ufrurau

Inolq?r !,,aurs ur grulo;" eJ gtner ep €uneaplorug adeorde pqJol

a r6ap 'atetuazatder tuapunqe'ateor ap elurEuJ 'lu1s roprnolqet

alarxer n-nuad elrrpnls 'atelcarord alrrirzoduoc n-nuad eJ?otrlpa

-ard alrrpnls ap leurJsey rr6a 'airqcs ep eps alelereJ pur^rrd

'arrale8 ap rnlnrorJetur Ie leuorirpe-rt rnlnua8 ? ,,aricnrlsuocap"

ap IaJ un pcrrcerd 19

'se8aq E[ ?alsar€ al€ol urp r5ulN 'gue ap

rJolposounf, n?s uolcatord ap ro1 eawrlv) uJ pz@Jqalao r-al ,,rnlnl

-sli:e Ezvezod" ete)'epuosrad rJntpspJl nc rierlsazuJ rzrlrpur

teupry op t olqtt zrlun vlvl u7'v.aunovo glvrsnc '6II

lvz YxvoINIoo v3 dNIIdoD

248 IMAGTNT lN orsorurre

120. EDGAR DEGAS

I-a tr,uaru

ep leJlsuoruap) ,,tuaur3€r1 un" ',,(ednJep" un JEop a tuapea aJ

eea3 'lrurJur uJ plJB as p3n1 ap rcund Ietp) Ie'a:eolpla6uJ tu€lrrr

?,rrtcadsrad o-JtuJ riern8rJ lurs

- nolq€l r$ -rolelrzr,r * Iopu$lv

'al?lnuapr ap arrsdrl luJs elunoJqer'drqc n€ nu se8aq rnl rrJolel

-1216 'u?ruor n?s Inrurlln uI uaqnEIJ ap pteznewalqo-rd *; suo1

fqryu!)ezleg ap rolratue gtezrlevrat eltuotoqlP ul p$a-rq Etullln

gzeez\eu ElsaJV '.p;ntcrd AnoLu" un-JtuJ euJoJsueJl as neznru

ep lnrieds - nranT ?l ap ?r€orulpo ap ,,[olSrdoJ* se8aq e1

'lnzaq8rnq -

lrurn at$a,rud arEJ uJ lnSoprec ug'3o1otac ug

(prsr1 o-rrul arzrtsr8arug ?1durs er rc 'nolqer eo nu) r$ntot plsrxg

',,rnlnJpeJ etele ur" Jartun€C eIpl1e es

- tau?W glrldutt1g -

rrrplduaruoJ Inloarqo

'rerurn?Cl m[ F lrluru]? sns rctu rnlnuasap

eaurSrro ?l

- rrrnteJrreJ Jnueld .u - era arelqnpep ?tseaJv

.,,rn1n3oplrc

etntcel" l.nurSerur eareldtuatuoJ" ug ?aJelqnpap urrd a8unsrp as

aruc 'aurapotu rr:gldualuoJ e fuaJs u; ruaund eie; u1 wflJe eN

'ptm as aJ?J uJ lnSoprec ap trradoce pri-red a re rrJoJns p arerpun(

ad reop sJoluJ Indlq3 'rrnolq?t nc alararad al?f, as-npulrda-rpug

'rnlnrolrrlrrd alareds arrrolur uesse3 .,fur11 'QZt'I) gzeaurfir

bete) nn,rer8 ap ?rJes u1 r$ uncar d ntanT vt ?t!z!A lnlarsed u;

E r l a, q u o N,,' 1 t' p.t o 7

"r ", " t rT( ! ii!n\T#r( T: { ", q a q 3 ) a s n o 11 e 4a l s e t.r' q J

6VZ YrvorNroo vc oNrrdoc


2. EDGAR DEGAs, La Muzeu

ramele ugilor, obsesiv rePetate in gravurile in aquaforte) al unui

,,text nesfirsit", al unui catalog ,,fdrd.limite", in care privitorul

modern

- fie ,,artist" sau simplu ,,burghez" este condamnat

-

sa rataceasca vesnrc.

'rurn ri 09'd'n eilqrs ap lruor

-Er Eeueruese ep rza1 '(21 ercu'e,tdns),,nolqet ur lnlnolqet' ln^nou nrluad

tnre nps InsaJetur purdnrluB 'Iltiltg 4llutry e1 a:r,r.rd nr 'gggl 'ôtr lZel

n?aJohtr rn1 se8aq ?uf,s rJ',,elunu urp sar nu-nu aJEJ lJnlepunt prsrxgg 6,1

'tV 'd'(gt6t) IAXXX-I sltv-xnpag

sap anazpC ur',,se3aq ap slory sap a.rrot.leda1' :urâs asro5ue.rg g1

'e8z'd'(oget) (I ultailkg uV aqJ ut ',,se8aq Jo sraxte'I peqsrlqndun

a.ro111' JlrU'qt uJ'898I 'lI'lZ 'nea;o141 eletsng arlpr ereosrrrs ll

'Le-61 'dd '9961 'spe.I'sasoqc sal ia slout sr7 :rlnprnoJ Iar{rlI I 9l

'gZ'd'9!61'eirauag 'ataaut-tn1 pd xa stutp sas tpd aluot"l. laupry gL

'(e ZAt) IZ'ltv,l ap akaav :luaf,ar1 tl

'oo[-66'dd

'6061 'sged 'acuzpuodsa.t.toz autt sqtdt,p sa8u1 :(pa),rr?yv.p .la,{og g1

692-09Z 'dd '(rSOt) ILJ aulz

-zBry7 uotSuqng aclJ iu! ',,satdo3 s.se8aq uo rq3r1 ,raaN" :tlaU 'r1L Zl

'7,9t .d,XI 'lo,t

'5251'etpuol 'pueqc.re141 'V'-I ap 'pe 's1rutnof pup snnaT 'uo.,(.rg pro-I I I

'Ogg-9lg'dd'(tggt) sitv sap str4 a.1

: u1 tecrlgnde r '(ZlBl) 'a1cyg a7 : ur ',,urue1y'q srnol a.rturad np ara alduns 11"

'.(tuern11 puorupE) ,,"'segpl.p gdnccog.rd 'ecuea8ryyarur arEr eun.p alsrlJu

'se8aq gllEtsur 1re19'urssno4 el Jns rssne tuErulJrsa'lnl rp gtgJ p"'" Ot

'WZ,'d ''fitdo lragnelg 6,

'El-7,1 'dd 'vc'do'cezleg g

'12'd ''ttc'do 5ez1eg 2

'

ItZ-gtZ' dd' t96l'r1$a;nrng

'ncsaturqreol eJopoerll ep eJef,nperl 'suor1 7nu11 'tezleg ep gJouoH 9

'ur:n r$ 99'd',sato

-nzd nuatorlo sa1 n tzzlzg:u1,,anbpeur91qord np a:n8g atuuroc suod uonJel

-loc E-I' :rsplg ep 'W-'d :tg-tt 'dd'(73et) gg aus2luputoy ur ',,uollcelloo el

ra tar{Jnrad 'p;eaoog tsuo4 l unalnoJC no runasntrAl" -'uata,r,a.ranqrs 'J g

;t '95'd -''t\c'do

tragnelg I

'15'd'7c'dolraqnelg g

'

2'd ''rc'do lraqnelg 7

-sarof, E ruruad ,(nvappc li3 sqco

"r:r(:ty);:;Infi:: )1::,7;T:r:r::t#J*

-3e.r1 ug plerurpotu alse Earernpe:r 163'd'gg5,1 'rt$a;nrng'urporrre141 eurrl

ap eJernpErt '(e '1o,t 'audg) laqrutad * p,trauog lraqnelg eÊlsng I

gION

l9z Y{vorNroo vc qNrrdoc

Motivul privirii filtrate

.t

gr lnceputunle Plcturlr rmPreslonlste

ln 1874, anul primei expozigii impresioniste, Edouard Manet

trimite un tablou la Salonul parizian (il. 127). Rumoarea stirniti

este, ca de obicei, mare. Cigiva ani mai tirziu, inci mai este

comentat:

,Calea feratd. Tabloul infigigeazi o fetiia care privegte printr-un grilaj.

Sora ei mai mare sti lingi ea. Nu existi nici o cale feratdl.'

Titlul anun{A deci ceva ce nu se regise;te in tablou. Nu in

sensul ci nu ar exista calea feratd, imaginea ei insl este voalatl,

ascunsl, ficuti inaccesibild,. Tn zona de tensiune dintre ceea ce

afirml titlul gi ceea ce (nu) arati tabloul trebuie si caute privitorul

sensul acestei picturi.

O femeie gade frontal in faga noastri. Privirea ei se indreapti

fetiqi sti

direct spre noi,degi puqin visitoare ;i ginditoa.d.

9

Iingi ea, intorcindu-ne spatele 9i conduc?ndu-ne insistent in

imigine. (Jn puternic grilaj negru ne ?mpiedici insd accesul cire

firndal. Aburul luminos,,nebulos al unei locomotive se ivegte

pe neagteptate. ln planul median al tabloului, grilajul gi aburul

alcltuiesc o ceatrd, ce trebuie inteleasl gi ca cenzuri. Fetiga

apuci grilajul cu mina stingd, virindu-gi aproape capul intre

dbui bire. Curiozitatea de a vedea, ca gi frustrarea ei, sint evidente.

Privitorul tabloului este hirquit concomitent de cele doui

,,configuJaqii vizuale". Imaginea este divizati gi in acelagi timp

unitari cu ea insigi.

Faptul ci Manet a trimis acest tablou, in ciuda invitaqiilor

repetite, nu la ,,expozigia".im.presioniqtilors, ci la Salon, trebuie

interpretat ca un gest simbolic. Tabloul este un ,,discurs", care

se rifuiegte co.ncomitent cu tradigia vizului tematizat si cu

poetica impresionisti.

lD ruC p a tp l,.nd''(,szue^ras sO. JJtp

orrs a€hJ" ) lt tl.toN v nurs:tvw'€Z I

aJdsurp JSeArJd ?alsaJv 'a(euosrad Gn Vlete as aJlsaJal IaJPJ

e[E ?l (arrpgp o grcxrazardar elsa rauets InFPunJ uJ 'ssolslJ3 Inl

alrurred gzeeteu a::uc 'a11apa'td leun e etnd o alsa eaut8eul

'GZt'll'OrtI eP m{ uf) Ezlre^rasso(llaP zauals mllulsaetu e sonlJ

mA :otua)orrtin| wp nolqet un nt EaunlsJnf,ur uadaoug_g5

'priecr;rutuas rsnlsap lod rr areldugrug E[ asale aldruaxa

? alJJ 'ratJ? Ialrorsr 1n3un1 E-eP alellJeJ o IJ e qry!'ateSoq

rctrr tlntu rJn€r.ualqord taun In:PeJ ug plcads ze)_un alnlllsuoJ

rrpprSug Inlnzg^ eenluazatdaa 'aurSeur ap rnlnrda3uoJ

- Bar€l

-ntuJoJ -rrrqc ateod nrs earardorde puueesuJ lJallturn lalsac?

-

eaJer;rcseq 'rrurSBtur earelduetuoJ eJlpJ eJalltulJl o Eun?aP

-roruj auriuoc rnlnolqer lndwp uJ l"zlletuat lnzg^ PJ ?turIJE rSnlol

areod as ap oloJurc 'r[uolplaJral

'psdr1;prieeJ?

?ruJ prdearfu r$-ac

?tual o ernlnsuoJ prnrld uJ l?zll€ual Inlnz?A eareluazardaA

1

'rn$ruorsard*l -

rJeult IELu lps rr8aloc ap ?renlard lsoJ ? alel

-nou flseeJe aJe) uJ Inpou ri erlrperr puJoJsueJl lau?trAl eJef, uJ

?raru€ur euleue B ap :nlqnp docs un n? eleru ayrleraprsuo3

egz grvuJ..llJ IIUIAIUdInAITOW

254 TMAcINI lN DIsoLUTIE

fundal scena, care este pentru noi un ,tablou". Experienqa lor

nu corespunde insi contemplirii tabloului. Deosebirea fundamentali

conste in doui aspecte: pe de o parte, privirea intern

tematizatd se produce ,,din spate'i pe de alti parte, ea este pa4ial

impiedicati de o bari mare de lemn.

Din ce motiv a dorit totu;i artistul si le figureze ? Pentru a

ne apropia de rispuns trebuie si formulim alte intrebiri, cum

ar fi, de pildi: de ce a reprezent^t artistul tocmai trei personaje

ca observatori ?

Luind in considerare conexiunea dintre cei trei privitori gi

acqiune, rezultd ci ei ne fac atengi la trei Dsecvenqe narative' ale

Purtdrii Crucii. Femeia din stinga i;i intoarce capul cdtre grupul

Mariei de sub arcul porqii din Ierusalim, personajul din dreapta

privegte citre grupul fariseilor care deja, pargial, partea

dreapti a scenei, in vreme ce copilul ^pirisit din mijloc este singurul

care se concentreazd, asupra momentului principal al evenimentelor:

suferinqa Mintuitorului. Naraqiunea continui a

Maestrului dell'Osservanza este astfel descompusl prin semnalele

con{inute in imaginea insigi. Artificiul poate fi urmirit mai

departe pini in cele mai mici detalii. Fereastra din stinga gi cea

din dreapta sint previzute cu obloane pe jumitate inchise, semn

al importangei pa4iale a secvenqelor periferice ale tabloului. Bara

mare de lemn, care ingridegte atit de mult privirea intern tematizatd,

mic;oreazi, pe de alti parte, accesul optic al figurilor

marginale la acqiune. Numai copilul din mijloc nu se lasd pefturbat

de acest element de cenzurd.. Mai mult decit atit, locul siu

de observagie conqine drept accent nu obloanele, ci gtergarul

ce-i atirni deasupra capului. Bara de lemn figurati in cimpul

ferestrei constituie o repetare intrerupti a barelor de dedesubt.

,,Continuitatea" gi ,,discontinuitateau sint asdel semnalate metonimic.

Totul trebuie perceput de privitorul insugi. Alte semnale

ii vin in ajutor. Dintre lincile figurate in cimpul median, una

singuri se indreapti spre copil, celelalte fiind divizate in doui

grupe, accentuind pozigia celor doi privitori laterali. Acegtia

observi ,multimea", copilul, dimpotrivi, privegte fix, de;i

anevoios "gi stingherit, Unicul ;i Esenqialul: Cristos.

Cei trEi spectatori reprezentati rezumi intr-o situagie in

oglindl ceea ce se contempla in imagine. La rindul nostru, trebuie

si abordim intreit nara{iunea tabloului: la fel ca femeia de

la fereastri, trebuie si p'ercepem disperarea Mariei, impreuni

cu tinirul din dreapta trebuie si insoqim mai departe procesiunea

crucii afari din imagine, asemenea copilului din mijloc,

trebuie si ne concentrim asupra figurii centrale a nara{iunii.

elenzrA ruesundpJls B elulluolauj e3 ?zEauollcunJ Ea '(nJlad

,n1 p'3djrs lnirrq ap '1app aP (pl?cIPuI alse apdrcurrd elapu

-o8e1p arlurp eun) rrur8etul rola[Euo8erp ea-rarplaJruJ-?l fres?[d

'rnlnolqer lnre*ro; 'teturolap ?f,EP rerqo 'gtadat pwnpd ?rlseeraJ

'iSjsuj irrytuazatdar alellr?lr iraJuo_J er eear 'rrutSetur Inlnrol

-r,trrd''noca aP Jol er.\\zod uird'pundsaroc pluatsls" ulP a1a(euos

-rad '6euntiereu ip arri:?dsep rilc rugs rep 'aur8eur ug arern8r;

rrigrruntuoc uruede a1g 'rrrr-r8 nJ ?JlsEaJaJ o-.rlurrd EuaJs pn-las_99

irec'a(euosrad r,ratlc )sargz as Inlnolq?l ln_lePun]

u; '(Fcrrsa8 r$

pJrrurur ap prcads u1) rrurSerul E ?JIJolaJ e8eartul

-eP

flenluaJJ?

aria ti.rnrieie.t lntpec uJ Plerluat es erirzo4 'rarlrzodtuoc pcol(ru

uJ rnltr.roll m.td gten as Inlnl?Ilug ern8rg_'PJIU?u]oJ.PJIJasIq

o nf, ?u?tueas

aJ aJIPflJ o-Jlul pue3s ug psnd alsa eauntieJeN

'8Jol?f,IJIpa nlduaxa

rdarp 'piur,rrrd plsrer? ug 'r,r:as aleod (VZf 'y.'OgtI-OirI ec-r1c)

raleAno uB^ uaqlev nl e qzt7 xnl Panxaul 'aut8tut ardsap

p.tr"poi, tac r$ pien'atij." eridacuoc arlulP -eiruerS EI plJB as

a;ec alarado ap aJappoard nc a1?rlsuouaP ruJs €else3? areoJ

'nlieds r$ aunricB aJlurP rriplrun ealellsacau ?âlaJ

arrolsr ap nolq?r InlnJlseBIAJ e

lnou'ezuea:essO.[aP

snnrC YxA

u! ec ieaur3eur pulzrl?ual eraPa^ aP rolalsund e

- a[BâIPau

pcul- IIJpuIquoJ InJol uI 'eleoleztleJtuac arlcunJ o nc ?lllsalul

elsa ?s ernSr; 'autSetur aP aJEf,aJPo Potu un-Jlul lez\leutel

alsa rsnsul lnrbrr,rrrd pugc rcunry 'arelrasqo aP plerluaJ.arirzod

o 'nolqer ep g\e! 'adnco ?s arngeJl arec 'tnlnrotelceds e\uazatd

aundnsard ?prrricadsrad aursBur BnoN 'r,,lueftdsu?Jl PItIls aP

ru?e3" r$ ,psrqcseP ?JrsEaJaJ" ec pu;apou BaurSerul leuuasaP ?

ruaqlv ElsrlEg uoal ,pug ul 'alsrluaJsBuar lrnolqBl eP alres o

ap l€rtsuourep elsa ario.r.i; o- 1$ n13a11,rrrd un gtwzetdat alrorsl

af rrnrcrd laun InlP?r uI tunriereu taun earadacrad gc lnrdel

',,rual?dsue,rl rn1nzg,r"

lnrorn(e ug '1eur; ug 'uur' rrur8eul earaundtuocsap r$. rtrt,rrrd

iarrpfi8ul 'piep6ror gzarnue r$ araqc rdarp pzeauorlce tvzr3

-Er.rral .soio,raue lnzg71" 'ttutSerut 1e rotvtrrd aP ?Jlseou eUIJJ?s

plsuoJ ec uJ'gJrpur au ttw8rurl ? plsJoqela erJ?oJ fJIJolaJ O

'9?relsaJ?

aF nota-Jo1rrn3r; er\rzod'pluau I€tunu pJ?P rell'{l 'e1ard 9s 1$

aur8erur ug pirnddirerl es ps Jinqa.rr rnpolqer lnrotrard'(erlducsur

r$) raur8eurr lf,aJof, ntc ealnd e nrtuad Pf, alsa ?Iznlf,uoJ 'UbdS

eu?ruoJ au8rsut lalnJsounJaulq E ?pur13o uI EeJaIJJS ?suJ arsg

'(Sabu) aridrrciur o alialrc as nSor ln8ears a4 'r6nsuS pnzr,r 1n(eq

-ru[ ap ptera8ns ?t?P o ftuJ elsa arrpurlSo aP adenrrs PlsBaoV

992,

ATVUTII{ IIXIAIUd TnAIrOfll

256 rMAGrNr lN DrsoLUTrE

124. AELBERT vAN ourFATEx, Invierea lai Lazir

determinati de imaginea insigi. Asemenea personajelor din

asistenti, privitorul tabloului este martor la evenimentele ce trebuie

percepute exclusiv optic printr-un ,,cadru". Spaqiul tabloului

este inviolabil. La fel cu figurile de ecou, sintem implicagi in

evenimente, rdminind insi despirliqi de ele. Suprafaga tabloului

are, in acest c z, funcqia unui ecran transparent.

Privilegiul privitorului in raport cu figurile de ecou este insl

evident. lntreaga sceni se indreaptd cdtre noi gi numai citre noi.

Martorii reprezent^gi pot si o perceapiabiadin ,,culise' ;i obsta-

lrrtol? z elo g up o I ffirrults f atplldo) a cl

olc9vAv)tv3 vc Isluaw o'Ia9Nv'Ig Hctvr' gzl

?suJ auJr.upJ lJads€ un (alEuJEJ o arnlnsuoJ nu noJe-JolrJnSrt

prpauralul ulJd plBr8atw Earr^rrd rrratseueu FSun[ ?-ap rSaC

'rJrnlu$rr raudoJd IE uues un gp?A rs erngaJl Eaturilnl.u tgze-I

In[ ?aJarlur ur :lenzrl rnlnlnotu ? pcrJeJSouoJr aunrl€J o .giuer

-n8rs nc 'psug plsrxg 'eledec elJnr.u retu nJ pueosrad o ec aurSerur

uJ psnlJur purr; 'pteulldrcsrp alsa earuriJnu :edcrperluoJ azenualg

fs pJreeJug piuarsrse urp Jolun8r; eareruazardag 'earurllnru

rolrarrd sndnsard BJ puJ^B rS rnlncqqnd lrunsap .gprces aricun;

o puJ^B arrolsr op noJq?l un pzeaen 'aued plp ap ad rer ,pnp1,r

-rpur mpuorllg6 ggqrsaJJe luaraoJ aJeJ o e ruluad'rrurSuruieuacs

azazlle0uec ps atruaru 'aFrieds Jo[rrflaJJec ap rrrradoJsap rou

retrr alar ar6asoJo; aued o ap ad;pxopend Darqo un ?r .plur,urd

plsEaJE ug 'lrnlnsuoJ ?-s JalEAnO uea rnl 1no[qeJ 'rurllnu

reun lnrpauralur urrd (rrunrlereu e nes) rrurSetur eere,r-rasqo r$

'a1arp attuS'pzeaznBual I[ 'pJerluasa r$nlot eug.u?r ruJalur Jo[rJ

-olu'ud ericung 'aur8?tur w asun3sE luls nu Jo[ Ealec urp alelo]

l9z

gJvurrrd llur^rrd'rn^rron

258 IMAGINI lN prsolurtE

126. \PoLFGANG HEIMBACH, Naturd moartd

esen{ial: figurile din asistengi apa4in aproaPe intotdeauna stratului

secundar al personajelor tabloului. Imaginea supravieguie;te,

sau ar putea supraviequi, iconografic gi compoziqional, chiar

daci ele ar fi absente. Rolul figurilor de ecou inscenate conste

in explicarea conceptului de imagine fiind, ca urmare, important

doar in meta-zona operei de artd,.

Abia in secolul al XVII-lea, tern:.. tizarea vizului devine un

motiv obsesiv al picturiilo. Ag*, de exemplu, la Caravaggio,

motivul spectato.ului aJlat in spatele unui grilaj este Pus in slujba

unei regii grandioase a imaginii. Aproape o jumitate din Tdierea

caputui Sftntului loan Botezdtorul (1609; tl.125) gi-ar pierde

sensul, daci cei doi intemniqaqi curiogi nu ar fi reprezentagi in

cadrul unei ferestre. Imaginea constituiti pe o puternici diagonald

are in fapt o temi originali: perceperea evenimentului.

Dacd, in tablourile discutate anterior prezen\a figurilor de

ecou constituia o anexi a iePtezerrtdrii, ea s-a transformat acum

intr-o parte integrantd" a acesteia. Meta-zona este astfel inclusi

atit de pregnant gi esenqial in imagine, incit igi piede meta-caracterul

insugi.

o prese[d elsa_€s eie; u; 'rerJ ap nr8au (eJrr3 un ap rnJnolq?t F

uurpatu 1nue1d ug_rupq!-rrs a nurSeur ynried5 .glecrpei aiiernru

o 'r6nlor 'gTulzetdat (nf '[.) lauery r.n1e ynoni oaia3 .ia.rery

ande purc 'r,auadorna eJrlsrlJe rauoJs erienrrs era'etleacy

II

'noca-toprn8rl

ea.lnol(rru urrd rS r€rq3

- Ilur8eur ea_lelduatuoc ards rrr.unJpuJ

BuneaploluJ alsa jleunar8ur [a fleporlru alsa nu aur8erur Jolrl

-r:d rnJnte:gêpe [nseJJ€ :lrqelsatuoJur auJupJ tcadse un-,sns "[

r?ru

srf,uoo ap areod as lrJ fletuazald .,,rn1nlrlour rarJolsr.. lrupeo uJ

' vtpfuaza t dal lnJtueo aurlap ln.r?punJas

Ee[-IIAX Ie rnlnlo]as lnlndacur ?l a)arpoap .rrpprSuJ rnlnzp^

eetez\leLua1 uJ ereuJolsu?Jl o r$ pcrlruruas ee[-IJAX Ie InJ?aA ur

purd aurapou rrooda rrroz r$ nlpary rnJnÊ prrsrgs el ap eur8eui

ap rnlnrdaJuoJ ?aJ€urJoJsu€rl pJ €ruJrJE ateod as (lBuJJ uI

'(nps,,rn1nl3a1r,rr-rd.. erdnse) arrqasbap

ales rarirzod erdnse 'Iezetr1ue Inrpar.uJetur urrd .reuoiiuare

pt€potor. pullJ_'aurSerur _E[ InsaJJ€ n-rruad aretuarurJdns rJel

-l{1rt at6awrrd 1n;orr,rrrd'(cta aueolqo .alesra,rsue-rr ireq,i(e1

-rr3) locersgo-eluauala ap leuna;3ur alsa'rrur8eu, ea,"rniiereu

el crrd,o rol InsaJJE pur3 rJuruV ',,noJa-Jolrrn8ry. lnior

,roir,urd

n;tuad 'gceo( a1a 'rn1no1qel InlepunJ uI elEJEJJalur 1gg5 eatseJe

pceq 'rrur8eur ea.retdaca: n-nuad JBuruas un eun?aploluJ ernlrls

-uoc 'piualsrsp urp rolrrn8ry e .rnlnolqet Jruoualur uj.eiuazar4

'lezr.TeLuel rnlnzpA Euolsr uJ rrunrsJnJur

Jolrrzn[3uoJ E Elrl?tunzet eJetueza;d o urnJ? punrrodo atsg

'lnolqel lrrt-nsuor alsa eJ€J ad elareuopJooJ pzee;n8r; ,e.rerl

-sru; 15 ?Uod'aricrptalur r$ arelduaruo] .rnFolqet rnlnrolr,rr-rd

E aJelqnpep flenur^ o 'drurt r$e1ace ur .ernlrlsuoc aJEJ

- EaJ€ol

-r^Jas

- (euosrad -rnSurs un nc a-rnsa.,lod o alsa 'p^n?JrJruruas JEp

'psrJuoc alsa aur8erul uI ptrry:r- Errolsl .psru ad al?Fla elalepueJ

-n:l e[ 'rJ?LuBf, raun e rrlerS nc EJ]seeJaJ urrd,plrn as eJ?olilJas O

'rrJpuef,suJ e ptrcolfruau piurcasuoJ o EJ psealalug arnqe$ EtsBaJE

'aunriereu o r6ruot aunuoc qtpquraH rn1 e ,,gcrtels Eml?uo fJeO

zLIIJarJJsap ?u?.(,luecal

teJt_suoruap ?-s urnJ e6e 'pls aJn?ts rrJnteu ezeq q,eaunrie-reu

alrdord alse_rJ auolsr ap lrrnlold ac dwrl uJ .euolsr ap rrrnlcrd

'ua8 ec 'aundo as €lsEeJV 'pcrtels ?Jnt?u ap rirnrcrd pzelri-arur as

'r r[assey eI Ize lrnspd'1no1qe1' OZf -V, g

19 1 euyc

- OW I ecrrc )

r1rpqturaH 3ue3;1o2tr ap prnrord o ap t?rtsnlr r; areod .ee[-IIAX

I€ rnlnJoJas rrl6rlre alef, ?tseaJe ad sun(e ne ar:edap ep IJD

692 AJVrrrrJrr{r^rudIn^rrow

260 IMAGINI lN olsot-uTte

{atd care se striduiegte zadarnic si priveasci prin el. Aburul alb

al locomotivei mirest e cezlrra interni a imaginii, introdusl de

ei;f";t*. ln opoziqie cu ,,figura-ecou', folosiia tradiqional, fata

into"r"" rp"t.l" privitorului. Identificarea privitor/pefonaj din

imagine ttu t" p"1."ce in oglindi, ciprin transPunere. Privitorul

,eclipseazd' pêrsonajul; pirsonajul este nn reprezentant, figurat

in imagine, al privitorului.

Tinira iate a luiManet poate fi caracterizatd c ,figuri-filtru".

Nu este vorba, desigur, de descoperirea lui Manet. La baza' ei

se afli, de asemenea, o bogatl tradiqie, ce nu poate fi comentati

aicils. Dintre contemporanii lui Manet, Degas a avut o preferinqi

evidenti pentru figurile vdzute din spate' Aq dori chiar si sugerez

ci lManet a pleluat qi dezvoltar aici motivul favorit al lui

b"g"r (poate Berthei Morisot). Cu toati prelu-

"u "bl"botarea

"."X, ,ro.rt atea Cdii ferate este izbitoare' ln aceastl imagine,

figura-filtru este o parte dintr-un sistem, cdruia ii aparqin grilajul

9i aburul.

'Tabloul lui Manet este o imagine descompusi. Primul plan

este clar gi accesibil privitorului. Privirea ce se indreapte spr€

privitor are o funcqie'de apel feri echivocl6, asemenea, de altfel,

gi figurii vdztte din spate a tinerei fete. Odati ,,intrat" in tablou,

privltorul se izbegrelnsi de mari dificultiqi. Grilajul gi aburul

iocomoti,rei alcituiesc un perete-e cran, care impiedici intr-adevir

privirea si il stripungi. semnificaqia sistemului de.tiltre la

Manet devine mai explici td daci ne apropiem de reflecqiile contemporane

despre sensul gi structura reprezentdrii anistice.

ln mod surprinzito r, tematizarea (si problematizarea) vdzului

apare mai frecvent in literaruri decit in teoria arteitT.In eseul siu

i,'Enor, din 1866, Emile Zola, marele romancier gi unul dintre

primii admiratori ai lui Manet, medireazi asupra artei ,,realiste".

.Orice operi de artd e ca o fereastri deschisi asuPra creaqiei; in per-

.t

f"r^"strei e montat un fel de ecran transparent, prin care Zdrim

obiectele "zul mai mult sau mai puqin deformate, suferind modificiri mai

muk sau mai pulin sensibile in liniile gi culorile lor. Aceste schimbiri

lin de narura ecranului. Nu mai avem creatia exacti gi reali, ci_creaqia

modificatd dg citre mediul prin care transPare imaginea sa ( '"')' Vedem

creagia intr-o operi, printr-un om, printr-un temPeramenq o Personalitate.

Imaginea produsi pe acest ecran de o. specie noui este

reprezentar;a obieirelor gi persoanelor afTate dincolo, iar aceasti reproduc"r",

care af putea fi fidele, se va schimba ori de cite ori un ecran

va veni si se inierpuni intre ochiul nostru 9i creagie (..').-

Ecranul realistêste un simplu geam de sticli, foarte subqire, foarte

clar gi care are prerenlia de a fi atir de perfect transparent, incit ima-

urp ?ruerSatul eued arEJ nrllIJ-ErnSrJ 'arlts?ld aleu€ uJ snPoJlul

aJarpau ap rnp(euosrad 1e

prcads ILralJ?Jec artunsuoJ IJ Inlnour

',n-n1ry-grn3$" "p lntdaouoc 'lxaluoJ lsaJe uJ 'ra;ard pJeO

'o 2,,

Jolra[Jar-prn8 11" ap lnrdacuoc

u rrd etEzr.tet)ete)

uo ellntu rctu ala, ep ruJs a(euosrad alsaJv 'u€uroJ urp (euos

-rad rnun ,l5IJo urrd" glndacrad emqer eJ eJaIJJsep o prrcol(ru

IaJ$E elsa rr mpuolrll3 '?plrotcne piuerur ec 'auntie.reu uI lf,aJIP

rualJalur e grgl'B,raJ ar-r3sap ps eriualul aJe InJolnE puJt lounl?

alueuodruJ eJrqasoap nJ luls 'a1erluac IJoatlE 'actra;rrad lJoaun

'11irrede elsarv '(uoxes-o13ue lnrieds ug) sauef drua11 rn1 e

nes (eiuerg ul e1o7 rnl rruntierev vlJv uI 6r,,aJeIPau ap rola(euos

-tad' eriecrJuruas rlntu ep lertsuouap E rrJnreJalrl EIJoeJ

'gue-rodualuoc ?JnleJelrl aJeJaprsuo, uJ r.upnl p]€p

glrqrSrlarur rer,rr eurlep a-rec rrur8eurt ? pJIJolaJ o IJIE ErsIxA

',le[EOA rnlnZg,r' rrJgzrletual erdnse ?l?JlueJuoJ

alsa tauery rn1 earrpulS g) gzeensuotuap 'rnlnolqer B asuntse

reuoz erdnse eriuate rrcrldxa a?ene rnlnolq?r Inprr ?J 1nrde1 r$

wncard'aur3€tur u1 rolt,rrrd ad aSerte 11

rtur8eur InJoIJaluI urp

ateds urp gtrrzg^ ernSr; gc lnrdeg

'nolqel uI Allotu ec teluazetd

-a-r r5 lezrleJrp€r gsuJ alse ,,lerllrJ lnzg7.^* '(pcr;erSoro; rnd arad

-acrad o ap nlqw€sue ap eaurSerur gzefiuany.p arBJ ,,araqlnd pug

o" ap rlntu [aJ rqro^ eatnd re-s) ,,le1eoao alsa Inolqel Sarrug n1g

'eloz lnl alrrieraprsuoc ap prrdas IJ

er rS unuoc ere e) ata[nJIJIp

grpJ p^rasqo as tauelAl rnl Inolqer purtunl plsearr uI pulÎrd

'el?lrleal el ,,le[Eol" secJe un

rerunu (rnlnrotrlrc nes) rnlnrolutrrd etago ',,glsr1ee:.' eal l$ -rerqc

'gtrc ap prado ereJetl:rxaluoJ rsaJ? uI ?priuasa arsa (pre1eo,r

piuare dsue n) a

9 7

q n ott g up du'tt\ ap eaunrioN' Inlnrsnre rrl?trleu

-osrad B gJoJetau o alsaolet" lsaJv 'Ee uI snpoJlul (,,1nuerca")

.1n1p,r" lr '1a ruluad g[e$uasa alsa ,,?rls?a-ra;" n51 'ftrcrldxa lEJPeLur

nesa ur ?suJ eurâp arirpen plsea3? ep epz rn1 eareupdapul

'euJapou rrrntord alaluauepunJ eJrulp lnun 'an$ as tunc pclnp

'pulnlrlsuoc ',gsrgosap ?JlsBeJaJo ec rrurS?tur B ?JoJ?latu ?aqJaa

e[ ap

- (rue,lalarau 'piuelsur Erullln ut 'elsa r$ nnSlqrue aulutupJ

ac eaac) luaniuocur nes tuarlSuoc

- atSaurod pc lnrde; arsa

AwJrJruwas reru rgru n3 'prauaS uJ aJnsrue rupluazardal EcIlEtu

-alqord 11 rc 'acr$e1d alarre E[ EraJer as nu ?[oZ rn1 alrrgraSn3

,'8r?tslxa nu adeordv gc eeel.e

atsa alelrl"c ?ledrcur.rd lnr?o e uer.e un tzezlretaeJeJ ?s IlolJIp .rn8rsap

arsg '("') ?luarsrxa eudo.rd g8eau 161 rsIIeaJ Inu€rcg 'ar,r r$ ?racurs

"ptcexa araonpo;dar o:rJolnr IS llull u!aJsclJrpotu o rcru

(1a;tse'?lsrxa

nN 'alelrlear ro1 e8ea.rrug 14 lode cnpo.rdar as rS pzeasra,rerr alur8

11

L97 A.I. I.II{II{IAIUd1nÎron

262 rMAGrNr lN DISoLUTIE

sistemul de filtre tematiz^t, care mijlocegte perceperea imaginii,

sau a unei pilrgi a imaginii, ca obiect neclar. In arta nara[iunii,

figura-filtru, acolo unde apare sporadic, nu mai clarifici o

,,descriere", ci inviluie in mister intimplarea, sporind tensiunea

acqiunii. DouI exemple sint sugestive in acest sens.

ln romanul Nana al li Zola (1879), ,,societatea veseli" a

frumoaselor curtezane face odatd o excursie. Prostituata de odinioari,

Gaga, recunoa$te mogia bitrinei Irma, una din colegele

ei de profesie:

.- Drace ! Bine s-a instalat Irma ! zise Gaga, oprindu-se inaintea unui

grilaj, in colgul parcului, pe drum.

Toli privirn in ticere desiqul enorrn c.Ire asntpa grilajul. Pe urmi, pe

o poteci sub$rici, urmari zidul parcului, ridicind ochii si admire arborii,

ale ciror ramuri inalte sustineau uria;e coroane de verdeaji. Dupi citeva

minute, ajunseri in faqa unui grilaj; prin el se putea vedea o peluzi lungi,

unde doi stejari seculari aruncau pete largi de umbri; 9i dupi alte citeva

minute un nou grilaj le deschidea in faga ochilor o alee imensi, un culoar

de tenebre, in fundul ciruia soarele deschidea un ochi viu ca o stea. La

?nceput, priveau ticut-e, apoi dupi un timp, uimirea le ficu si scoati

exclamalii entuziaste. Incercare si ia torul peste picior, nu firi o umbri

de invidie; dar, hotirit lucru, bogiqia bitrinei Ie impresiona. Ce fo4i,

Irma asta ! Asemenea lucruri le dideau o idee mtrreaqi despre puterea

femeii ! Arborii mergeau mai departe gi intilneau mereu in drum mantii

de iederi, alunecind pe zid, acoperiguri de pavilioane care depigeau

coroana arborilor, perdele de plopi care se succedau cu buchete uriage

de ulmi gi de plopi tremuritori. Oare n-or si se mai sfir;easci niciodatt ?

Cucoanele ar fi vrut si vadi locuinqa, plictisite si intoarci intruna

capetele, firr si zdreasc.tr altceva, la fiecare pas, decit genuni de frunzig.

Prindeau barele cu amindoui miinile, sprijinindu-gi fala de fier. Un

simqdmint de respect le coplegea, ginindu-le asrfel la distangi, ;i f;cindu-le

sI viseze la castelul invizibil in aceasti imensitate. Curind, nefiind

obi;nuite cu umbletul pe jos, resimgiri o ugoari oboseali.

$i zidul nici gind si se sfirgeasci; la fiecare cotiture a drumului

pustiu, acelagi gir de pietre gri se prelungeau la infinit. Unele dintre

femei, disperate ci nu mai ajung, propuneau si faci imediat cale-ntoarsi.

Dar, cu cit plimbarea le obosea mai mult, cu atit deveneau mai respectuoase,

mai pitrunse, la fiecare pas, de majestatea regali a acestui

domeniu ( ...). Dintr-o dad, la ultima cotituri, ca gi cum s-ar fi revtrrsat

in piaga sarului, zidul se sfirgi gi castelul apiru, in fundul unei curli

principple. Toate femeile se opriri, incremenite de grandoarea trufagi

a peroanelor largi gi a celor doudzeci de ferestre ale fagadei, de amploarea

celor trei aripi, ale ciror ziduri de clrlmidn erau incinse de cordoane

de piatri (...). Nana, sufocati, scoase un oftat ugor de copil2l'.

Existi in acest pasaj o figuri-filtru colectivi : societatea care

se plimbi. Abia la sfir;it, cititorul realizeazd. cit de importantl

era ciutarea pentru eroina principali a romanului. Mai mult

rS preraqcuJ else .e1\etuazatdar' pcrpe - Dtxott luatpdsup,tl"

eurlep ,,xnatxpl iuatpdsupti al" (l ,ep prr$gdap ?suJ IJ ateod

nu ru?{rrsap Ber€rlnJryrq 'lerired '1a;r1e ep'ptezqear 'auuas ap

rnlnrnalsrs EaJe{rf,sap uJ plsuoc ?s ,,EIJoleC" 'Jtl?tuoluvl lr.l1nzar

un nJ l€lun:JuoJ ersa (ra3e5 eJp ?apal areod aJ l?urnu ruapa,r)

nlg-1n(euosrad'pseoualsru areldwgrug o rtluaru8ery ?reo$gJsep

es aJ?J ur 'aurrtuotued raun € Jol n -

g&IeSaau rcre puu;

epznl ErJlsar?ru

-

auures ep rnru dulc un eJ gtetuezerd alsa

au pls?eov 'srl-E-sra ap rase3 Ie ,,xnaflpl iuatpdsuptl" lace ad

acartad as eJ ?AJasqo ea ',,ro1a1aprad alareds ug" :n1gnp aJllIJ aP

ruatsrs rnun pleuopro(qns) arsa (ra3e5 erp) nrrp;-ern8rg 'ezeloZ

rn1 erado pr?ol urp glenz:.^ rnd arcuotds ap IntJe e[ arBolt,rtrd

arel?lal ptueuodur retu eeJ lrgeqord auriuoc tuauBer; lsaJv

b'zza a) 9P?A ?S

?cnp as gs 'areogoc rs ?lIgIlsIZaJI EIolau eapur.rdnc o 'aleuop.rozap ap

grele alre tnp meueêp IS aulq rclulqrallul as alaranlls pulc 'olocut tt141

'ecuaurglJ ap err eurfgrd ad r$ o-alln'le6ococ ad rS 1-arrn er lpre,reg

a p p u r' ? q er e e q e o r c r1B z,';:Tr' i:"" :1, ;?iif ""l: # ii5l:ff ::i ;

undn:l ap rdrlzap as e nrargd ac rieto,rocul ,.,irun "p

'aseorulu aladec

ap 'rfu1.rrs ruund ap lnSauleq-Sau.rler ul 'aul"q gdnp '.rpd gdnp 'rulltu

pdnp ala.rqrun lcs?oun el gs asun(e ?uun ?l puld 'rrEI Eun al?r e1 aund as

oloce rJ ea ?asoJrry'ea8utls as InueJca ac puld'?u11asntu ap alalaprad

pdnp grec6ruau neautl o lln-rgugc urp asur.rde apincsrp pulprrr 'apunq

-ynJ lS alnu rrnpJord arsace 'rolgzuud;ns poru ul r.rndroc ap asuudsap

arqruatu elserv 'leapr arle,uesqo ap tsod un asrsp8 169 ?ulrr?q Bt?J

'a1r:ndn-rt Wsealgz as II ?s g.rp; 'csn-rq n?apultu! as ac atuJoua alale:q

nc 'lrqns nea.rpde ac at?pJocul rc1?; rS uns?u nc '.toltutuop alalanlls

nqarlar as orec ad sordgl u?rra rnlac? eiq u1'o1ocy 'arlanorld €perrs

r{ eapgp ac rairugrugc p rreul rarlsaral I€ t?tu lntuea8 ad as-npulplord

nuan) rnl eJlnu ra eJlspalal el ap ncsounsar ra8e5 erp'?reas o-rlu1"

:lnJol?tuJn alsa re ?a1?lrÎ13? ?[ JolIJaJaJ

sale In(E$d 'rolaleH Inraluer rol uJ alltSa^ gzeauodlo) are) ee)

alsa eg 'ararpau ap ?rJdlr prnSrJ o rrl? arsa ta8es ?reo6ruwoq

'Gtg) lnl?tslrpd apraruld Inu€tuor urp elsa nldruaxa ?alrop IV

'aJrJoSa[E adeorde rJntpspJl nf, ?lltsaûJ elsa aJ?qluqd eSearrug

rJJuJ IaJrsE 'nrieds r$ drurr uJ ?uaJs uJ snd alsa ('E'6 (eIrB ap areq

/l[.r.rln ap aSEun araqcnqTrdold ap alapradT(e1IrB 1l€lunPv/lnfuI

-rrSTruroua 1n$rsap) artpJ ap tualsls sorpuer8 un '(llqns/puynr

/n\ztg rcur alnurur eê[)/pdelelnunu EAa{J rdnP) plEnluaJc?

lrsnJsr p^Rereu aunrsuel o rsuJ PuJA? '('e'6 ppe,r ?s llrJ^ rJ J?/rn{f,o

puprPrJ/nea,rrrd rior) ?crldo PJtu€u aP alse BaJ€ln?J

'elJeos aps rarrdord erualqord nJ ^rsnlJxe pl€lun{uoJ alsa ?uEN

puJf, rounle 'araqc-1or un puJ e) eftde " ?uaJs ?lseaf,E 'rgre tgcap

t97 lrrvurrr{ rrur^rud lnÎrohl


2) dacd, ac[iunea se anime in aga misuri incit ,,reprezenta\ia'

devine haotici. Absenqa sau excesul de acqiune determini

sfirgitul metodei de observare.

Cele doui pasaje arati maniera in care literatura deceniului

al optulea s-a apropiat pe cale narativi de tematiztrea vdzului

ingridit. ln Nana pofta de a vedea este urmlriti pas cu pas de

la obstacol la eliberare.ln Ptntecele Parisului, dimpotrivi, este

reprezentat vdzul anevoios de la eliberarea pa4iÎi pini la eguare.

ln final, este semnificativ ;i faprul cd Zola, c^re a teoretizat

,,vilul' ca metaford, a artei, a conferit motivului vizului impiedicat

un loc esengial in opera sa.

Astfel ne intoarcem inapoi la Manet.

Ln Calea feratd vd,zul ingridit constituie tema tabloului.

Naraqiunea insi este absenti. Manet criticii contemporani au

-

remarcat-o frecvent a avut un interes foarte limitat pentru

-

elementul narativ2a.Ydn:J inscenat introduce totuqi o oarecare

tensiune in imagine, in special datoriti faptului ci rimine frustrat.

Tensiunea gi frustrarea se extind asupra privitorului, care

este invitat si eclipseze tinira fati gi sd se transpuni in imagine.

Asdel apare un nou miracol, ,,modern", care se intrupeazi in

acest tablou intr-un mod necunoscut pini atunci.

in contradicgie cu

Rezumind, se poate susqine ci aici

-

tradigia

-

dificultatea vizului este extinsi intr-o manierl poetici

asupra privitorului implicat:,,privilegiul claritiqii' dispare.

Aceasta se intimpli insd exclusiv in planul tematic al imaginii.

Spre deosebire de opera teoretice a lui Zola, ,,ecranul' nu i;i

pune amprenta asupra intregului concept al imaginii, ci doar

asupra subiectului ei.

Intilnim insi aici elemente ale unui limbaj vizual care

- dacd,

il interpretez corect- se referi la ,,noua pictur|"zs ce tocmai se

crea.p.e atunci. Noua lume industriali, noile ipoteze ale perceptiei

optice, noul viz inocent, dar curios, toate acestea sint

inscenate de Manet in tabloul siu pe care l-a prezentat la Salonul

oficial, ?n timp ce colegii sii ceva mai tineri se grupau in prima

exPo zrqre rmPreslonrsta.

trn acest context se impune o privire asupra expoziqiei impresioniste

din 1874. O parte a criticilor de artd, contemporani au

caractenzat exact noutatea ei:

"Acegti pictori sint "impresionigtir,

deoarece redau nu un peisaj, ci

impresia evocati de un peisaj. Cuvintul insugi apa4ine acum limbajului

lor: nu peisaj, ci "impressioz"

(impresie) este denumit in catalogul

expoziqiei Rdsdritul de soare al lui Monet26."

E[ sTasndxa a[IJnolqel '&,]r]rnleu PuJlaJJaJ earelard-ralul uJ Inlna

rrJapnlJur € piuasqe €l?tol" uud pzeazr.ret)eJeJ es leu"I J InJ ?u€

'918[ ulp FtuatuepunJ txal un-rlul ?turEII?I J aueqdgr5 Brreurer

unc e6y 'eiurpuar ralsa3e ?ur?Jls l€ruaruepunJ auJufJ lauery

rn1 e aur8erur ardsap erldacuo3 'rri?rrlear ? alllcalqns 'a1enpr,r

-rpur rarldacrad lnrerlnzat rcpei;e alsa ftsluolsa.rdut eaurSeul

saunndoS sap pteaalnog'raNolt gonvlc '8ZI

992 SrVUrrr{ rrf,rÎxd 'InAIrOilr


acea ,,premibre exposition" din 1874, se observi ci existi chiar

;i un tiblou care temati za ,,1'tmpression" ca rezultat al ,'stripungerii

vizuale". Este vorba de Boulevard des Capucines al lui

Claude Monet (il. 128). Ag dori chiar si susgin ci este un tablou-cheie

al intregii expoziqii.

O vedere a Parisului privit printr-o fereastri udi constituie

tema acestuia. Este introdusi asrfcl in imagine nu numai prezen\a

subiectivi a pictorului, ci gi o anumiti situaqie de inregistrare

vizuald. Zola o denumise prin cuvintul-cheie de ,,ecran". Contextul

apariqiei imaginii (fereastra udi) este prezent in tablou

fiind infegi;at ochilor privitorului.

Tabloul este insi semnificativ gi dintr-un alt motiv. El se intivtleazd.

Bouleztard des Capwcines gi figrtreazd, vedcrea Pe care

vizitatorul expozigiei o poate percepe, intr-o zi ploioasi, printr-o

fereastri a localului expoziqiei (35, Boulevard des Capucines)2e.

Existi deci in tablou un meta-discurs subtil ce reuneste situaqia

genezei gi situaqia expoziqiei.

- Rezumind, se poat" confirma cd in 1 874 apare ,,vdztl limitat",

intrupat pe de o parte prin tema tabloului (Manet), iar pe de alti

part;,i.r concepiul de imagine (Monet gi impresionigtii). Pe de

-o

pan. (la Manet) avem de aface cu un tablou pentru Salon, care

se desparte concomitent de tradigie gi de arta contemporani.

,,NouIviz" temat:tzat de Manet conqine, dincolo de poezia imaginii,

o concepqie radicali: grilajul qi norul de abur transformi

iistemul de filtre intr-o baricrd viztald imuabili.

Pe de altd, parte (la Monet) este prezentat un tablou ,,altcrnativ"

(il. 128), intr-o expozigic ,,alternativl", o imagine carc se

autodefinegte ca privire filtrati, obligind privitorul si-gi verifice

propriile experienqe plasticc si reale.

Este iificil de demonsirat dacd gi cum se instituie aceste doui

direcgii cu adevirat ca fundament al unui dialog. Absenqei documentelor

ii corspunde in mod fericit - $i semnificativ

- o

abundengi de documcnte vizuale. Ele dernonstreazd cu claritate

ci artigtii s-au ocupat constant, in anii imediat urmitori, cu

coincidenqa acestor doui tcndinqe.

III

Calea feratd a lui Manet a fost inceputi in 1872, in strinsi

colaboraie cu Berthe Morisot. Tabloul pictoriqei intitulat

Pe balcon (il. 129) dezviluie cit de apropiaqi erau, pe atunci,

rnaestrul gi eleva. Nu este dificil de inqeles cit de diferit s-a

o-JluJ gtratuezerdeJ alse ea eteJ uJ (ales laleutunJ r$ raualarrd 1e

taruod un lrlord e 'rLBl ut 'aJEJ lauBtrAI aP lnJsouno aurq lsoJ

IJ Es alnqarr ac rde; 'rr,,a1ertz1t rrra8undprls( Etual aP ?leJatu

-JaJ luelsuoo res?[ rJ as ?s arBd tostrolAJ al{uag 'EalsaJE al?ol nD

'orlueuodtur r?w llnur IoJ un ttut8Btut E auJelul IaJaIJEq PuJPJoc?

rS ,,nrt1r;-rr.rn8r1" I€ [aJ nJ lnlnrotr,rrrd IE aJaPa^ ap lnrcund pc

-rp?J r€r.u puruneJ'uo1es ap r.rnrcrd laun alluntsuetulP ?[ rnlnolq?r

lnr?r.uJoJ rS-npurrpru 'Eurel tSeaacr t$ eun ap tau?IAI terdorde

uulvq ad',rosluotat EHruag '6Zt

197, ArVUrlI{ IIUIAIUd1nAIJohl


poze foarte obignuiti, qinind in faqa chipului un evantai prin

care privirea se indreaptd ca ,filtrati" spre lumea reala (il. 13oyz.

lntr-adevir, in 1875, la un an deci de la apariqia acesrui Portret

,,emblematic" ;i de la expunerea Cdii ferate la Salonul parizian,

Berthe Morisot picteazd un tablou (il. 131), in care ,vdzul

ingridit' devine tema principali. Imaginea infiqi;eazlun blrbat

(Eugbne Manet) care privegte printr-o fereastri perspectiva ce

i se deschide in faqa ochilor. E figuratl acolo promenada portuari

de pe insula Vight. LIn ,,sistem de filtre" foarte complicat

(obloane intredeschise, ghivece de flori, gardul, rama gi poliqa

ferestrei) ingreuneazi observarea. El descompune silueta unei

femei, precum gi figura vdzutd, din spate a unei tinere fete.

Aceasta din urmi (o altd ,,figuri-filtru" introdusi in adincimea

imaginii) se uiti in depirtare. Privirea ei este ca gi ingriditi de

o barieri de stilpi, astfel ci orizonrul abia se intrezire;te. Sistemul

de filtre se prelungegte prin ecrane succesive pini in profunzime.

Spre deosebire de lucrarea de salon al lui Manet,

intregul tablou al Berthei Morisot a devenit un ,sistem d-e filtre"'

Artiia reahzeazd astfel temattzarea propriei picturi. ln 1876,

trimite la cea de a doua expozigie impresionisti o serie de

tablouri, create tot pe insula \Wight, dezviluind totodati noua

,,impresie", concisi, voalati, mediati (il. 132)33.

130. EDouARD MANET, Berthe Morisot

4r

131. BERTHE MoRIsor, Eugdne Manet pe insula Wight

E[ riuat€ aiEJ aLI 'rnlnpod sPerlsnleq ad trurfr"rds 'r:npu58 ad

JotrJuRut un 'pldEaJP eaurS:eu tr5 'ttutSeul Saur3utpe ut 'a-1en

-rteadsrad tt:g:o5:tu Jnrpeuratuiurrd 'te-ln3r1 arsa rnlnpod iu

Iaio ap Inla[aq]S 'urapoul Inlnslted € puelpllor puats o elsa 3s

'Lrua1-'(ig

| 'y.) vdotn7 l?tpocI :pseorirqrue otrao! p.rntcrd o plutz

-e-rd 1a 'rr(U_gl) prsruorsa;drur aritzodxa elaJl e aP ?aJ 3T

'Ec,,lapl ap reuoricaloc" lurl:odrur un rS fsol E 'psut ratu eara:9d

?d"O roirrd ap eal nJtuad rgrap reuoricalol aP EalElIAIlce n-rluad

eujapolu ralJ? ?rJolsr ur lncsoun, rEur alsa Iu 'rt(v68t-SISI)

etloqallr?J aAElsnO rsoJ E ?llqerJIlsap :o$_n rEuI [aJ elsa

iaueyrl"inl uiuanl;ur ares ?l lstuotsa:dui rn1ndn"r8 lnrdapy

tqBqyl vlnsut ad ap atapaTt'rosIuoN gHJ.x-:Is 'Ze I

',;,1

**

G -'*5r

F

*.. ;

EI

i".:.

;^: {

''

-*-

I

e{

a.

b'h*a

tr.

''.it

ffi/r -dd

***cnqq

a ;l

s*" * -'Y

r, i" -frl

irt!. -.

t

692 srVUr-IIi IIUIAIUd'InAIrOhl

270 IMAGINI lN DISoLUTIE

133. GUSTAVE cAILLEBOfTE

Podul Europa

134. GUSTAVE CAILLEBoTTE

Pod.ul Europa

priveligtea ce se ofere privirii. Mogtenirea lui Manet nu este rmediat

recognoscibile, deoarece preluarea lui Caillebotte seamini

mai mult cu interpret^rea unei idei inigiale. Ea este insi dezviluiti

;i chiar radicalizati intr-un alt tablou, apirut totin 7876

(il. 134). Caillebotte creeazd,in aceastd varianti pulin micgorati

a Podului Europei, una dintre lucrdrile saie cele mai originale.

,,Ydzul limitat" al omului modern se intrupeazd, aici ca expresia

sa cea mai desivirgiti.

Este imperios necesari demonstrarea manierei in care a fost

preluati aceasti direcqie a problematizirir vdzului de catre cel ce

v?

gLe

\i

{#ri ffil

X

'ffi4

.{ is&

'r .)i '

'e.ls

ert?r?oloj lallrg putu uud e.taPe4'v'toz Ettt^tE '9€I

'eJllrJ eP Inualsts nJ ePIJuIoJ IIuIS?ur eie;erdn5 'alBol

-luln awlnr o IeuIJ uJ 33uI1? euoqe[[I?3 '(sgt '[) nolqer eallerl

lE eP IaJ n3 'lnJllrJ nJ ?unarduJ ?rErllIJ EaraPaA aurnue 16 'tupc

-J?rueJ nu llnuslqo Pottr uJ eJ EaaJ Jolll'{Jo EiP}_uJ ?lulzaJd as Iu

rrur8?rur re riorr,rrid BO (InlnS€Jo ELxPJoued u?rdaJeJ drzrleual rS

iieirlduii rrbrr,rrrd e3 'g:iuazard rsnro_r alse al?s rarlrzod efiLza1

:ar6Jincop; 1! inrorr,rrrd :psul rnr?dslP e teluezerdar lnrotet

-cadg 'arapa,t rseaace edeotde pzea6rip;ug '(rct'V) nlzrJl leur ue

un reop rri:pde 'tarres Ie nolqEl €apoP IV 'Inlnuosleq 1n(e1u8 ap

psnduocsap prired eaJaPaA:sn1d u1Pâf, pJuI r$ at$a,rtr.d e_J EaaJ

r.urlrJd 'pperr-s irds sof u!'rnlnuocleq ?Perlsnpq aP lrur(trds 'p1tn

as'$iro ap unrsoc uI t?r?rqtuJ x?qr?q un '(9€I 'll '0881) uoc1vq

ad ryqr?g nc adacug ar?, Irnolq€l aP alras o aP-l?JlsuotueP

arsa lirrdeg 'artlrJ eP ualsls _un-rluJ

Inluollllrd earapnlcur

gceo(-uJ lJoaun iS- crreuerSord lr-rguln e rinsug alloqailI?3

'(tgt 'U) euoqallre3 In[ Inolq?r UIP mlnutuoP e ?er

nJ ereol?uptues€ arirzod o ?trreJuor elsa II Inlruolllrrd '(Egt 'tl)

cruratnd nnlt; .tn-irurrd arnc!; irigs ayr;er3o1oJ ?esaPv 'rrpuetod

-rualuoJ ernlcrd nJ lJeluoJ sulJls un plsale nluauoP lsef,e uI

aps alrJpJraJuU eJlulp allnry 'rar;e-r3oro; rollnrpls rctu aJ uJ aJ UIP

grlpep as [a IIzrF lluti q -'eloTall.ugluolllrcs eP Eqro^ atsg 'eued

nc rS

lnrulano nr ?lTqIsaJJE p)el o ?s llnru IEtrI IaJ rlnPgrls €-s

ll7

grvt.I.lIJ IIUIAIUd InÎroJ^l

272 rMAGrNr lN DTsoLUTIE

136. GUSTAVE CAILLEBOTTE

Bdrbat pe balcon


Un balcon paizian


Vedere prin gilajul unai balcon

Pictura ajunge intr-un plan ce ar rimine de neinqeles, daci nu

s-ar presullune existenqa unui nou concept al imaginii. Acest

nou concept era deja anexat tematic in pictura lui Manet

(il. 127). Este insd esenliah sublinierea faptului cI seria lui

Caillebotte (asemenea tentativei Berthei Morisot) oglindegte

aproape narativ eliberarea noului concept al imaginii prin intermediul

unei serii de tablouri. Astfel este ilustrati istoria viziunii

impresioniste despre imagine.

'BaurSerur adeorde apunos? r8uarc

ep en€epradgcep rerqc'alarcuof,'aJeunurlard ra elrrlrpuoc r$ rc

',,arseJdurr" o JEop pt?rpau alsa nu rJrE pJ lrqerrqnpw arsg l ue1d

lnur:d

urp rSuoro ap En?apJed nes psunrse ?aJapel :aur3etur ur

Friuasa &Jgêpe nJ atsa aD 'p[EJnt?u prerJrq o-rlurrd tetuazatdet

gre,rpur.rd ap 1n(rsrad ap prrirpdsep arsa (lnrorurrrd ,lntsrye)

gzeanslSatul er€r eiuersul '(Oll 'tt) t&uan auuttd ?rpa?uud

lelntrlur alsa 16 glgl uJ l€erJ tsoJ e €tseov'teuory apnel3

ap nolqur un u]nJ? 3a1e ps rrop Se nldruaxa turlln rdarq

'5s,,leuoriueauoJ eesap€

aretcrd 'ateprlosuoc cruralnd rugs" (1nd[!rs ,cedoc ep lnrqJ

-unrl 'epensnleq rcre) arerdo-rde alaluawala se8aq E[ pJ ,lJul3

-?tul B gzrleue ES ?lrrqns etJeoJ u; aiersn( nJ teJJ€ruer e duay

3ue3y1o2tr 'raridac-rad rnlnco[ E pturn ec r$ lertsnlr alsa rup

'aurSptur ug'rdarp r-ac'p1;e as 1g

',,arlrzuetl ep auoz* raun auil

--rede rrurSurur Ie uralur arpeJ ap Inualsrs,(6e I .1r) se8aq e1

nc auruxauoc ur rlcep ar?rar€r aralcergo apa^ nu tu *o*?ffff,"1,pffi"":

aJed 'rou ap fiuerslp flr{unu? o e1 'aurd o-;lur lrlurie .rulsou Inlqco

"'pury qp I?c arrpc pur3ry rlerat"l ria.rad rop rec nc ,aratuec raun Irul

-uac ur teseld euneaplol alsa nu arapal ap rulsou lru3und

.r-rndrqc ap

ntu tn al?trlsal ul algrzrlardur tuls Jolruaru?o r5.ro1rrn:cn1 alatcadsy.

:(se8aq rnl eiuangu.r qns areod) gtgt

UIP prul ftuern(l puotupa ap srrrs ?npld pnoN erdsap Inlnlp

-nrs JaJrlE ap epundsaroJ Btsaf,V 'aJrlrJ ap r.ualsrs un rcr? lrualap

e (lnrprc-opnasd nes) rrur8etur lnrpe3 'rrur8etur InrpBJ uJalur

?zEaIqnP ullrJ-alueuale alsacB p3 elsa AneJrJrutues ap rua-Ilxa

- 'rrurSeur eatBidacar dtun 1$e-1ace u1 pcrpardrug rS pzerpau

cedoc êp Jqrunrr un r.s urual ap dlgrs un .uua1 ep pperlsnpq

g 'aurSeur uI etuezerd alaruauela ap ?rlnplzap alse eft^Jasgo

ap erieurs pt r$ lelrull 30[ un-rturp acarlad as ?eJ?^Jasqo

gc lnrde; alsa aur8eur ptseer? uJ rolrqzr l?rparur alsa eJ ?aeo

'IIIqerIJIluePI luls erqe r\uazard riplrac r$ elardralut JEt 'aleds

ulp uaJuoc ap euacs uf^resqo 'se3aq rnl rrunrzrl JB [apour

un arnrrrsuco (6€I'll'gggI) stnappsspquv sap 9[a3 ppxe4

BJlsn[I ro^ o ',,unlord rrou* 1e rledrcuud ,i,r"rr"r"l]t"t*r11r"i

eleJolep 'alduaxa pnoql 'Jol ?rsrl rf,re rurr.uJoruJ ps sosrrd ap g

'?ls€aJB el snpuoJ e alv) eelel l.neteu rnplzap e prg!.,trppr8ug

Inzg!\" 16 ,lelrurl InzEL" arrug eiuaprJuroJ urp car,uJ€; lnrrd

-otd pzeaaro r$-arec alsruorsardul arado rS rn8rsap prsrxE

glz srvurrrJrrxr^r{d'rn^rron


;,1

140, CLAUDE MONET

Pimdaara printre arbori

sors leJ r.bres, dort les branchei balancent en

rlthnes d'encensoir, sous la mobile pluie des rais de

sleil, les Amantilort yenus s'asseoil. Dans lcs grise.

ri* de la lumi{'e, *r cheleu: blond3 se nus0cent d'un

pile rioler. L'{tolIe ldgtre smble rre ptau Faclice, ur€

pudcur ddcoratire. Un nqam!re pe$e daos les lroddai-

141. CHARLES HENRY, O patd

Modul in care partea conservatoare a lumii artistice a receptat

problematica vizului filtrat poate fi demonstrat printr-o carilaturi

(il. 141)ao, apiruti in 1886 (anul ultimei expoziqii impre-

'9g-9g'dd'996,1 'duray '/N :?ts"ef,e n.rtuad leruaurEpunC €l

'9951'o8ecrq3'tCtnlua3

c7aaluaos aqt u2 ttv cplne 'Suqtnsag to uV aqJ's.rad1y euelra^S ZI

'ur.rn r$ ZgL'd'066I'('ssery) aSpr.rqure3 '3ut7u7o4 a*7 il?is uo s,Cossg

.tao{ 'paqooltaoo aql w SutqooT'uos-,{.rg 'N :luerar 'Els€eJE a.rdseq 11

'€661 'syed 'sautapou.t sdutal sap aqnrl.l ?

au1utadma?,1J 'nr'alqq Ltp uortltnrltu.,7 \\ltprots 'I 'A :qsEef,e aJdsag g1

'69-19 'dd'II 'lo^ '9961 Srzdral-uerlrunt l 'a1.rao1g suell ep pwuuaE eraf,nperl

'2191 'ta7z74J uaqrslnap pun uaopsrpu4upatu np uaqaT srg :1zar,) rnlnrol

-rrd ?eletrlpurSr.ro erurlgns rapuel I uE^ IarEJ ebp gt lerrerual psuJ ernqaJl

'$nog >1116l

lnl e ?lrseld eridaruoc tueprle :cte pzeetnrn reler$,no ue1 6,

'QV-OV'dd prcads

uJ) 99-69 'dd '(OSOt) 111y'uuapng uV aclJ ',,llqds aurunqrJl aqr Jo ralsel4l

aqr pue rateano '1 '3urrure4 Jo Ioor1JS rualreel{ dpeg eqa' 'rop.{ug 'g'f

ri 'urrn r$ 5,19 ''uun fi; 7y7'dd 1'loo'116I '1:oa a.a51 '(SSgf ) 3u7ue4 qstp

-u"y,aq1aN t7og'.{4s1ouEd 'E :'^'p,rrlcads;ad r$ rale,ro.ng ue,r a.rdsaq g

'rnlnolqEl E ?lEurJ elu€uE^ uJ ?lrgrzr^ era

rrtu nu psul ElsEaf,y 'Jals"J nJ eu{r{ o ad a.rr1 ap raia: o-.tlurrd ?parrcads;ad

eatvtuazatdal ul JeJnO ap nrzrg reru EtEruroJsuert tsoJ e ea'(un1aa) rnlnp,r

r 'rr;aqyy ap Ererogele tporaru r$ alsa plur,rr.rd glseare uI plrlecr1ruruas '(g€tl

'ztny1r1 z17aq 'ntagly 'g'1) ',,aruarnlsuerl o:lel' ',,euade ErlseurJ' I

'duray Sue8ylorlg ry ap renle.rd erse InrderuoC 9

'ge [-O€I 'dd '6861 '1:o1-,uep 'OOtfgarl puals aru"sssrpuuay ut Swtuto4

aq1 'e4y1ens uopuerg'3 ri rarurltr 'g '1 'uasuerrsyqf, '){ :tuarar1 g

'soloJ aJeru ep tsoJ nE-ruJ eJer !ue1 plseace ad alueuodrur rriea-rasqo aurluoo

'9951 'uaqounl1l'si.tapukcltclp[ 'gt sap tanlpW trrz uarprrls eqrnslaq$?uotl

-dazay'stalqcrtlag sap faiuv ng dwey 3ue3;1o7ttr rnl EetrEJ 'lg1-tgt'dd

'9961 'uasneqSurplcag 'ta8rg qc74n {yqcs?srjr uJ ',,tsuny uepueplrg

rap ur suaqes sep 8un11ars;E6l alp ragn ua{uepag' 'ralatunaN 'V t

'tu.rn ri €d 'ld'9g6I t.,r.auag

'gggI-il81 u.tstuotssatdutl '3u1tuyr1 @aN aqJ ''e'6 uago141 'S salrerl3 €

'ru;n r$ OVL'd'186L 'uolacur;4 'ltV uz so 3u1utzr1 'unaq11o2g '11

16 lpe t 'urlrag 'ap1tg u,tap sil" q)qg ug'n.tawneN'V :elseare a.ldsaq 7

'6ZE'd'596,1 'sr.re4 'au.ctuuo$satdtu1,7 lueaap sur"aurg sa7 '('pa) lnorg 'C

pado'(lggl arunr 91) 57'sutrto(utetuoC sa7',,1aue141 prenopg' '.rnesdureq3

uarcqag) ,,'reJ ap urruaqf, ap sed e d.u 11

'9rgc t lsa rn;os apue.rS a5 'a1p:8 aun

srelert p ep:e8a; rnb a1p1 alrled eun aluasarder ep3'n! ap urutaqt a7' 1

gION

'elso3ErP eP ?uers

rseorunJJ rEr.rr ?aJ eurS€ur rS-€ aP InuoJa pJEJ ?s arnqarl lnJol

-rlrJd'un6rurtun116 rcedoc nJ aJnppd o gz@rn?q- erelsao€ r,uJoJ

-uor

- ere) (gleeurar ap rarad alareds uJ :ppua8al o ap ptliosuJ

alsa

- ?ArleSns o ad ainerc reun pluaJdur? ?Jnl?JrJ?3 'aneSau

-

suas un-JluJ rJr€ alez:oeural luls (arsaJrP rrJr^rJd ?aJrppJSuJ rs

rnlnJ o ee

I rezoa r d'alenpr,rrpur rarsaJdul I eriBuardns'aunrl?l?u

e[ ?eJeiunuar) .r-rnlcrd rrou(( a[? rriEJrdsB alaFdrtuud '(etsruors

9lz srvurrrc lrxr^r{d 'rn^rrol^r

276 rMAGrNr lN DrsoLurIE

14Yezi: H. Ran4 Manet's Conternphtion of tbe Gare St. Lazare, Philadelphia,

1987, p. 82 9i urm. 9i J. H. Rubin, Manet's Silence, Londr4 1994.

15 Cercetarea s-a ocupat pe larg doar cu -preistoria" acestui motiv (Vezi:

Margarete Koch, Die Rilchenfigur im Blid.. Von der Antike bis zu Giotto,

Recklinghausen, 1965). Despre semnificalia sa in secolul al XIX-lea, importante

observalii la V. Kemp, 1983, p. 77 qi nrm.

16 Vezi:'W. Iser, -Dei Appellstruktur der Texte" (1974), in: R. Earning

(ed.), Rezeptionsiisthetih. Theorie und. Praxis, Miinchen, 1975, pp.228-252.

17 O excepjie o constituie textele de teoria artei ale literalilor: St. Mallarm6,

.Les Impressionnistes et Edouard Manet" (1876), in D. Rioug 1989, pp. 88-104

gi E. Duranry, .La Nuvelle Peinture" (7876),?n D. Rioug 1989, pp. 108-134.

18 E. Zola, ol'Ecran", (scrisoare citre A.Valabrbgue, 18 august 1864), in

B. H. Bakker (ed.), E. ZoI4 Conespondance, Montreal-Paris,l979,vol. I, nr. 88.

19 V. in special: Ph. Hamon, Introduction i. I'analyse du desctiptif,Paris,

1981, p. 186 ;i urm. qi id,em, Le Personnel du Roman. Le systime des personnages

dans les Rougon-Macqudrt d.'Emile Zola, Geneva, 1983.

20 Despre aceasta: V.C. Booth, The Rbetoric of Fiction, Chicago, 1961 gi

F. K. Stanzel , Tbeorie des Erziiblens, G<ittingen, 7979, p.4.

2l E.Zola, Nana, in rominegte de Valer Conea, Bucuregti, 1972,

pp.185-186.

22 E. Zola, Ptntecele Parisului, in rominegte de Sanda Oprescu, Bucureqti,

1968, p.763.

23 Despre aceasta: Naomi Schor, .Zola : from window to windown, Yale

Frencb Studies, 42, 7969, pp. 38-51 9i J. C. Lapp, -The Jealous !0flindow-

'Watcher in Zola and Proust", French Studies, 29, 1975, pp. 766-176.

24 Considera{ile lui Castagnary (1869) in Saloanele sale (1857-1879),

Paris, 1892, pp. 364-365.

25 E. Duranry,7876.

26 Jules-Antoine Castagnary, -Exposition du Boulevard des Capucines.

Les Impressionnistes u7874"", in D. Rioug 1989, p. 56.

27 V. insi gi: V.I. Stoichigi, -Maneg par lui-mGme", Annales d'Histoire d,e

I'Art et d'Arch6ologie (Universit6 Libre de Bruxelles), XIII, (1991), (v. volumul

de fall pp. 203-233)

28 Ch. Moffet 1986, pp.93-142.

29 Problema despre locul intregistrlrii a procupat critica de arti contemporanl

chiar. V.: J.A. Castagnary (7874),in: D. Rioug 1989, p. 54: .A la verit6,

je n'ai pu trouver le point d'optique pour voir son Boulevard des Capucines;

il m'e0t fallu, je crois, traverser la rue et regarder le tableau des fenGtres de la

maison d'en face."

Important nu este ci autorul nu a glsit .le point d'optique", ci cd l-a

clutat. DupI pirere a me4 Bouleoard des Capucines trebuie abordat in conexiune

cu unele lucriri mai timpurii ale lui Moneg si anume trei tablouri care

au fost pictate in 1866 de la fereastra Luvrului sau balconul Luvrului. Despre

aceasta, J. Isacion, -Monet's Views of Paris", Oberlin College Bulletin, 24

(1967), pp. a-22.

30 Rlmine discutabil daci ideea tabloului se datorezi lui Manet sau Berthei

Morisot. V. recent: Ch. F. SruckeI, \(/. p. Scon gi Suzzane G. Lindsay, Berthe

Morisot Impressionist, New York, 1987, p.45;i urm.

31 Yezi: Marie Louise Bataille qi G. Vildenstein, Bertbe Marisot: Caulogue

des peintures, pastels et aq uarelles, Paris, 1 961, nr, 26, 45, 125, 1 60, 1 8 1,

472. E.a.m.d.

'ZeE'd '686I 1noryq rn1 lnldruaxa zaroleq Ot

'

19' d' lg6l'uaqrunlAl'strss E -olog'duray'61 6,9

lzt'd'9lyl'lruvlng'X 96

'6161 'slrei;aqdo&orcq4 4o7 'uusseyl $ e1o7 'a tg rca n 7g

'u;n r$ 98I'd'996t 'e's la;;o1zq'qO 9€

'QeC-eZZ 'dd piey ep lnunloa',r)

16,51 'sa9.r8ag 'apausta an&ulut,1 1a afioqailtpJ tirqcror5 'I'A :rza1 gg

'2951 'e:puo1 ri ua.,r.e11 mayl'anoqa1fpJ aaqsnC

'aopeu.ren'y l3 tge t 'syse4'atloqante aa"$nC lneqr.lag alrBI I IzaA tg

't9 I3 e9'rN

'1961 'uralsuepprtN-alpeleg 16'A 'urrn tS *I'd'986L'e'$ ragoyrq 'q3 €g

'981 'Ju '7951 's1te4'satann sas ta taupry luelrqea'y 79

llz srvrrlrlr rrur^rud -rn^rrorr

Caillebotte

gi intrig a vizuald,

Pentru Joris Karl F{uysmans, cronicarul ,,Expozitiei Independenqilor"

din anul 1880, tabloul lui Gustave Caillebotte intitulat

Interior (il. 142) era ,,pur gi simplu o capodoperi". Descrierea

pe care o fd,cea tabloului cu acest prilej rimine una dintre cele

mai bune:

,subiectul? O, Doamne! E cu totul obignuit. O femeie sti cu spatele

la noi, in picioare, in faga unei ferestre, in timp ce un birbat, aqezat

intr-un fotoliu, din profil, citegte jurnalul in preajma ei

- iati tot ( .. . ).

ln fundul scenei, dincolo de fereastra prin care se revarsi lumina, ochiul

surprinde casa din fagi gi literele mari, aurite, pe care industria le caliri

pe balustradele balcoanelor, pe pervazul ferestrelor, in aceasti privire

fugarl asupra oragului ( .. . ). Cuplul se plictisegte, cum se intimpla adesea

in viaqtr (...).E un crimpei de existenli conlemporani, intregistrat ca

atare ( .. . ). Cit despre execugia acestei pinze, este simpli, sobr5, ag spune

chiar aproape clasici. Firi pete tremurate de culoare, flri focuri de artificii,

far; intenqii abia punctat e, f5.r5. indigenqet.'

Aceasti descriere nu epuizeazi desigur tabloul. Ea deschide

insd o cale de interpretare, chiar daci de o manieri mai curind

negativi. $i cum execu{ia pinzei (,,facrura") este ,,aproape clasicd"

(,,non-impresionisti"), iar subiectul ,,cu totul obignuit", inseamnd

ci punctul tare al operei trebuie ciutat nu in ,,factrtrd"

qi nici in ,,subiect", ci in punerea in sceni a unei intrigi vizuale.

O remarci se impune din capul locului. Caillebotte conte^zd

printre spiritele minore ale mi;cirii impresioniste. Nici vorbi si

polemizim aici cu aceasti opinie, oricit de justi sau injusti ar fi

ea. Mai important e si inqelegem activitatea de pictor a lui Caillebotte

in relaqie cu ceea ce a fost autentica sa voca{ie: aceea de

colecqionar. Or, tocmai aici imi pare cd rezidd' centrul de interes

'piualsrxa ap ru? a)ez eP llnu rctu (OSSt

ug ruaruls) ppp e$e e1 e(ap Etunsul arec rricagar laun earulnJ

aiBod r$ earrurJdwl ?r terePrsgor IJ areod elloqa.lll?J In[ Inolq?I

'rrrurrrd eatiziiewat : alerntcrd tottaod IIou ale ,,riurgter;" rctu alaJ

aiaicirnd utp in.tn pzeeproqe auoqalpe3 'mlntouatu1 [[zer u1

.r$asu1

rr:nllrd alaluauntsur nJ gzeeluaruoJ al le eJEJ acl 'alsluols

-'ardur'iapr ap rriuoriceloc rnun e eao elsa es ernprd : rn1 rarado 1e

nuetul'guoss'I1rvc SAVrsng'ZlI

6lt Y'lvnzIA vcIurNI Is srross'I'IlvD

280 rMAGrNr lN prsor-urre

Dar si ne apropiem la rindu-ne de tablou. Un birbat, aqezat,

citegte ziarul; o femeie, in picioare, privegre pe fereastrl. Nici

unul, nici altul nu sint vizugi integral. Punctul de vedere al pictorului

(gi prin exrensie, al spectatorului) e foarre "proap"

de

personaje. Cadrul tabloului opereazd. o tiieturi neri in spaqiul

viegii. Nu vedem intreaga camerd" in care e plasati scena,-chiar

rupul actorilor rlmine parqial in afara cadrului. Ceea ce vedem

este un .fragment*, dar un ,,fragment* cu atit mai elocvent, cu

cit pune in sceni (abia asrd,zi o ingelegem) chiar esenqialul

reprezentdrii. A citi/a privi, aprivi/a citi sint activitiqi care se

opun gi care interfereazi.,Lizibilul' ca qi ,vizibilul" devin ,,reprezentare"

sau, mai exact, problematizeazd reprezentarea. Jurnalul

desficur, fereastra cu perdele trase nu permit spectarorului

decit un acces pargial Ia secretele imaginii. Dar deosebirile intre

obiectele desfi;urate in centrul abloului sint notabile. ln timp

ce pagina imprimati ne rimine aproape complet inaccesibili, fereastra

pune in sceni un joc intricat intre ,,vizibil* si ,,invizibil".

Motivul ferestrei esre cu arit mai important cu cit el oferi o

dedublare a imaginii chiar iniuntrul tabloului2. Cadrul ferestrei

e paralel cu cel al pinzei. Dreptunghiul virrat din planul doi este

inserat in suprafaqaincadratd care consrituie tabloul. Marginile

lor, la extremitarea sringi a reprezentirii, coincid parqial-. Fereastra

este o ,,imagine in imagine". Ea mai este, dupi o tradigie

care urcl pini in Renasrere, o metafori a picturiis.

Dar aici e cazul si nuantim. ln timp ce penrru L. B. Alberti

punerea in perspectivd, r realiriqii era comparabild cu ,,o vedere

printr-o fereastri deschisi"a, in epoca impresionisti vederea prin

fereastri, chiar pistrind rolul siu de merafori a ,"prezenTetii

picturale, igi schimbi sensul: dacd ea rimine o emblemi a ,,noii

picturi", existi pentru aceasta doui ratiuni. Prima consti in arbitrariul

decupajului operat de cadrul feresrrei, a doua in gradarea

vizibilitlqii oferite de fereastra vitrati.

Doui texte celebre formeazi substratul teoretic al tabloului

lui Caillebotte. Primul, darorat lui Edmond Duranty, a apirur

in 1876 cu oFazia celei de a doua expozitii impresioniste sub

rirlul Noua p'iaurd:

,Ochiul nostru, agintit intr-o parte, la o anumiti distangtr de noi, pare

ingrldit de un cadru gi nu ved'e obiecrele laterale decit in conexiune cu

acest cadru. Diniuntru, comunicdm cu exteriorul prin fereastrl: fereastra

este un alt cadru, care ne insoqegte neincetat, in tot timpul pe

care il petrecem in casi, gi care nu e deloc neglijabil. Dupi cum sinrem

?rlJluue_s ee ete) ur eJnsptu ur ,pluarlcole alsa apprad Jolelqnp

e\uezatd r6nrol 'purJesnru _ep

elalaprad r$ 1ay-ef

.alerrpa3i"g

tsoJ n? EaJIIBJ ep a1ar3 alrrraderp :aluaredsuerl aruSe-r;erp ralsaJe

I? t€rrJrrerts rn[nJatJBrec erdnse glueprla aracpld o nJ flsrsur

[e rJpJ 'fleropur o rJru nnuad rJrE rol ?s?l nu luorcrd .EJlsEaJ

-eJ :ullrJ-lnrrarqo g?nepe as r rrerueJ J? nrrlrJ-rn1n(euosra4

'rnlnpurn( ?rnrcal uJ

t?punJnJ_lnleqr?q ep lrnlrlsuoc,rn1no1qel,,lnJnqueard.. lntol

nc adBo-rde urptrn ?s au-npuJcpl,tetuazardar inprieds apurzun;

-ord ards pJls€ou earrr'lrd aBene 1a

gc ruruad.pu8rru rnun 1n1or r$

er? retu ?lsaJ€ yn[euosra4 .arapal ap lerrurrl ra lnrg8un uprdope

ps 'ra ?urcadsrad rJrJls reru tlc rugrdope ?s rietrzrur rueluJs 'nJrlrJ

rnun Inlor auriap

- alareds eJJEoluJ au aJ?J ?reueJ - razu;d li

I€rluaf, 1n(euosra4 'sns r?ru ep elarxar ur asndxa roliapr 1e

ctrsefd

AnelaroJ un eJ glurzatd as ?lsaJ? r€O .Jnolqel sndruoc e-r6 pugc

IJunl? qpzlnlap r$ druernc In[ alrrie-13p15uor elurur ug aluazard

nu nes ?aA? JnrolJrd pcep eurpnlrueJ nc aunds areod as nN

alsa ar'lrr ?c ?1e d1c urrd I

! rc -e u?ro e un, ;rf,lt#;: ;l"1l#l*if;

arsg '("') gluarslxa eudord g8eau r5r lsrlear .arrr InuEr3A i$ ?racurs

'?lcexa a;acnporda; o :rJolno tS 11u11 ur eJ?crJrpou o rcru ,laytse ,glsrxa

nN'alelrlea; ro1_e8earrug ug lode cnpo.rdar as rS gzeas;arreir 1g

alur8

-ELUI trcu!'tua;edsue;l rcayad ap trle IJ B ap eriuara.rd ate a:rzc r$-ir1c

aueoJ 'arrlqns eu?oJ ?1c1rs ap ruza8 nldurs un alsa tsrlear Inuerca

.r or e a,el,

r

B er u1 e a.r jde,; (;; J J i,'J,'i, ;HTfi l'li,il :Tfi ii ;g

?Jls?aJaJ_lcep 'rrie:edruoc Enla; ? ruluad 'rnlnu€Jca eJnteu ap ,rGprrra

'uri Eclrdo ap uawouaJ_lsace ul cnpo:dar as aJeJ ,Eunrcurlu tarew.ro;

-aO'("') ?ue ap^g;ado o-.rtu1 giurlndru nc rcap alse ?toexa earerll

-".aU '("') es raur8eurr a;edsuerl arec uud Inlpau erlfo ep ?tBc$rpotu

rrlea;c rc 'prlear rs gloexa etrean [ueAE r?ru nN 'rnlnu€Jca rrntru ap url

rJ?qrurqcs alsacV .Jol aluolno rS alrrurl uI allglsuas urlnd reu n?s tlnru

t€tu rJfcrJrpour_ pulJaJns .aleu;o;ap urind retu n?s llnru retu alelcargo

urrgz eJer urrd 'tuaredsueJl u€rca ap IaJ un l?luoru a rarlsaJal

lnzuid

ul irarlea.rc e;dnsr rsrr.{osap ?rls?aJal o ?r a ?uE ap prado ici.r6.

:fu?Dg lufiurlu eloz gl IE nesa lnrurJrns ep ?gro^ elsg

',,glsrleeJ" srz-e6e f{lsrue eeretuezerdar nlqruesue ut atsa,rrrd

reP ?lernltrd Bcrtaod nt tf,arrp uodBr un aJ?-u rxel ealrop IV

a;ec (lnaueruelsur .arelau?^ €rurJrrl r.r-,",0.rr;Sl:]t;::r"",l!fi :ifir::

-elcads rolpqwrqcs r?ru_Jac rf rerdar$eau leru Iar Inpour ,! !z"r'dirJ"p

raJlsaJa}

Iup"c 'areorcrd rn nes rleza$B .adeorde r?tu rcs aurdap rrur

L8C y'rvnzrl vcrurNr rS gllosarrrvc

282 IMAGINI lN DISoLUTIE

dificultatea accesului la vizibil. Un al treilea strat urmeazd': e

f"r".r*" insigi, geamul. strat de asri dati transparent, care lasi

orivirea si treaci, chiar daci tulburind-o, aidoma ecranului lui

Z"l^.lifine, dincolo de sticla liptoasi, o ultimi barieri: grilajul

micului balcon, care urmea zd sd cenzuteze toatajumitatea inferioari

a viziunii.

Tot acest mecanism filtranr

-

e aproape inutil sI o precizim

- se adreseazi mai pu{in privirii personajului, cit privirii

spectatorului. In ochii spectatorului,.personaj ul. insugi face. p.arte

d'i., ,irt"-ol de ,straruri?: sintem invitaqi si privim ,cu ochii lui",

in timp ce silueta sa impiedici libera circulaqie a privirii.noastre.

C" fri"r"a lipiti de fereastrd, doamna din tabloul lui Caillebott.

oede "u

siguranqi mai mult decit vedem noi. Silueta ei

dubleazd,cadrul firestrei gi aceastl mare verticali se incru cigeaz|.

," U"i"r,r"da balconului. in felul acesta viziunea spectatorului

J.-" "or*"zigul

acesrui sistem de alternanle nu e numai limitati

de cadru, ci gi divizatd.

Rolul'femeii in econo mia reprezentirii poate fj apropiat firi

nici o dificultate de aga-numitile ,,personaje-reflectoare."7 sau

J. ,p"itot"tajele declangatoare*8,-de care literatura- epocii

- de

la Jlines lazola- a gtiut sI profite din plin. cu diferenga ci in

iitlr"t"tl personajele focaliiarcare sint neapirat gi personajele

."t. -l fiocalizate ale povesririie. Pictura a cunoscut, la rindul

ei, mai cu seami dupd Degaslo,.o predilecqie pentru aceste apariqii

care, din marginea ieprezentdrii, introduc spectatonrl in.imagine.

La Caillebotie care urmiregte totugi indeaproape o idee a lui

-

M"rr"r, concretizatdin Calea ieratd (1'872/!973) -, "personajul

f".ie.", al privirii"ll a cucerit centrul tabloului. Spectatorul,

inpe .. mai intii cedase.forqei sale.de apel, pirisindu-l pe

Joill"rrl din prim-plan, se lasi purtat de forqa privirii sale, piri.-

,irrd, l" rindul lui, personajuicentral pentru obiectul privirii

sale. Cu to"t. *."rt"a, Caiilebotte intioduce aici o disjuncqie

subtill dar import ^nti.

CA,ci existi

- o amintesc -

un decalaj

intre ce vedem noi qi ce priveste femeia'

C"." ce vedem noi, prin filtrul ferestrei,. e o porqiune din

fagada casei din fatn. ochiul este atras mai ales

- o remarcase

incd Huysmans cele cinci litere aurite ale unei firme. E

-'de

fnre indoiali semnificativ ci in cadrul ferestrei lizibilul (ocultat

in frim-planul reprezentdri.i de indoiturile ziarul_rli) reapare aici

intr-o dimensiune gi sub un aspect hiperbolice. E vorba,

intr-adevir, de un ,,lizibil" devenit exclusiv ,vizibrl", pentru ci

succesiune aintretilatd de litere brtiazd sensul inscripqiei, lisind

'ra Inlqr.uesup uJ rrJpluezarder E ,,ppurl3o ur aJaund o.. nJ trlsal

-uooeu ap pJelnJads erientrs o nJ laJls? riBtunrJuoc uatuJs

'(gtt'g) feuosradTalapradTueaSTn-rper snd

-e;dns aJt[rJ ap lntuelsrs J€Jtuor sues ur rS grnlerunu ug ptada-r arec

'srl-e-sr,r ep raJtsaJeJ p tua*dsu?Jlnuas pnlSunrdarp aJrpJ Barl,rrrd

gzeazrleue) rote6ue lcap

- 1n

(euosra4'

Jrq

rr daorad ?rqe rerparxJalur

nrieds un reop arsa r$psug ep?Jrs 'piu; urp Inprz ap prrrdo tsnrq

alsa IJ 'srqcsap nrieds un ards gsnpuof, e nu rnlnJolelcads ea-rr,r

-rrd prlsearal ap o[oJu1p fc 1nrde1 ur aprzer ps ared eiuara;rq

'p:ado pls?aJe uJ raJtsaJal InloJ uatrurJl etsace uyd ezinda e

?suJ pJpJ'rr,[o3 rnlnprz p rrsrlcrld xrJrrnJJ a1aJeru.. ardsap ?r.uJe[

-lEhl Inl InsJeA ?auauas? ep ?Jolur ateod as ,nolqet rnlsaJe E

,pve11oz" nes ,,pueruaqnelJ" fJaJsor.ule o ap rqJol rnSlsap areod a5

'sJeuap eauaruase rnun alalrturl rupzrleal ,nps rnJndurl rrJnlEJ

-alrl FpuoJ ad auoqalll?f, Inl Inolqel wrlrr ps rup3recuJ pr?O

'lrrJarJJsap

Iaun ? Arr?JEu InxnlJ uJ EeJacnpoJlur nJluad arlcalrpard ap

1nco1(ru alsa raJlsaJeJ Inlrrotu uelloz rnJnueruoJ ertuouoca uf

'Iarlsaral InrppJ ap oJorurp epurtuJ as errf, srq3sep lnrirds

rnlnuoFs arrgJ

n?s reraureJ I? srr.{JuJ

lnrieds urp poeald al?J .rura.ud ?

pu_eJs ur araund ap auer.lf,s reun eie; ur €un?aptol adBorde atses

-p3 es Inrolrtrr 'e1o7 e1'urnJ l?-nsugwep r uourH addrlrq4_

'atetuazatdal ep Jol ec'1enz1t ueld ug

aJru[guJ o al$arn(a1rtd atec guaf,s o ec 'gl?orraue eaurnJ aJlpJ Jou

-alur wp arap-n{3sap o e) pta:eprsuo, euneaptor adeordB tsoJ E

€JtseeJal 'ila1doq ueuo3 r$ n,saulef Lrua11 urrd pugca-n .e1lsnor4

BI PuJd erlloZ 11 ap 16 zrrraqn?lJ el a61'rrrnrcid Tlrlrotsr arlff,

ap lrqecqdxaur poru u; pre(r13au tsoJ ? -rep .ea1-y1x Ie rnlnJoces

rrJnleJe_lll JolrorJotsr e gtuaraduroc eriuale ap terorJauaq € pJlsEaJ

-a; urrd (aururua; rrrr,rrrd IB aJrgasoap nc li) rrrr,rird Inlrtotr [

. 'role6ueJcap-rn1n(euosrad eerra.r-rd gzeaftlp as arec eJtfJ

pturi Bcrun g, e aJtr"d ?Jrs?aJeJ flsEaf,€

- rupz\Ieil o Brq€ urnrB -

pr nrluad els?ece r$ 'rapeie; e p1.qtz:.^/pllqlzll pie;erdns eSeanu;

earrr'r-rd nc srncred e ac pdnp rcurnu aJBJ o 1n-roiercads arec ad

'p,rrpier arrradocsap o e ?ts?arv '?ten[rs o nps InrpBJ uI ?pEêrluJ

as ps psel prrseard; p-rnSurs O 'pllplz ated ,eldearp e1 .erurrln

'es?Jl alalaprad ne 'e8uns urp 'pnop elaurJd .aqreo arjBd a-retu

r?ur ea3 u;'arlsara; ep pulr un preoSgysap as so( reu (era u6

'Ienzr.lr ra InDaJa nrluad {J .(aJB{rJsap ep aanEluet

raJfJrJo asue$ aurind aueoy ?s€[ , "'n ru ...IN'.. .. Eaunrsacons)

rnlnuues E pJrlueuas EeJ?o[?A uluad tg? nu arierauar, ep [aJ un

'e-ratr[ EJ ralalrl earalnd ep gle! arieraua,r ap IaJ rnun ?raqrl elBJ

tBZ y'rvnzr^ vorurNr rS al.ross'r"rrvc

284 IMAGINI 1N DISOLUTIE

143. GUSTAVE CAILLEBOTTE

Interior, detaliu.

Aici iarigi e necesar un efort de interpretare. Tot a$a cum

descifrarea inscripqiei (,...NT...RBU...') se izbegte de dificultiqi

insurmontabile, ;i descifrarea vizibilului incadrat are

pu{ine ganse de a fi completi.

Aceastl temi cunoscuse deja in literaturi manifestirile ei cele

mai elocvente. Micul poem in prozd al lui Baudelaire intitulat

Ferestrele (1863) marcheazd aici o culme:

,Cel ce privegte din afari printr-o fereastri deschisi niciodati nu vede

atitea ca acela ce privegte o fereastri inchist. Nu existi obiect mai

adinc, mai tainic, mai fecund, mai tenebros, mai orbitor ca o fereastrl

luminati de o candeli. Ceea ce poate fivdzut la soare este totdeauna

mai pulin interesant decit ce t. p.tt.". ?n dosul unui geam. ln aceastd

bortl neagrl ori luminoasi triiegte via1a, viseazd via1a, sufertr viala.

Dincolo. de talazurile acoperigurilor, zlresc o femeie virstnici

brlzdatd, siracd., vegnic aplecati pe ceva, gi care nu iese din casi

niciodati. Cu chipul, imbrlcdmintea, gestul, cu aproape nimic am

reficut povestea acestei femei, ori mai degrabe legenda ei, gi uneori

mi-o spun mie insumi plingiridu.'

Ceea ce face pentru noi interesul maior al poemului lui

Baudelaire este raportul pe care-l introduce el intre ,,viziune"

adrorde nes rlol 'nea,urd o sauaruasB ap aJec 'IIieqJ?q eapqd r$ atBoc ad

glelatazal ?atpls 'zaulw?xa o-s tezn:uure ue-u tlruacul nc ltuatug trode

lprtseara; ?l aurut rS ec atezaSre era gc precoS aueo; r$ grersn8zap rsoJ ure

lJtu! r?ru lgreaqcoap ?leJ o ?Ja ?c l?^rasqo ure gr"Pu! aP rBP (colaP EluI

uresnz?A o nu !no1d lol Eunl o ap tun r$ i alrz ap ?unl oar^ ap ?tel€tsul

'prelecol rnou o era !araural ad wtatSounc o-N'Aotu ?rel?ol ?atu ?seotu

-n:; 1116 'Aoru ur ureJa ne !n*o: ug arewal o trrsea.ra; e1 gvzate aleuaJ

grle easpS as 'rrz?;ls e aued ?rl?l?et ap 'qc tecJ€tua; ure (plepoaq

irJar EJa souruJ

ao rlSalurwe ri1 'rpdseo:d 1n-rar tue:rdsa; f cturu t1 ueapug8 ju nu r$

gsrr.lssap e.ra e.risea.ral : Iarlsaral lnrdarp u! r€l?tsln ag llu-?s ruasruao aJ?c

pugcarr lluetu?o csa,rud

ouJp? lnun€.s ad grezale ru?ra rJar IcaO'("')

gs ?o ?rlsearal e1 zai;e ?w ?s ?lu?w w? ?r rrr$ !a.ltze1-lul?S sP?Jls

a.rds rgrug lpru Ep 'euneaprol adBo;de nels er?o ug 1ac 'uo1es neur Inclu

?c IIrS :natu lruuatueuedt aurq r15oun3 '13?xa nr15 rew nu 'altl?tunf IS

ruted nes '" rured alaro erl?c '" gllz Insrnf, tq rrar reldtulruU ?-s ItrAI'

:l?rnrJrd InsrnJsrP nJ ?i?J r€ralrI InlnsJnJsrP

eiua8ra,rrp r$ -rep 'eiua8ra,ruoJ le(unu nu [rIglPJE ?s allruJed eu

ee ete) uJ ?Jns?tu uI ?ArlJnJlsur rJ J? luess?dn?w aP ale^nu raun

? r$ arroqapef, Inl rnlnolqel e glele::-d ?rnlcal O '?rluaâulq

rJ ?atnd JE rrtoda EJnl?JalI[ uI aunlsJnJuT o (snld uJ ?fBP O

',,alrlsalod* eur,rap aJEJ Ie3 a

IJ?sJaAuI eP tualsIs lsaJ? IEtuJor'rg 'pundseroc r$1

rf[euorlcunJ

erEJ JolelueJ?dsuErl e ?ArsaJsns ?ajePn[Jur aP PrEJaSns pJEInJeds

arlrnlrs o reop rc'ppurlSo o If,Iu ?lsrxe IBtu nu (Oggl) rouatul

polqer uJ 'eslqrsaP arrsaral raun [ntuEe3 era pturlcelJer plEJErdns

EJ EuoriJunJ a3 ?aa3 'ea[-IIAX IB rnlnloJas ? azaPu?10 rrrntcrd

e arirperr eunq uJ 'or(gtg.t) p.usvatal q qull Inolqel ur rorrlq

ep lezrlrln asasnJ rcw co( nlqnP lsa3v '!?qpaL[at IE EIar? ad Is

niuatpdsuott lnnsr?ar ad durr r6elace ug recn( IJ e ap Inrd?J uJ

?lsrsuoJ euoqellrEJ In[ eal?lnoN 'PJJ?tueJ o aundut as IsIV

'r$nsug Ie uI ?tralJar es auoqaille3 Inl Inolq€J 'lerlulwnP

snedar r$e1ace ep Ernonq as E ap elEJ ad 'reqrpq un aleod P[Je as

ra alareds ul r$ 'aurpnlB? rs?aeJ? uI elaural Pr[B o ?[Je as eIsaJaJ

ellelralar InrP?J uI ]lntu nolq?llsace ur:d ruaJs ut ?snd Pre[n3ads

Brlenlrs r?r,uJot alse e(rl3au ?suI Ia ateod nu ac ?aa] '(arrtsa,rod o

plsrxe ?r puJundnsard) ?arrlsaôd e3eJer B eP rl?rlFPotu aP aruaP

-auns o ap rnSrsap eundslp InJofBlJadS

'lu?uodl'ul ur(rrds un aP

eDoqallr?3 eI gzepll?uaq ?ÎlBr?u ariBurSerur aP rroJa lsaJv

'rnlnJolElcads rc 'ln1nf?uosJad ]P-rgLePe nc PsuJ

aurlrede nu (,,epua8a1") errorsl ',,atJolsl" o ?lntu al?od as aJPJ ad

(,,1ncnulu-aduorde'',1nlse3"',?alunupJpJqwJ") alnu auuas ep

ple;erdns o etsa luaredsuerr lnrqSunrdaJq 'IlJrtsa,rod ln,rnou

eurlap reJlsaJeJ lnzeuad u1nrn8ry egleil EaJapeA',a.rllsaaod" rS

ggz y'IvnzIA ygIurNI t$ g.r.Losarrtvc


toli (...). Nici nu-gi pogi inchipui ce nostim era si o vezi ficindu-ti

jocul, sau mai curind meseria (...).MIintrebam: cum reugeste si se

facd inqeleasl atlt de bine, atit de repede, de total. Oare adaugi privirii

un semn al capului sau o miscare a miinii ?

$i, ca si-mi dau seama cum proced eazd, r.r'i-ar..,:' luat binoclul de

teatru. Oh ! era foarte simplu: mai intii o ocheadi, apoi un suris, apoi

un mic gest care voia si spund: <urcali!", dar un gest atit de ugor, atit

de vag, de discret, ci-gi trebuia intr-adevir mult gic pentru a-l reugi

atit de bine ca ea. $i mi intrebam: *Oare a; Putea si-l reugesc gi eu,

acest gest de jos in sus, indrizneq ;i gingag?"; cici era foarte drngug

gesrul ei.

- $i m-am dus si ?ncerc ln faga oglinzii. Draga mea, inchipuie-gi, il

reugeam mai bine decit ea, mult mai bine ! Eram incintati; am revenit

la fereastrtr22."

Nuvela lui Maupassant (1836), cu titlul elocvent Semnul, se

intemeiazd, pe o semiologie mimetici, in care intriga vizuali este

dusi pini la cel mai inalt grad. Situagia speculari nu e P\9a

depilriatd, de cea reprezentati de Cailleboce (1880), iar apelul la

oglinde din ultima frazd, a pasajului citat clarifici lucrurile. Existd

lJ Maupassant un du-te-vino implicit intre fereastri gi oglindi.

Existi de ase-enea recursul la un instrument optic mlritor

- binoclul

de teatru

- care focaJizeazd 9i face inteligibil ,,semnul"23.

Aceste doui instrumente (oglinda, binoclul) lipsesc la Caillebotte,

sau mai exact nu sint prezente intr-un chip declarat. $i aceasta

pentnr simplul motiv ci intriga vizuald rimine la pictorul nostnr

intr-un stadiu pe care l-am putea numi ,,para-narativ".

Dacd e de-ajuns si citim un singur pasaj din nuveli pentru a

ne inchipui nuvela in intregimea ei (mica baroani va adopta preq

de o jumitate de ori rolul ,,fetei deocheate"), ne-ar trebui in

schimb toati puterea imaginativ1' a unui Baudelaire pentru a

inventa o ,,povestire" in cadrul tabloului. Fereastra lui Caillebotte

nu este scena unei intimpliri, ci locul de aqteptare, de

veghe asupra vidului de unde s-ar Putea ivi evenimentul. Dar

acesta nu ie ivegte gi nu se va putea ivi. Tabloul este o reprezentare

cate frtzeazd non-semnificagia,;i a-i reconstrui ,,sensul' ar

fi o operagie la fel de temerari ca gi acee c re ar vrza descifrarea

rebusului auriu inscris in centrul imaginii.

NOTE

1J. K. Huysmans, -L'art moderne", in D. Riout (ed.), tes 1ctioains d.eoant

l' I rnpr es sionnism e, P ans, 1 989, p. 258.

i 1. R. S.h-oll zis Eisenwert, .Fensterbilder. Motivketcen in der europiischen

Maler ei",in Beitrage zur Motiokunde des 19. Jabrhunderts, Mtnchen,

'tg7-gt7 'dd '( tSe t) 't1c 'do 'uotue11 'I{d €Z

- 'l1l-g1t 'dd '11 '1o,r 'tP"l9l.I e1 ap anbqgr

-ollqlg 'sue4'sayaonou la saluoJ u1 ',,au8rs a1* luessednelN aP 't 7Z

.Oi2'jJ. t dO t-. sui 4,ln &as p p a n ruo,l as,Cl 4 uour n p otlu 1'uourc11'tld. t Z

'- -- 'dyit ioee

t t.tpuo17ua,r"H reaN 'anoqaqn3 aatlsnC 'eopeu

-rEA') 197'tu '816I 'sye.I 'atailP uos 'ala n 'anoqa11o3 lneqrrag 'yq 67

'- 'i(g'z:a 'tzeilus"tttrt g 's'raarul 'n-rsa3'roa' 't 'ruo'pett) 8l'd '1961

'.prlgl.I e1 ap anbqqrolqlg 'ly€<I 'sat41dutoc satanD'a;relapneg 'q3 6t

'

f EZ- 68 t' dd' I 16l' 77's nzSurt! a s aP'o ? s a P 2 a1

lr'uo'1zut uI

uort"uossv.l aP snrqpJ u1 ',,9urtge141 eP s?rreual sa1' 'uqo3 '3 '11 8l

'V'd '(eSe t) 'tP'do 'uourg'q4 21

'6e l-Olt 'dd'g'[opo1 srnaod ug ',,satu1o11 lrolraqs

uI sr$'oP

-ul,u' Jo srlronuas 'elotluod s<oIUeN qrerdr3' 'sqo8re141 'g tri 1oaga5 'q[ 9l

'lz-92'dd

'096l lro1 ,ra1q'act;ard IEf,llIrO 'latuou aqi to tn aq1 'satuef '11,91

'6V-8e 'dd'916L

'UAX'I 'nataay ctuotaoy u!'u,(:41eat 01 saoPura' s.lsnoJd' 'dde1 'f '3 i1

'lg-8€ 'dd '79'satpntS clrua+J alpA u! ol rsoPura' ruorJ

:e1o7' 'roqc5 'N :SSet 'e,rauao 'uzutot up Tauuos.tad z7'uoure11 'q4 91

",',r'opu1',$.

'itt-sot 'dd'1'satpng clruaq ttnlua7 cltuaa!

-aut17 uy'-xoPuIA aql ePr$no lr""og eruepelrl' 'u'(qnv '1S 2 'g:19-29 'dd

.995i,utirr.rir4'.1'tr'Uru'Uta1 pu, sauaqT to t?r! t :tnqntp to

1-raquo.rg L: ' EEI-€CL 'dd '7gOl 'sue4'uotlnlltutts 7a auuog :essnog 'l Z I

' * :ioild .gg6t t,rauaS 'uuLuot np Tauuostad a7'uoule11 'q4 11

'gs-sz'ii'gg6l-'utqt.rt 1r1'statqczn ag saP f a1uv'laq'.'druay',4tr I1

slaooû eqJ

'

h' d't86t'sue4' anotanq atana.l

su"p uozpnlptu? 1a atc1uptgtq 'stna1z11 ;afo7o9p1 la dlxdJ'uoureg 't14 6,

'iZt'd'U6l'syed'flcat np anbugo4 ''1e n

saqueg'1 ut',,a3euuos.lad_np anb€o1orur9s lruals un lno4o 'uoureH 'qd 8

'1951 'o8errqT 'uottng to ruolacly aq1 'tTtoog '3'/(\ I

'68'g/;:di'9761''i{gnuotlt 'i't"" '(rai11eg 'g aP 'Pa) 'acuapuod

-sauoJ 1p2'g, u1 '(anEq:qr1e1'V

arrpf, a:eosr'ros),,uena,1" 'v1o7'g 9

'&L'{'4r '7t\i,, rnorv "qi

u3 '-arnlurad ella^nou e1' 'lrwrng l}.fra,

'r.reg'(uosdero 'O 'pa) yo&|ol atadg u7 ',,"rnnld €llao' '*"tl1rf_lrl.UU

'o171,u1,y u7 u.ado u! arznf * TttV':9\e1 aP Inurnlo^'^) 6gI.-90.1 'dd'0661

'1ioa ,ta51-qor.rn2-tuiaqjs?PllH 'srxnaT saP uaqnpq eKI '(Pe) raurgy'H

u! '.J.t""p sb1yr.rn1,,q airiiBtrqitttl$r"g. .la.repuosaq rarun rrapunq'rqef

'll utl lre{qtlplrrrt1 Pun

""" PII{ 'l{eJJg aro(rn} rag' 'phqcrols'I'A €

'186t '{ro1 ,ta51 'l.ry ul cLoPurA rqJ (qalluog 'f,

19251 'zadotT-tu:rag'aaguat 4 :innn1 4 aczdsa un,CI'P ra 1e3'loa9 'd.:016l

l8Z Y'IvnzIA veIxrNI IS srross't.Ilvc

Giacometti

Mina, vidul

ln anii 1932-33 Giacometti este stipinit de un motiv reperar

stiruitor: mina. Mtngtiere (1932), Mtnd prinsd (1932), Masa

( 1933 ) sint exemplele ce-l ilustreazi elocvent. ln 7947, dupi mai

bine de zece ani (nu un interval temporal oarecare, de altfel, ci

o pribegie prin pustiu pentru Giacometti), aceasti compacti

succesiune metaforici este urmate, ca pandant, de Mtnd. Primele

trei opere amintite formeazd" o serie. Ultima este, din punct de

vedere cronologic, spagial si conceptual, solitari. Este eventual

posibil, degi temerar, si o readucem la seria iniqiali. Aceasti

incercare inseamni o traversare inversi a pustiului stribitut de

Giacometti in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial. In Mtna

din 1947 (an in care apdrea gi Ciurna lui Camus) existi o corespondenqd

firi opreli;ti intre titlu gi obiectul reprezentdrii. lnqe-

Iegerea titlului nu adaugd nimic, nu metafo rizeazd intelegerea

imaginii, nu o face mai dificild si nici mai facili. Este vorba aici,

similu, de mini, La Main.ln lucririle din anii 1932-7933,

omina" este reprezentati vizual, dar figureazd, doar o singuri

dati, in titlu, gi atunci in coincidenfi cu imaginea: Main prise au

doigt (m1ni apucati de deget). Este cunoscutl importanla pe

care Giacometti o acorda titlurilor, ea mirturisind o evidenti

stridanie de a uni opera gi conqinutul.

Titlul ins{qi este pentru privitor o trimitere semnificativi. El

apar{ine arsenalului de mijloace artistice improprii, asemenea

- intr-un cu totul alt plan soclului, menit si uneasci volumul

sculpturii

-

cu spaqiul privitorului. La Giacometti insi, dtlul, ca

gi soclul, constituie o unitate cu imaginea. A le separa ar insemna

si le distrugi. In acest context trebuie si ne apropiem de o operi

centrali, creatdin 7934, care se afli intr-o legdturi indisolubih

("tr,pl^ puluri rurJ4<) I?q?zlary palqo.:'.:.:-s.t ocvrD oruas:.v .rtl

'vNItÎ'Irrgv{ocvI5

Y'

290 TMAGINI lN DISoLUTIE

cu seriile de mai sus. Titlul este dublu: L'objet inoisible sau

Mains tenant le vide. Este o sculpturi din bronz de 153 cm,

infigi;ind o femeie gezind (il. 144). Caracterul hieratic, egiptean

al figurii se imbinl cu o simplificare extremi a datelor anatomice,

supusi legilor simetriei. Raporturile de simetrie sint insi contracarate

de doul elemente, a ciror interdependengi trebuie inci

precizatd,. Acestea sint ochii si miinilel. La ochi, asimetria nu

consti in poziqia lor (ei se afli la aceeagi distanqd de nas, care

alcituiegte axul feqei), ciin direcpia privirii. Ochiul sting, holbat,

privegte vrijit in depirtare. ln ochiul drept, depdrrtrea insigi a

pdtruns, pdrind a-l face sd implodeze. Obiectul acestei duble

priviri rimine

- aga cum ne-o spune explicit titlul - invizibil.

Cea de a doua asimetrie a operei provine de la miini. Gestul

este incert, in suspensie. Bragele au renunqatlapozigia hieratici

a egiptenilor, fiind surprinse la jumitatea drumului, intr-o

elowenti nehotirire. Mina deschisi, degetele desficute determinl

un spaqiu firi formi precisi, un nucleu ,,informal" in centrul unei

mari reqele geometrice de raporturi, constituitd prin cadrele de

metal ale sculpturii. Obiectul acestor gesturi rimine nenumit:

vidul. Cele doui titluri

este

- aga cum indici al doilea titlu -

date de Giacometti aceleiagi opere sint reversibile ;i interqanjabile:

ochii se comportd fagd. de invizibil ca miinile fagi de vid;

invizibilul acgioneazi aspura ochilor ca vidul asuPra miinilor.

Existi, totugi, 9i un al treilea titlu, care iese la lumini din

aceasti ,,simetrie cliditi pe asimetrie". El isi are originea in

tradiqia calamburului, cultivat cu atita pasiune de suprarealism

(9i de Dada). Mains tenant le vide (miini ginind vidul) se Poate

citi gi ,,maintenant, le ztiden (acum, vidul). ,,Maintenant le vide"

(acum, vidul) acordd aparigiei vidului/invizibilului o dimensiune

temporali (tocmai ,,prezentul"). Sculptura creeazd, concilierea

unui maximum de concentrare temporali (acum) cu un

minimum de precizie spa[iali (vidul). Aceasti operi se afli in

punctul de intersecgie a celor doui feqe ale lui Giacometti,

luprarealistul din anii '30 ;i existenqialistul anilor '40. Fiind

axatd,in titlu ;i in configuragie, pe motivul miinilor, este imperios

necegar si urmirim aceastd stiruitoare metafori, care ar

putea constitui cheia posibili a unui univers incd insuficient

Lercetat. Pentru a specula aceasti presupunere trebuie si facem

un pas inapoi. Anul t93z ne oferi cele doui variante inigiale ale

temei. Prima este sculptura in marmuri intitulatl Caresse

(Mingiiere , il. 745)2. Forma ei neregulati este daci ddr::, creza'

-

re mirturiilor contemporane reducqia plastici a pintecului

-

'Arlse8ns r$ Iqrzrzr.

potu un-rtur'Ee ug gsnlf,ur ?QerSap rctu purrJ 'rarado e ppr-l|rcurrd

Erual rcrp r$ntot atse nu EUJW 'ln[ earadac-rad rS earearc uellnturs

gzeeznesrel eJeJ prado o rS rc 'Arloru rnlsaJ€ EleJrpap arJas

o-Jlurp prado eurl-rd rcurnu nu l?eJf, ? rnatuoJ?rg '(rrrnureu e

r$ rnlncatugd e ararg8uyr) rr.rar13uru etuardtue pulrlspd 'l?ns!,u

foN {; guq Tnlndatul urp rnlno e prrur8rro BuroJ

- An?3rJ

-ruuras

- EreJ a-rec rS 'lrpdrd nrtuad rpurJol pteen'tqto n4uad

?mdlnrs o 916I ur eaundxa a.rec 'r6ncugrg ?l rcre rt$epuJ8 at nu

ps nar8 atsg 'unldlnJs rar?f,rJo arrdord'lrlcBl lniurs ap arrcol(lu

rrrpldrualuo: Inutues gturzatdat ?Jnr.uJ?ur ad -ro1 ?rrrJn 'rnlnlsrue

alE n?s rnlplEl allullru ruls pc?P lueâlaJau g 'asrloqurs rJnr.ureur

ralsao€ elE al?Jalel a1aia1 ad alrqrzl,r tuJs rurru] ap atuardue pnoC[

'plerqarra^ BuEo[oJ gzeara8ns atdart uJ eripururat lapr,re;8 reun

ata434 7,y'Ingwoovlc orxaslv'9' I

L6Z'rnCr 'VNI.W'IrJ.?wosvrc


Trebuie si evitlm a-i conferi un conlinut univoc. Aceastl

sculpturi poate fi priviti ca intrupare vizuald, a unui eveni-

-ent aneCdotic (viitorul t^td" dezmiardi pintecul viitoarei

mame), sau ca alegorie a nagterii sculpturii (artistul care

mingiie opera), sau, de asemenea, ca metaforl a perceperii

sculfturii ie cltre un spectator anonim , care ar fi rupt tabu-ul

ce inconjoari orice piesi in expoziqie (,vi rugim, nu atingeli*).

Cele trei interpretiri se completeazd probabil reciproc, 9i a

alege una dintre ele ar insemna si diminuezi grosolan bogiqia

de sensuri a operei.

,rr-; /y-41 aP Anv+Q-**a+.-t.

/ c/ee,z ?fufrz-aLo

146. ALBERTo GIACoMETTI, Desene dintr-o sct'isoate cdtre Pierre Matisse

Mina ca simplu contur este o urmi pe aceastd ,,piattd'insircinati".

Contactul dintre mini gi piatrd este conceput ca pozitivitate

absolutd (creare/percepere). Fatd de marea sculpturi in

bronz din 1934, ne aflim la polul opus, deoarece Mtngiiere ar

putea primi ca subtitlu programatic inversarea tidului bronzului.

Ea s-at putea numi pe buni dreptate 9i ,Mains tenant le plein"

(Miini gi"i"d plinul). Contrasrul dintre sculprura in marmuri din

i93z ;i's".rlptura in bronz din 1934 este total, a;a cum ar trebui

si fie'gi accesul nostru la opera lui Giacometti. A face aceste

opere (gi altele) sI comunice intr-un dialog imaginar nu

r-eprezintd, o simpli toani de critic. Artisml insu;i (a se vedea

sciisoarea citre Pierre Matisse din 1947;il. 146) igi privea opera

ca o gesituri de corespondenqe semnificative, ca un-intreg.deci,

in caie fiecare sculptuii formeazd, un ,,nod", invizibil, ce-i drept,

ochiului simplu, dlr recognoscibil Pentru o privire atenti. Confruntarea

dintre Mtngiiere ;i Obiect inaizibil poate gi trebuie

dusi mai departe. Urmirind in continuare aceasti ecuagie,

descoperim o poliritate care se manifesti in diferite planuri'

Unul ^dintr" coi-tt.ast" este:esenqial pentru a putea inqelege oPera

lui Giacometti ca intreg. Este vorba de relaqia fragment/totalitate.

Bronzul din 1934 (i1.144) evidengiazd' ceea ce, conform

tradiqiei, constituie obiectul par excellence al sculpturii: forma

? s uyd lu! W .u-ray{ocvrc orua{.rv .l} I

?uoduroJ es 'arsrr.usu?J1 InraSeO ap eaJnJ o-JluJ leJnde a Inra8ep

'pleirurualuJ alsa BuJI I 'areotpiuruauB 15 ppJnsqu ar.rpur6etu

o-rluJ psulJts arsa rS pr6nc o-rluJ ?[J? as (urqoaueu rnun) EuII I

'rolr,rud ad pcsrar$rur1eu I-?s

16 azaqro$ [-?s lrueu ',rolp8urdsar

lf,arqo" ap IaJ un ap rrr? ?qroa alsE (7y1'y) osut.rd ?ryW

'grrldar w 'ZE6I'ue r$ernlace InsJnJ ur 'al$arurrd ata43ug747

'?u? ap rarado Insuas

'pury ug'pururruratap'ealelr,rrsardxa Ezeeraua))e a1 (pruardue

e) eurur/tuauSer; eo uu1ru) IIulJru E araJnper ?lqnp ar€J uJ

areuoricury eP pPotu ruaSalaiug fs lu?uodtul r?ru llntu alsg 'elrol

-e8rlqo nu r?p 'gurtr3a1 ze) tsa)e uJ IJ r? ?Jrtrlrueqrsd aretardralur

O 'prsrleererdns erirpert sndur ?-e[ tunJ eie'atezllenxas suelur

atuauSery'lxetuof, lsef,? ur'glsrxg 'Brarual a$a tepun)a; prarugd

(lnreqr?q a$a eu\N 'rol ealelrletol uJ BraueJ/lnleqrpq eurrrdxa

rod InJalugdleugrtt ;eolo1 otd sted n?s pJoPJaurs aP eaunrlou

nJ pzeeuwasep o ecnaod arBc ad Ins ep ernSr; nc alSopue urrd

pzBauoricunJ [A'a^rse-rdxa ayiprr cedec ?JrJrsualur r$ gzearrsgd r$;

pruauSerl'ntaruoJ?rC ?T'?ruouotne gtuatsrxa e1 prdarp re8rrsgc

e-r$ 'urpog nc pugdacuy'atec r3rtetualqord raun fzEaJp?JuJ as

eg 'ruauSeg u4 arsa (Ett 'tt) Z,eil u\p ?rnr.urEu ug rrnrdlnc5

'g)\ztJ €s ?et€l

-rpar csasgdap ac runrsuaurrp aproJe l-ps IS nrFrep tse)e azelozr.

?s lnrolr^rrd pu13r1qo 'tnln,rtlotu E ff,rloqtuls e.reraSexa o eJnp

-o-rd'prnsptu plrrunu? o-JluJ 'atet lac ?qerSap rcru alsa InlllJ

',lnpl^ pupll rurgu pnop'

(rerunu) €alsaJe alpol nf, gturzetdet nu ?rnlels 'lulJru e[ rnluor

-erads earrr'rrd aJnpuof, er"r lao erse (eapop p) lnprg

'puurun

Gf+-e

{

t67'rncrr^'vNlrl.rrrawocvr0


148. RENE MAGRrrrE, Dificik trdaecare 149. ALBERTo GTAcoMET'rr, cra,couxttt, Masa Masd

fagd de mini asemenea miinii faqi de corpul uman. Acest corp

este insd absent. Mina gi antebraqul sint concepute ca o fiinqi in

sine4, ameningati de mecanism. Este posibil aga cum s-a presupus

ca filmul

-

-

si-i fi inspirat lui Giacometti aceasti temi

(,,omul gi mecanismul") si, mai precis, faimoasa sceni a ma;iniriei

din Timpuri noi al lui Chaplin. Faptul pare si fie confirmat

de o operi care se raponeazd firi echivoc la film (in prima

scrisoare citre Pierre Matisse sint citate impreuni) : Pointe h

l'eil, care invoci inceputul vehement din Ctinele andaluz (1929)

al lui Bufruel/Dali. Ochiul si mina sint inci o dati prezent^te

impreuni in Masa din 1933 (il. 149), lucrare ce poate fi consideratd.,

prin caracterul siu de ,,hommage" (amintind in primul

rind de Magritte) ca un punct culminant al suprarealismului qi

totodati ca despirgire de acesta. In pictura lui Magritte (7926,

il. 148), cu care Giacometti dialogheazi manifest, mina manechinului

gine o pasdre mare, neagri, parabola negativi a miinii lui

Dumnezeu care dd drumul porumbelului Sfintului Duh in lume.

ln opera llri Giacometti mina este goali. Ea este un fragment

care gi-a pibrdut orice legiruri cu transcendenga. La celdlalt capdt

al Mesei, fragmentul din Coloana infinitd a lui Brincugi pare si

se cabreze sub propria-i greutate. In Mtnd prinsd braqul era

inchis, blocat intr-o cutie mecanici. Spagiul cutiei si masiniria

mecanismului ,,qineau" mina captive. Ea nu mar addposte;te /salveazd

(ca in Mtngiiere gi, de asemenea, pe un alt plan, in Mtini

?lututl'pu314'ntautoc?rC ouaq1v'09I

'rrupdsapau ep oloruJ LunJe ap rigirpa-r larl erlulP DaJ?olpldugul

rrrrulgul' e ererlarge o IJ e nd arut{ut nupoloJ ap arr$nqprd

alrJnJJJA 'Ilnlels I? It{Jo rn8urs un nJ lndec 'rnlnurqcauetu

eu;u (ap8aur 'areotrrd nnBd a:c) 996l uIP pPrnsqe PSPW ed

'lualorl'cr3el pow un-rlul Vl1qd7,ls 1

pslqrul e$a p' (7np7a Pqull

967'rnCIA'VNIII'IrrawoJvlc

296 IMAGINI IN DISOLUTIE

lntre 1935 Ei 1947 Giacometti nu expune. Cind reapare in

public dupi aceasti lungi tlcere, gocheazi prin siluetele sale

sleite, filiforme, fantomatice. Spagiul reduce forma umani la un

semn desclrnat. Mtna din 1947 (il. 150) reprezinti triumful

sinecdocii. Este un fragment cu rang de totalitate: un exponat,

susqinut pe soclu cu o bari de fier. Existi aici in mod absolut

statuia unei mtini, caracterul ei fragmentar trecind astfel pe

planul al doilea. Aceasti operi are mai puqin caracterul unui

fragment, cit pe cel al unui semn: o cratimd. Capitul sting se

unette cu un corp invizibil. Capitul drept, cu cele cinci degete

desficute, este o proiecqie tensionati in toate direcqiile spaqiului.

Mina lui Giacometti poate fi priviti cu ochii lui Sartre, ca pod

suspendat intre ,,fiingi* 9i ,,neant".

Ea poate fi considerati ;i ca o variaqiune pe tenna eroici par

excellence a artei europene, crucificarea: ca braq smuls dintr-un

crucifix, sau, gi mai bine, ca prescurtare, care are propria sa capacitate

de expresie, suficienti sie;i. Bragul si bara ce il susgine

formeazd, un mare Tau (t), litera sfintd a jerdei pociingei circumscrisi

intr-o bazd, pdtrati. $i, in sfirgit, Mtna poate semnifica

forma apariqiei extreme a unei metafore revenind stiruitor.

,,Mincati" de spagiu, aruncati in vid, zdrobiti de un mecanism

invizibil, ea reprezinti o posibilitate ultimi a sculprurii,

- ,inainte

- aga cum ar spune Giacometti ca lucrurile si dispari'.

-

NOTE

1 .Ceea ce se simte cu ochiul ;i cu mina avea si spuni mai 6rziu artistul

nu -

se poate exprima in cuvinte" (cf. Alberto Giacometti, Basel, Galerie

-

Beyeler, 1966).

2 Prima varianti in ghips purta titlul Malgrd les mains (miinile urmau si

dispari in varianta in marmuri, v. Christian Zervos:.Quelques notes sur les

sculprures de Giacometti*,in Cahiers de l'Art, 7932, pp. 337-342).

3 Trebuie evocate aici inci o datl mirnrriile artistului: -Particularul mi

fascineazd. un mic detaliu ca ochiul pe chip sau mu;chiul pe copac. Dar nu

mai mult decit

- intregul, cici cum se poate deosebi detaliul de ansamblu ?"

4 Sau ca tin animal in pericol, aga cum o dovedea titlul inilial al operei

Courrounou U -

Animal.

s.LEzrrvnrxaI

INrcvnrI

-nrc as?A no t"f,Jfcur crlue talnq rnun e ?s€orcnl rS preldlncs e6ruroc

?urrunl ap arurl o nc nepz?rq 'etared ap ?rei?3e ralele3 ap aSoreld

raun Inceluld ad nturS.re rw;nrng 'gtecSor ?rgtun ?ts?ac€ ul 'nrapuude

atIJ?lfJ r:rdrlos elalrc J?p lr.radgcuS ralsel alaJaq8un urp aseocauruur

allulJulpe e1 fuld ea8un(e nu 'aqle nurl ruted-ra:l J?op neapa^ es eJ"c

ad rS rale,ra6 ad psurlul gzuyd o ad glerluaouoc 'ra[z ea:rcnlfrls 'uelel

ul l?xrJ criueaS un-Jluud ?ulurnl earuud sngJod rnln-rotcrd 1n:aqary'

:srz-nrJdoJd rnlnolqer Jo[ a33] ? nJlued

'p,l,rtrur;ap eeunrsJaa uJ ?l€unurla elsa aunrsa:3rp pls?aJe pleoJ

,'r"'atetrlac aJ?JaJ?o o ap ntJa apn8ry 'alruosaoce '1n;erd

'alaiuenu 'a1rurun1 apun 'rnlncol Etej q aurw ap ?rmg leln u1 g.rnlcrd o

ap rirqnSgd 'earu ea8ai ad'rJ riarr 'ealsacp punJ at?p 'tgcur vatar:csep ra

azatalduoc ?s eriuatard ne ar?c rolrJolrtr3 zleasrlcrld ?l?otooos e1 aund

te:uregJeJ 'rncg; ap arolaue ea.ld tlnu-r a ?unq aJarJcsap o rer.zeS?r un

lolu ?p au nu ratd eallsarrod .rep ! snqro4 lnlrutsaeu Iruarlet? ruarrrsap

?s '?crlsrue giuenu nc clJotsr nrl"tap un 'Iqecreuar rucnl un r; .ry'

:etual Pls€eJB ad eso13 Jezleg

'rrrnsa,rod e plerirur €aunrsJaa uI 'pJnlf,rd o alse r6nsug lnrarl

-atv 'rurSpurr reun ln8e:d aoaJl as rr$n e nJppJ-euJoJ urJd

'raJor.Iuarc JnuJrrpq nr atrnuoJ ruru[FuJ

arierS epunJr?d urssnod InrpuJr p8unl prprs o ale8e eserrn eJ

-

?dnp - epun (snqJod rnJnJolJrd 1n:arlare arntnsuoJ aJEJ eal elsa

€lrrrJd 'rrundereu elp eJEdrJuud a(euos-rad raJl rolal puJzundsaJof,

uadpJuJ Eauetuese raJl nf, aJnselod uJ aJEJ E-ap rualr 'rde; aq

'(a1naq anps pl)

,,sns ap EaJad€JUr( ap elaunu gns rz?euuasap c?zpg a, EeaJ ur

alEol Jol nE rlJllsalod ap araqc-alaluauoW 'roJrrieds e arirzodo

?lau o Pl.rcsounrau YfidoPodpJ rela^nu ege-rSouacs uJ ?rsrxg

rnlnl?rmcrd ?ar€luezard r5

,,?lnsSOunCeU ?JedOPOdBS"

300 rMAcrNrrEXruALIzArE

date, sau impestrigau cu puncte scinteietoare urzeala griungoasi a unor

vechi draperii de mirase lesute cu aur, aruncate acolo in falduri mari,

ca model. Ecorgeuri de ghips, fragmente gi torsuri de divinitagi antice,

lustruite driglstos de sirurul veacurilor, erau presirate pe misuge gi console.

Nenumirate schige, crochiuri, in sangvini sau in penip, acopereau

peregii pini la tavan. Cutii de culori, sticle cu ulei gi terebentini,

sclunele rlsturnate nu-!i llsau decit un drum ingust ca sI ajungi sub

aureola aruncati prin luminator, de unde razele cldeau drept pe faga

palida a lui Porbus gi pe craniul de fildeg al ciudarului bitrin. Curind

atenlia tinlrului fu captati de un tablou celebru inci din acele timpuri

de tulburiri gi revolugii, gi pe care veneau st-l vadi cigiva din anigtii

perseverenli cirora le datorim pistrarea focului sacru in vremuri de

restrigte. Aceastl pinzi frumoasi infljiga pe Maria Egipteanca pregitindu-se

si pltrteasci pentm trecerea riului...' (p.277).

,,lncdperea de sus" a lui Porbus cuprinde toate accesoriile

atelierului tradiqional. Avem de a face intr-adevir cu un spaliu

in care se practici ^rta

ca disciplini institutionalizatd. $i nu doar

instituqionalizatd, dar, deopotrivi, sacraltzatd,, de unde ;i impoftanqa

simbolici a ,,geamlicului fixat in tavan" gi a ,,aureolei

aruncate de luminatorul de sus" in jurul lui Porbus gi a bitrinului;

pe cind Poussin, infiqigat de citre autor de-a lungul intregului

prim act al dramei ca ,,neofirul*, rimine pentru moment

in afara centrului luminos si ,,numinos" al atelierului.

Dar atelierul-imagine nu este centrat doar pe figura pictorului

(sau a pictorilor), ci qi pe cea a operei. Atelierul este spaqiul care

ingJobeazi in acelagi nucleu luminos 9i pictorul, gi opera sa.

In aceastl primd ,,incipere de sus" a povestirii, opera tpare

intr-o dublA ipostaz|:

1. ,, .. . o pinzi intinsi pe gevalet Ei pe care se vedeau doar

trei-patru linii albe"

9r:

2. ,,... tabloul celebru inci din acele timpuri; capodopera

destinati Mariei de Medici ) pinza frumoasi [care] inflqiga pe

Maria Egipteanca pregitindu-se si phteasci pentru trecerea

riului".

Poate ar fi de prisos si insistim asupra importangei

- cu

totul evidgnte

- a binomului: ptnzd abia trasatd - capodoperd,

dar nu cu totul inutil si ne oprim un moment asupra celui de

al doilea termen al slu, cu atit mai mult cu cit el va forma

obiectul dezbaterii critice la care vor participa Porbus, Frenhofer

gi Poussin.

Capodopera lui Porbus este o capodoperi comercial|: ea

poate fi vindutd, poate fi cumpiratd (,,destinati Mariei de

Eaur Ernlord" ;

,glue ap [eF[e'< o aundord JeJoquary 'alrqrpur,r

'apqeno3au'alrqezodxa alJarqo ap eJeolfcnpord'?leuorirpert

elerrlrlJ? e) grnzg^ prr? o pcrlcerd snqJod ac dturr u1

'rrrrlsa,rod le Dfl Iru?JpAapE 'gtuln urp alaf, ug'euiro;

err r$ aterynJTlrp puaJlxa o ap IJ EA

- ,,?lnrsounJau eradopodec"

ar$arsodgpe anc anfucug- roDrd rnlnuyr?q E ,,sns ap earadpcul"

aJl?J lnunJp :pJuJ llnru reru aunds earnd JE-S 'a[Es res?c B ,,so( ap

EaladpJur" {Jap rfs rolriadseo apn{3sep nu Inuylpg 'aunrsnuord

p[durs o augugJ eA JaJoquaJC Inl ? ,,sns ep earadgcur" 'rarueJp

le ne rnlnrurrd lnsrncred tot ad 'req 'ra;oqueq rnl elurncol

ug rS rnlnsr::.d elrzgrts ad rS enurtuoJ BA pJnrrJ eeleteqzae

'ef,rlrr3 rr3e1r-qzep p reurSr-ro lnrleds r$ rc '(prncpl r;

E ap al?J ad) ua{ ut rcndo lnrieds 'rariearJ lnrieds reunu rJ EA

nu rnluerlare lnrieds 'elsar? Inlal uI 'pt:r- ep prado o ep eqro^ a

puJt rJunle,,l? re gJu r " ap rar-r o8ate c'ealelrn8rqur? puJz r t" tt 7J o u2

aprnlcrd rJnrJc reun Ealelrllqrsod EJlsuouap ?l 'purtu ug erapd

nt 'aJ?J JeJor.{uaJd rnlnuytpq erluaa:alul uI Intuepued ar$esp3

16g ppuorlrpen BuB ap pie; rapre8uele €awpnrrl? pJsBelunue

-

nu Es areod nu eJpJ

- prado uJ ?lernrq arluarr-ralur prsEaJV

'' atrgcod Jolaral e aJsolcatoJd ratur;s

"'

glprsnur pcBJ r-?s r(ap grasecnde rrleplo5 .''ngs 1n(e8eq ug o-pugund

fluaulur a;a8n:tsrp o ?l ap rzuld g,rlrs arrelrtJ? ap uerrdgc un"''

:?l€LuJoJ

es eiurrsqns rS rc 'rarlerSouocl lnlnurluoJ retunu at$arrrrd

nu reradopodec eateuryord'rrrrlsa.tod e pJerlrur €eunrsJel uI

.J01?UEJ

-ord corl un B[ atursuo, Irlpary ap Err?W 'lnolq?t puJzuJA

'lJIpaW ep Brr?tr J

: rnlnolqer e grenrrdord eurrd rS ecueatdr8g

Errrhl alu; ar$a1rg?ls as ere) ee) e ?Jrloqrurs p.rnrp3a1 ptlr O

',,alnJsouncau raradopodec "

eete\Ierres el lnsacce auriqo B nrluad 'arra11rg es etrqnr ad

apura EA o urssno4 'rugs Jn6ero ug aSun(e e n.nuad Jndnrr apura

r$g ecueardr8g errepq unc e$B :runriereu rnlnrJrlJuoc r$nsug e

arlruouard 'a.rceg rarlmnsord Etual Blser? Inlal uJ ernpoJlur aS

'snqrod rnl lnolqel u!teluazetdar a corl lsar? rcur3oJ 'ra

lndnrr nr rrrr.{r Terrotplgc p iard rdarp purrpld rur1esnral nrtuad

r?rr?quJ ?-s rcunlv 'rrpcod e-g IS gul^lp erler8 ep psulrB rsoJ

? rz ?unq o-rluJ'preugr;sap pier,r o asesnp lue acazatdsarde3 ap

dturl ac gdnp'arec pupu€xelv vr.p gtJezeunJ o lsoJ e recuealdrBg

elrew nezleg rnl BeJrlsalod ug snard eueoJ IoJ un are rnlnolq?r

er;er3ouor1 '(,al6rrlsa r ep epf.z ur Ba ap ?rnpuJ rsoJ ? 'lclpaf,I

I0g YrncsoNnssNV{adooodvc

302 rMAGrNr rExruALIzArE

nu este o picturi* va spune el. $i, puqin mai inainte: ,,si-mi arit

opera?... Nu, nu, trebuie s-o mai perfecgionez'. Reluind o

discuqie deja deschisi de citre Ren6 Passeron3, se poate spune

ci Porbus incarneazd tipul ,,pictorului de clienteld", in timp ce

Frenhofer intruchipe azd,,pictorul cercetitor'.

,lnciperea de sus" a lui Frenhofer va avea pragul inci gi mai

bine supravegheat decit pragul atelierului lui Porbus, de parci

ar fi vorba de intrarea in laboratoarele unor ciutitori ai pietrei

filozofale:

, - Si mergem la atelierul lui !" va exclama tinrrul Poussin rispunzind

ispitei de a contempla .capodopera necunoscuti'. .- Vicleanul

-

bitrin a gtiut si-gi ztrvorascd bine uga' va rispunde Porbus. oComorile

lui sint prea bine pistrate ca sI putem ajunge la ele. N-am atteptat

eu sfarul gi fantezia dumitale ca si incerc si iau cu asalt taina.

Existi deci o taini ?

-

Da, rispunse Porbus. Bitrinul Frenhofer este singurul elev pe care

-

Mabuse a vrut si-l ini{eze. Ajungind prietenul, salvatorul, pirintele lui,

Frenhofer a jenfit cea mai mare parte din comorile sale ca si satisfaci

patimile lui Mabuse; ?n schimb, Mabuse i-a transmis secretul reliefului,

darul de a da figurilor aceastl viali extraordinari, aceasti floare a

naturii, vesnica noastri deznddejde, a cArei realizare o stipinea atit de

bine .. . incit .. .

Vom pitrunde induntru, strigi Poussin' (pp. 287-288).

-

Dar pentru a trece pragul atelierului lui Frenhofer, va trebui

si agteptim tocmai deznodimintul povestirii.

A doua ,,incipere de sus" a povestirii este mica mansardi a

lui Poussin.

De data aceasta nu e vorba de un adevdrat atelier, ci de un

spaqiu destinat deopotrivi ;i vieqii de zi cu zi. lntr-un anume

sens, ,,inciperea de sus" a lui Poussin este un pandant al spaqiului

lui Frenhofer care include secrerul ,,artd-viagd":

,Urcind scara mizerd cu o grabi plinr de nelinigte ajunse sus intr-o

incipere situati sub un acoper$ ascugit, ca de hulubirie, naiv gi ugor

acoperimint al caselor din vechiul Paris. Lingn singura gi inrunecata fereastri

a acestei camere stltea o fati, tindrd care, la zgomorul ugii, se

ridicl indate ca imboldite de iubire ( .. . ). Peregii erau acoperiqi cu schige

ficute culcreionul pe hirtie obignuitl. Nu avea nici patru pinze ca

lumea. Culorile erau atunci foarte scumpe gi bierul tinir ?gi vedea paleta

aproape goale' (p. 2sa).

Centrul spagiului poussinian este tinira {atd, aqa cum pinza

este centrul spaqiului porbusian. Fereastra lui Poussin nu e o

sursi de lumine ca geamlicul lui Porbus. Ea formeazi un fond

?rnqaJt'arerurn urrd'9c r$ sns ege as raJoqueq Inl ln.tallare ?3 lrs

apuir ap eaAE nu ena11r9 pJ ?tueas urauti pcep'ntuerls e Jn]clBJ

,itu?crn ?s' -

i azpeP -lg8rrls un -:lul Pz?aultu lnf, nIJ?JeuIlI lsa JV

,"'arrPuutu

T.l,lj": ::nT:

j!::::" _

, .. .

o"'low n?uJll? lJ allulltu 'so( u1 rrqco eauri

:l?uotsuaf,se JeJeuIlI un ad preoSglsap es JaJoI'{uaU

rn1 eie; u1 ra iaretuezerd 'euelllC ad traroc punrPuJ o etitnlul

'.aurilguJ e1 aradpcul* o alsa uelraJoquer; Inrallare fJ elnPaP

eatnd-as 'rcrq8 ratnd as 'tuntsa;uoJ alsaJr ?JPJ Jerl'1o J?O

,'alaluaj o a'gzvyd o a nN'grls€ou

vlJe ut aridacxa o e's"s oloct'tpcelgns uri o a;ec ad erado laurg '!g-n

:nIzJF l?ur Is

'(urirede au allrarullqns '167'd)

,'" arrurnilnw ap tagwlz un adecs l-?s Pulsf l '1a gnutluoc 'l6Tu1 PJnl€u

lru,-'"1 's'ns o,oco 'rue vt el?od 'eJlueu nc nitu lnolq'l :eduoc ps r$

Iapou r.it "tnt!3 9s ec 'etsy 'etcarg tlo;na u1 a8rau rol ti bsarorglgc

ps ly?roq tue-IA[ 'alrrlJa{unPau rrnrugl rol rtu-nu ac purd ll]ll"lt

rI r?[u lol'nu l5 atunugtue roun eiutlud u1 rela6ug ul?-ur llq€qord ':ep

i1i"2 it" eaur'erado 9o 9d11c o tnzaro ue 'lnuyrpg ru?lcxa il"A -'

:rolord Inln3rulsJJA gdecs I-aJ Iun_IsaJ

-uoJ raun arie:3'aluteutp tutt$ o 'lce-tn1nu1rd lndrurr ug rriadseo

asr*tid r$g irec ug .io( 5p tt:adpcug" Psndo 'aurril?uJ ?l ?raur?r

o nJ aJeJ e aP ruaÊ ?3'raloquarJ llnl Inrallare :ajrsEou IJJII

-sarrod

" .tnt'ap a-radpout" tia-rie t1 rr$-rgs uI tunJe uaSun(y

, n"' Ple)aunf uJ f Jalsoule

o-rlul tInFûI 'gwet fr?J_lS rnc?l.PuIluIeuJ rPu?rqtuaa un' ec

'guacs ug arerrur es eruud e1 ap 'r6nsul la ende aJ?J JaJoquaJJ

InuJrrgq erlPs alrturJr o urriap rsacy .girr r(n1s

^-ptre

lnuarsrs

e ep elare arsa rarrj11r9 lnurria(t 'nnSrque wu r$ ratJer'r un

ry p:ado o Era snqro4 rn1 ezuld

gte$ "rt'prirorra!-p3ry-ai:iiptl'itag ,eg '""qt" iiutl niied nes- rart r?oP n?ePel as ar?r ed"

-

sncpod rnl lnrJrlare urp razuld p ruepued'artua'rep uI nolqel un

alsa ,?l?raunlul €rlse-aral gSuq' a1lelll9 'Drl?rPeJuJ errallrc(

'1a; atunue un-JluJ'ry err .pln)souncau eradopodes' JaJoquau

rS urssno4 aJluJ IuelJa_lur ea af, Inlnf,oJl € eJBurJn ?D 'nolq?l un

:"rua,rap eête1 r$ sed un ?ruJ 'nblqer prluarod Inun InJP€J

aP

preiuruairre eieri irsa pqs p aof?3u!1- att alyg',lnlnrP?r tareluru

-awei' urltunu ps aceld J?-eu e) eee) E 'JolPiulualrlg (nJqluns

Yrn0soNncaN vlgdooodvc

304 IMAGINI TExruALIzArE

,rrrcats pini la el. Ceea ce ,gtia' Gillette, era o cunoagtere incon$tienid:

,se urci'pe altar, ,se urci' pe un egafod.

O dati ce Gillette ajunge in ,inciperea de sus', Poussin va

trebui sI agtepte in faga u;ii:

,Porbus gi Poussin rimiseri la uga atelierulului, privindu-se in

tlcere. La inceput pictorul Mariei Egipteanca igi ingidui citeva exclamagii,

ca:

Ah, se dezbracd, bttrinul ii spune acum sI treaci in luminl! Acum

-

o compari ! Curind amugi vizind infigigarea lui Poussin, pe chipul

clruia se zugrlvea o adincl tristege.'

E ultima ugi ce trebuie trecuti in aceasti Poveste: 9 poveste

cu u;i, praguri, sciri, poduri. O poveste iniqiatici. La sfirgitul ei,

Pouisin ttulra mai fi ,un neofit*. Pentru Porbus (,,pictorul care

a infiqiqat-o pe Maria Egipteanca'), dreptunghiul opac al uEii lui

Frenhofer se transformi in tablou. El vizualizeazd acolo scena

sacrificiului, atitudine ^

care trimite inapoi la subiectul tabloului

descris la inceputul naraqiunii.

Ar fi poaie momentul si ne punem aceasti intrebare

arzdtoare: la ce bun sacrificiul Gillettei ?

Pare evident ci tinira nu-qi sacrifici trupul pe altarul DcaPodoperei"

lui Frenhofer, ci pe altarul figiduitei opgle pe care

:urmeazd abia s-o infiptuiasci iubitul ei, Poussin. Gillette, asemenea

victimelor vechilor ritualuri ale inilqirii unor ctitoriis, va

fi zidirdrin operi. Dar aceastd operd, mormint al iubirii Gillemei,

nu este pinia bitrinului, ci virtuala operi a lui Poussin: paleta

sa. ,,Si intrim spusese Gillette, odati ajunsi la Frenhofer.

Riminind

-

pentnr totdeauna ca o amintire pe paleta sa, inseamni

ci tot voi trdi" (p.293).

lndad ce uqa e deschisi, Porbus gi Poussin, .pradi unei vii

curiozitigi 1...; aleargi in mijlocul'acelui vast aielier plin de

praf, unde totul era in dezordine, unde pe ici pe colo se vedeau

tablouri atirnate pe pere{i" (p.295).

Nici unul dinlre ei nu eite preocuPat de soarta Gillettei.

Pentru Poussin insugi, Gillette nu mai exista decit in paleta sa.

,...Se opriri mai intii, cupringi de admiralie, in fala unui portret de

femeie in r'trnrime naturali, pe jumltate goah.

- Oh, nu vI opriqi la ast4 spuse Frenhofer, este o pinzd Pe care am

mizgilit-o ca sl srudiez o pozd. Tabloul acesta nu valoreazd nimic.

Iattr-erorile mele, continui el artrtindu-le nigte fermecStoare compozilii

agilate pe peregi in jurul lor'

- L" cuvinte, Porbus

"i"ri.

9i Poussin, uimiqi de atita disprel Pentm

astfel de opere, ciutari portrenrl de care era vorba, dar nu reugiri

sa-l vade (...).

o-?^rasqo p? psp 'a.rec ad p.rqwnuad ereo$n o riape,r'.royrqoo lruqnsaPaP

'zetgo ad rcrr 'alr11 'gcunur grlntu lruao n€-ttu eJqrun atsare urP a1au6'

: rar.uJoJ erlculsaP gcrldur aJ .pJllsl^gurl" erlJnrlsuo3 o rJteP

?âJlle a nu ,,[nplZs 'aspoultdvS-tasvoutz,rg r6psug rc 'urssno4

rnl ralrqnr aurlrede nu (,,nta' lnrorord ',rolplugcuJ' lnrorcr4

',grnlcrd ap p1z" rsaJe uI predor8ug ?aJ a auallrg nu JEC

'aricnrrsap/ ariJnrlsuoJ rrJrlcelErp Eal"J

pulzrrlJsap'auarra;oquary raiuarradxa ap alear alar?P ?zeaulrunl

i6 'ra;oquary Inl ?taled-oJJ€ur uI ,,EaJIPtz" t$ utssnod Inl laraled

alaunu uJ ln3PJ InTJIJIJo?s aJluJ IIznJuoJ IaJpJIJo earerqrqrsod

pzeeuqdoPuJ ?noP e erirpa u rezleT eP psnPE sarslrJrPolN

',g9algazltu" eygelr,raur 'apun aO '?[ELuJoJ ezteJ alsalntol

-uJ aJeJ plerJal?u ezie) ':g,rape-r1u1 'alsa €reled 'sxlvualout

psttpJ tc'stlvuttot psnpJ at$azrrrd nu aJEJ piueprocuoJ o aP ?gJoA

a rf,re pf, aJrqasoap ern3urs nJ ',,lf,ale rS gznec artug elueproc

-uoJ( 'aJrtuJ ales alrJnsJnJsrp uI asru]nu IJnPUJ.J allnu IBtu uJ

a) eaa) auriqo JaJor.lua:d 'praled es er:do;d 'plupu pJ?Js e[ 'aonp

-ordar 'ggquceldrul gpa6ar3 o-rturrd 'rolctd lnuJn?q 'o?rnleu

atadar gs" puro6 'rarado e mta1.pu.t putt.td'prprourrd Insoet{

a)e!il,,?lnJs oun Jau eradop o dBf, o'aun rs.ra,r etu trd uJ'PÎ1?J IJIu

-ruas reur aleod es nu tunJ a )ezleg Inl ? ,,aJB3IJr1cal" Pls?aJV

',prapd o ad ec arrppu?$u! rroini rgcap rcie pp^ nN' :leJrsr

euns pprirur ?eunrsJal ur eJ?J eac ad er3arncopg .prnlctd ep plz

un ?r pulwro;'arepnro IIuTI ep aurilnur o ap erlppr8ul lS B[Epu€lB

arrpgrufrSuJ rJolnJ er$ru rgcap pga nN" :,gleq)-e7vg" 'auntsJaA

rtrrrn urp ?lsBar? uJ'lg8l.qp eac rs, teSt ulP ea)'re eF runlsra^

pnop elar anug prsrxb ac alaluara;rp arleraprsuor uJ tu?nl pcep 'auatc

-ezvq rurlsartod rnpsalalug ?araPurulPd ug sed un rJuJ nJ eluIBuJ

r$ruot aleod rEw eS 'pr"luauoJ rrnpug atetadar ug r$ grqale) etet

-darp punq ad'puacs ?lseat? el uudo au fr Alznqe rc.ryd aleod

'0OZ'd) ,erruord

ar6a6.rl,rpsap 169 gc pulzarc (1nr1e gdnp lnun asecrlde al Inuylrq aJ?c

ad r.rolnc ep ellrn-lerrs puJr?r€ sngrod ?tu?loxa ialawa] o a rqnsaPag -

l"IpuaJul $ero rnun alaultu

a;lurrd as-npurlr scrJ"d ap ?Jnuu?tu uI aJaua1 laun InlnsJol luetuas?

oloce ea.rgde rorcrd lsacy 'rraSrutsrp a,rrsarSo;d rS arual 'a{uaurodteurau

raun redqcs tuau8er; Irusaf,? ele; ug arltrrurpe ap rlrrrardrul ?res?tugg

1nr,r,.rorcrd un'Jol?lulou1 rorcrd un ?Ja rep lpurro; grp; gleac ap 1a;

sn (31unurg1au aluenu ap 'unuol ap 'r:o1nc ap tleaSgulfrrr4 up purSar

1oB .rorcrd rnun Iny!^ razuld qe iloo un-rlul prypz 'as-npurrdordy

'("') rrnrcrd ap plz un ec PugturoJ

ar?pnrc IIql ap aurllnur o ap arrp?r8ug rS eyepuqt arrpgugrSug grolnc

arSru rgcap p?^ nN 'urssnod esrz (rou ap co( areq r$g lrueau Inulrr?g -

909 YrncsoNncaN vllgdo codvc

306 IMAGINI TEXTUALIZATE

in naturl" vi s-ar plreaaproape cu neputingi de transpus. Ei bine, credegi

cI acest efect nu m-a costat o nemaipomeniti trudl ptni si-l redau ? Dar,

in schimb, dragt Porbus, uittr-te cu atenlie la opera mea gi vei inlelege

mai bine ceea ce igi spuneam despre felul de a trata modelul gi contururile.

Privegte lumina pe sin gi vezi cum, printr-o succesiune de ruge

gi retuge foarte consistente, am reugit sl prind adevlrata lumini gi s-o

amestec cu albeap strllucitoare a tonurilor deschise; de asemenea cum,

procedind invers 9i atenuind reliefurile, ca gi grosimea pastei, am putut,

iot mingiind conturul figurii, sI inec in semitonuri, sI alung pini

gi ideea de desen gi alte mijloace anificiale gi sl-i dau chiar aspectul gi

rotunjimea din naturi. Apropiali-vl" veli vedea bine acest lucru. De

departe dispare. Uite ! aici cred ci este cu totul remarcabil.

$i cu virful pensulei, el arlta celor doi pictori o pati de culori

deschise' (pp. 296-297 ).

Se va inqelege, dupi o lecturi atentd, cd ,,zidul' este cel al

limbajului artistic: umbre, penumbre, modelaje, contururi, tuge

in relief, tonuri, semitonuri, desen.

Limbajul artistic include in zidirea sa ,,ochii', ,,obraznln,

,,sinul'...

,lnciperea de sus' a lui Frenhofer pare cd inchide in simbolismul

siu un strivechi cuptor alchimic, un Dathanoru, care,

explodind, face sI debordeze rnassa confusa.,,Amestecul de

culoare deschisi" de care vorbegte Balzac este haosul nedeterminat

al semnificagiilor. Vrind si aduci realitatea insigi pe pinzd',

Frenhofer pare cd" n-a putut face aldel decit si ,,impisteze ' limbajul

artistic.

Dar care sint raqiunile ultime ale acestui egec ? Pentru a

rlspunde la aceasti intrebare, va trebui si ne intoarcem cu ciqiva

pa$i in urmi.

- Si revenim deci, pentru o clipi, in ,,inciperea de sus' a lui

Porbus.

De cum intri in sceni, Frenhofer are o fizionomie ambigui:

,Dupi bizareria costumului, dupr bogigia plastronului de dantel4

dupl siguranga suverani a mersului, tinIrul nostru ghici cd acest Personaj

era sau protectorul, sau prietenul pictorului; se dete la o parte

ca si:i faci loc gi il cerceti plin de curiozitate, sperind si descopere in

el firea bunl a unui artist sau caractenrl prevenitor al oamenilor indrigostigi.de

artele frumoase, dar zlri pe acea fa1i, ceva diabolic gi mai

ales un nu qtiu ce care-i ispitegte pe ani;ti' (p.275).

,,Daimonia* bitrinului pare a-$i avea originile in riticirile

sale intre ,,natura cea buni' a artistului gi ,caracterul serviabil

al amatorilor de ^rtdu

. E vorba de o incertirudine tipologici

intre ,polul creator" ;i ,,polul receptor', intre creator $i coman-

'onJgau elpJado* o alsa p6nuac ug

-

rau?rp lnrr$rgs EI ?tetuJoJsuerl rJ ?A aJ - JaJoL{uaJ{ Inl ,,?JnlII

-eSzgrt* ar aruara uJ'.gle e1 prado' o PullJ snqrod rn1 e$oqa

',n$oJ el prado" o pturzatdal urssnod rnl eirqcs p) eluu'rl1e walnd

'(tezleg rnl alarxal uI r?Illf, prrsp8ar r; areod unc e6e) ?tllatuJaq

arSolounural o pulsolog 'grruq-aiuarradxa rarl ?wqtuof, ulssnod

rn1 eirqcs 'raloquarg rnl ,BI?algSzyrrr" n) r$ snqro4 Inl ? ,PsuIlB

erqe ezuyd" nJ punaldu; 'rarado ? prerPetuJalul aJ€lsaJluetu o

arsa eirqe5 'auralqord atlntu Ieru ?lIPIr ulssnod In[ Inueseg

'OSZ-eSZ 'dd) ""'cags

trro ep rnl ?rJpulru ea,re tdape J?ug lsac€ rcgc 'aurSn: ap pzeatnd

-:ndur1 as rS aresa:l rc l-npu!z?^'utssno4 ad snq.ro4 ?uruaPur Il'al-"I -

'[nuasap .rpdunc rl1

-

: asnds 'al-I-npu$?rE

rS rne ap apauoru ?nop ?nl ta 14 rcotocs 'a1ard ap ?3und o nyg "l

aP

aseoos 'tnlnpueturou e glrsouod Eznlg ?reP.oaP Pulzr^ 'rcunlv"'

'alelrunp eie; u5 ?rrucrd

ardsap rq.rort areod as gc p?A 'rotgdaour un rutuad colaP n?r a nN

-

'("') urssnod s?lof,rN :uo; lnso( uI esrros Iru?uLL

t rrlseo^"auwnP alaunN 'lnuyr?q ?u€lcxa i ooqo

-

'alrrgruneu Ilull u! ralr"tr [ lndrqc rleaim el ardoc Inln souncaN

'arultl ap aleoJ o rS nSor uorarc un l-nPulP 'sngro4 asnds u 1rucn1 e1

-'

'snqrod rnl Inolq€l pdnp urssno4

eJeJ o aJEJ ad eirqcs ri Bauatuas? ap aJadlûnJ Ps sndstP elqfi

?^ as JaJor.{uaJJ 'llntu rrur rs 9)u{ez\)eld -rol es elunloJ JBo

'r$gsug ee u!gzeepoldrul Brado

'?tnJsounJau "' pulru?J fs alnqeJl,?tnJsounJau ?JedoPodeJ"

'ptr,rrrd r; e nluad ?lntrJ a I?uI nu eJpJ 'nglre eP leJrle" o aP

?qJoA g',,ro1e1dualuof," InJgJIJo',,Jolda3al" In.r?JIJo

"aJePn[Jxa

porldur rnlnretrpueulof, Baruultul1g ',gtten ap puolilperl Inlnl

-dicuoc gpungord arequll{rs o atnPe 1a '(1ncr1qnd nes) InrErIP

-u?uror rS erado'lnrrue g?eala:rzc lnrr; pugdna'.prnrrd o else

nu" ?s erntcrd'giurcasuoc uJ 'snqJod 1a a-rdsap aunds

- ,le3oq

pf,sru as ps ?aJr?rJaJau rnae 1i* ',aunc ap rrntcrd" ar$aunu 1a_ac

eeeJ e ?Jnsrue rerirpvrr aP JaJol{uarg ad qze?lozt lJ arBJ alerdBJ

urp Inun A 'r?lrpueruor n?s lnrrdord PÎrlodoaP rJ ?^ InuylPg

'riuarlc fr?J ?rnrrrd o a qwg?s uJ raJoquer{ In[ ,Ernlf,Id(

'. 'apul^ o Ia :erado prgdwnc

nu ,lnlsrlry" 'rnlnualuJet p leuorlrpeJl Insues uJ olslu_?(

un augugr areod nu 1a

plurcesuof, uJ 'snqrod Inl IE ?sueardr8g

rarJetr I Inolq"r aradunc ps ?arl InuJnpq : uaulral EalroP IB

ap rnlar eereoLel uJ euIIsuJ es gs ared eiuepq gsuJ

PuynS 'J?rIP

lo€ YrncsoNncaNvusdoclodvc

308 rMAGrNrrExruALIzATE

Simbolismul acesta al culorilor este, in mod discret, prezent

pe tot parcursul nara{iunii. Porbus are ,o figuri palidi" gi ,un

aspect bolnivicios '. Frenhofer e imbricat intr-o jiletci neagri

gi merge ca inviluit de o ,,atmosferi neagri', Porbus il va glsi

arezat,,intr-un jilq garnisit cu piele neagrdn , pe cap cu o ,bonetl

de velur negru', in timp ce culoarea dominanti a lui Poussin va

fi, aproape de-a lungul intregii istorii, rogul pudorii, al ruginii

sau al entuziasmului.

Desenul in creion rogu al lui Poussin intri deci intr-un joc

simbolic nu numai cu eboga albi a lui Porbus, ci gi cu ,rnizgd,-

litura' lui Frenhofer. E vorba de doui maniere de a inqelege

,,copia*: copie fideh a operei (copie a ,,artei) la Poussin, gi

-

copie fideli a naturii la Frenhofer.

Nu

-

e acum momentul si intrim in detaliile simbolismului

hermetic pe c^reBalzac il va fi extras din lecturile ce-i erau atit

de dragi, din vechii filozofi ai naturii, ca Paracelsus, Mesmer,

Swedenborg; dupi cum nu e cazul nici si insistim asupra simbolismului

numelor, pentru care

- se gtie -

Balzac avea o

adevdratd pasiune.

Ne vom mulqumi deci cu citeva observagii pasibile de ulterioare

aprofundiri.

Creionul rosu cu care deseneazi Poussin se numeste

. - + ' ,. ! | t. - f. r<< t

sangaind. Intr-o ordine simbolici,,,neofitul" deseneazi a;adar

,,cu singe". Bitrinul pare profund interesat de aceasti ,,operi la

rogu". Autorul ei trebuie sI aibi ,,un nume". Numele acesta

deja este o ,,semnituri". O semnituri cu un creion rogu. u{

sernna inseamni pentnr Poussin a singera, omofonie evidenti in

f r anc ezd, (si gn e r / s ai gn e r).

A vinde .sangvina" pentru doi scuzi de aur este preludiul

unui troc, al cdrui obiect va fi Gillette.

Care este insi obiectul ciutirii lui Frenhofer? Si recitim

critica pe c re i-o face el Mariei Egipteanca a lui Porbus:

,- Nu, prietene, nu curge singe sub aceasti piele de fildeg gi viaia nu

dilattr cu roua sa purpurie vinele gi fibrigoarele ce se impletesc ca o

relea sub chihlimbarul striveziu de la timple gi de pe piept. Partea

aceasta tresalti, dar astilaltl rimine nemigcati, viaqa gi moartea se

rtrzboiesi in fiecare aminunt: aici e o femeie, dincolo o statuie, mai

-

incolo un cadavru' (p.278).

-

$i mai departe:

,...Voi acoperigi femeile voastre cu frumoase rochii de carnalie, cu

minunate draperii de pir, dar unde este singele ce zimislegte calmul sau

pasiunea gi produce efecte deosebite ?" (pag. 280)

?sndo 'rnlntua-ra;et e gtte ec 'luapt,ra rde; 'purlcord as arec

,,etre et1e" raun Intelnrsod prcagal JeJoquaq Inl InsJnJsI(I

(OsZ'd) ole6e alsa nu 16 atsg'1faqo ad 1a;rse alJJIlJ Ia;olaua8

? aJeot?rruUaJl €Jqun'gleutuasal aiapuqq aP Ja? lsec? no csadot as tS

","o*r1 as ra rrr.{ro 'e5e lerqc ?Iqcor g".tie'tSi "ersace lnleJ q lndec aull

r$1 arawa; o 'rn8tsaq 'eaunricayad ria8urre gs ec azuld atlntu rlrradoce

gs 'aueotalc atlnru rircol ?s alngaJl rBtu 'rualaud la(u llung olocr puld

sun(e rie-u ier{ "eH llieunurur rr6rue riaparc pl (.otuoq;aqclnd'nes

,srusnual sruJnt' '1ut1trurr.rd tuolctd Bf, 'allseo,t alrrn8r; aP uru?l? llar.rcs

ps rirorrau liaruls reru nu ?c rrpulw aueo; 'rS lndocs surte rie-,r ?c 1i1pt43

lsec o n r!f,ap alaual o no tlnru r€trr ?u?u:eas ac E ao rrng; rit ?t n.tluad'

:apuorirpe.rt

rJnlJrd reJ?JrJo 'arecr;rldrue uIJd 'rS sngro4 Inl rnlnolq?r

aJeJ o JeJor.IueJ{ are) ed ITJIIIJJ ?Jn13a[ tupnulluoJ ?s

'rnlnleJdJalul e ?a, yc 'tezleg Inl B eal 'BlsPeJ€ El€P aP

'lJ Ie* ?^. nu erSolouru:al 'Inlnutuas lalroal InJoln(B nJ ?ulrunl

uJ snd 11 areod aJBJ rnlnuourrl Ie IaAIu ulllln un r$ ptsrxa req

',lnur^SuEs' rS

. lncrleuSalJ "'s, IIIJI lof,

uE [a uI " Pzeeutv)ur ta'rolaluaruera duel

rarJoat Fla^ru ?[ af, dulr u1!n6or r$ qp'n-r3au utrd rieuuasug tugs

re JrlEruor3 rnlnusrloqutrs EaurPro uJ 'lnJpuJr 16 rue ap paznJted

ap Int?qrpq '1nu1:rgq

- rtloadsar - Vturzatdar utssnod-snqrod

-JaJoquau 'ali?clJlutuas aP eleÎu allntu rctu aJE rxoulJl lsaJv

'rarJolsr InsJncJ?d lol

ad rsgrgd reru ?A o nu aJ?J ad .tn1n-retpetulalur" ralerd uJ B(aP

?Jlur snqJod :apur^ ulssnod !grgdurnc JeJoquary 'cIsBIf, trloutJl

un-rlurP erielar arsalrgrls as ussnod 16 snqro4 'raloquerg anul

'snqrod rnl Inrarlel? urP

?uaJs E[ ap ?3uJ ezaznatd es Ps derul rauErP InSunl ?-aP (€uos

-Jad ar?JerJ ep at€Jn( alunlor ff, alsa 'alls?ou IazIIEuB Jnlr6rgls e1

'runJe 'luelrodtur ared as Iu eJ ?aaC 'luatuotu uluad ueuJtupJ

?s ?aJA ru? EraJpo elarrull ug 'gpntxal eJnlJal ?[ IJJaP 'nr3au

InusnuErrroJ uJ euartezvq llJllsaaod earerSalur el PuuJnJ Ietu

esnp au erBf, rulup rsaf,? urP urrdo au gs pdup IJ r? er?od r?c

GoZ' d) "' apalnd n"sq o gc eatgdlnlndrut 1n3un1 uI n€rulre I al1ulltu

"

'riecald trqco eawl "eie; troloc Il ?c1pnd ?lea6o.r O 'a^slcs ap .rotm8au

rnun rletuaza.rd r$ ueqlgr ap gtldrr ?rerrads r$ gte.rn: purzn:3 pr?u[,r o "c

?ldurs rS g,rreu a{npnlll? o-rru1 olocti ?arrts allelllC 'u?sarl raJol{uardo

:rnlnJoJl lnlual'uo(u uJ raJol{ueJ{ Inl lr{f,o uJ

?a grralJar es runJ e$u 'raua11rc InraJuod .rlP r3 eapa,r el€od es

'.a8u;so ep JorpJfdurnJ un r$ rorgrnpc un alsa JeJoL{uaU ?3

60€ YrncsoNncaN vu!Ido (Iodvc

310 rMAcrNr rExruALIZArE

tradiqionalei arte a semnificantului. .Contururile tale sint false'

va spune el mai tirziu. ,,Desenul nu existi'(p. 280), tonurile

fi

- pot

aruncate pe fereastri: ,,ele sint de o cruditate gi de o falsitate

revoltitoare

*

!

Semnificantul

- se va spune in zilele noastre este o convengie.

,,Cum si pictezi in felul acesta?' va exclama la un mo-

-

ment dat Frenhofer, punind sub semnul inrebe.rii intreaga istorie

a picturii. Pentru bitrinul pictor arta trebuie si exalte adevirul

,,palpitantului', al,,fremltitorului" : adici al referentului.

Dar e vorba de o tentativi care depigegte simpla intreprindere

naturalisti, codificati de istoria artei inci din Antichitate, de

cind

- daci e si-l credem pe PliniuT de bine un ciorchine de struguri

-

,,incit veneau pisirile si

ciuguleasci din el".

Ciutarea referentului constituie ea insigi ,,semnitura" bdt6.-

nului. Cum altfel si explici scena bizard care urmeazd corectivelor

pe care Frenhofer le aduce tabloului lui Porbus ?

.ln cele din urmi diavolul de bitrin se opri gi intorcindu-se spre

Zeuxis ar fi pictat atit

Porbus 9i Poussin, mugi de admiralie, le spuse:

- Nu se comparl cu Frumoasa mea Capricioasi, dar i1i pogi totugi

pune numele pe o astfel de operi. Da, ag semna-o, adlugi el ridicindu-se

gi luind o oglinde prin care privi tabloul" (p.287).

$i scena se incheie aici.

Pentru bitrin, a pictainseamni a da cale liberi unei metafizici

a imaginii ,,a picta" un obiect inseamni a dobindi obiectul, a-l

avea. Semndtura lui Frenhofer nuvizeazd producerea (fecit)

- ca

cea a lui Poussin ci posedarea lui (babeo).

-

Semndtura (signatura) concept fundamental al vechii filozofii

-

a naturii este privirea

-

in oglindi, in speculu.rn, este

ryeculapia.

Pentru Poussin a sernna inseamni a singera.

Pentru Frenhofer A senlna inseamni a specula.

Pictura poate fi o scriere sacralizatd, prin singe.

,,Cealalti arti" este profunzimea oglinzii (a lui specalarn)

vd,zutd ca semnitu rd, (signatura).

$i acum si citim intervengia lui Poussin in cadrul disputei cu

privire la Sfinta Maria Egipteanca :

o- Dar Sfinta asta e sublimi, bitrine, strigi tinirul trezindu-se dintr-o

adinci meditalie. Figurile acestea, a sfintei, a luntragului au o finege de

intenqie necunoscuti pictorilor italieni; nu cunosc nici unul singur care

si fi inventat goviiala aceasta a luntragului" (p,285).

eaJBJlur ?[ aP (snqJod (,,Î?u" n?s ,,lsplznlua( alsa urssnod PJ?P

',unqeu'',Je1n3urs"',rezr.g" alse Ja;oquary-lnulJlfq ?oeCI

'IuatJJS rnlndurr P ,IlsIlJE 1n-onb nlp7s gtutzatdat

r$ .rnlndrutl IIJIJrJaJau" e ',,a1et tolayz* EaJ_euJEJuJ alsa IE

'snqJod :l?uolsuaulp-1un 1n(euosrad'rurlsa,rod p srar$ IEtu lat

1n(euosrad alsa 'suas lsoJp uI 'rttlecrJtutuas l?tu 1ac 1n(euosra4

'letre e Bun?aPlolulP

rerp?pru E aJauts ug earaund(sue-rr) elsa ?u?tJ?z[Eq ?alsaôd

'(arcelsqe raile Baral$?u saPal as e) psrrcs ag ps

?rqe pulrurn pqp pur8ed o e) gtnzp^ ?Irolsl uJ IS (t ,,Plnf,sountau

(adrorde) gradopodeJo o nu pcep'opreuoa-I In[ e Ps17 auory

-

u?s?A rnl ,,Eau?D" uJ

- arsa ac) 16psug ?IJolsI u; '(uorpu3f4

in1 1nr,ru) rrrolsJ lerprlro earr$gdap uJ luelluocu_oc at$asp8 as

?ls€aJv 'ralpeptu eraqc urldap ad ara;o au ps eatnd re nu (gsrrcs

lsoJ E EInr?J lndrurr uJ) Ie8[ InuE rrlu'(rrrtlsa,rod rrrplnrap pue)

ZIgt rnlnue lnrr$rg1s IoIN 'fsrf,atd arczrletoduat o eP rolelJe

rarpeler.u eualqord apurrdsap alrolsl r$ aratrc5 arluJ EzeluIS

'arJolsl ug'alrcs ef, In[aJ eiuro,r urrd'alepurynJs IIJaucS InoJa elsa

raJoquar{'1rqe(ur6rarut drutt un a pr fleloPur gr?J tIIraIrf,S I?

[aJ nes rarrolsl [B IeJ :Jolalre laiuacsarauaSap lndulr e aJBS

'alsasqo o gJnrpluJ'(enop e erirpa ug) rorrarln 't$ acnp

-olur ea'guer.cezleq gJuotar eldurs ar6a$pdap gzeq 9$eaJY

rual*uor l?ru ?s ?turrr o rJ re p,'"o".r1o{ 5il#tiilt"j;trlJi:lq"

:pAr1€JrJ

-ruuras ap areod es IJJ a PlrtrurJeP erlrpa uJ aJeurtutle IaJ?J ?

'gzetl o ilnlsouttcau ntadopodr3 e aunlsJaa eurrd u; frslxg

'luaJaJeJ-l?f, IJIuLuas -lu?J

-rJruruas :Inlnuuas alri-rpd uIP ?Iaun ?eJ?zllnlosqe 'nps InPuy

?l aJ"f,arJ 'azartsny Ps laJrs? red raloquerJ-ulssnod-sngrod

'Inlnl?3lJluuas P '(auo4uaaut) rariua,rur IB saJf,ns

un alsa ( auotus o dsiy' otps o dstp),rarirz ods rp* ry'Fptr.tBJIJIuuas

I? saJJns un rJ ? af arureug 'sngro4 rn1 r-rnlcrd'J?uIl nJluad

:Tnvnltuutas pJrpv'lnl?luazeJdar'1e:nDrd ln,rrrou'lnrarqns

ar6alrrd atet '(auorzuaaut 'ot7u2aut) lelre e elJoel Eaqsal

ug ptueuodur ptuauodvtoc latluaaut lfitotqrpde atsa urssnod

'(,rn1n$errunl ? ?ls?ac? eprg,ro$ lelualul lJ ?s eJ?J rn8uls

Inun rJru JsounJ nu*) lelcaJoJ l?IPaur.'tezleg 1nI .t? snsdel

un 'pqeqord 'alsa ulssnod aP ?r€Pnpl ,atlualut ap eaiaurg'

II€ YrncsoNncsN vxadocodvc

312 IMAGINI rExruAlrzArE

sa in sceni, este .bolnavn.Fraza care pune pe deplin in lumini

palida sa ,,figuri', e urmitoarea:

! dacl n-ag fi fost mereu suferind, gi dacl dumneavoastrn aqi fi

vrut

"Ah

se mE lesaji si vid Frumoasa Capicioasd, ag fi putut gi eu str fac

poate o picrurl de propo4ii si de profunzime...o (p.282)

Deci Porbus (.intermediarul") va fi cel care va pune in

migcare mecanismul dramei, in speranga ci s-ar putea adlpa gi el

la ,,frenezia' frenhoferiani gi la ,,entuziasmul* poussinian, vdzute

ca posibile paleative pentru maladia sa, in realitate incurabili.

Dar care este atunci numele acestei maladii porbusiene ?

Astizi putem rispunde acestei intrebiri aritind ci e vorba de

,,maladia semnificantului", maladie istorici a aproape intregii

tradigii culrurale a Occidenrului.

Pare evident ci cele trei personaje ale Capodoperei necunoscute

ilustreazd, trei ipostaze ale unei derute a semnului, deruti

care poarti numele de ,,artd" . Nici semnificantul, nici semnificatul,

nici referenrul nu existi pentnr sine. Unica realitate rimine

cea a sernnului.

Existi un singur moment in care aceasti realitate i;i face loc

in povestire. E momentul cind cele trei ,,Puteri' (Porbus,

Poussin, Phrenhofer8 : Semnificantul, Semnificatul, Referentul)

se pregitesc si coboare, impreuni, pe strdzile Parisului. Conqtiinqa

unei unitiqi in sfir;it recuperate, ii face si scape strigitul:

,,Sintem o forqi!"

Dar nu istoria forqei semnului vrea Balzac si ne-o povesteasci,

ci pe cea a maladiei sale.

Frenhofer vrea si ,,izoleze" referentul aga cum Balthasar

Cla6s, eroul din Cdutarea Absolutului voia ,,sd izoleze azotulu .

Referentul este tot ceea ce e ,,palpitant" ;i ,,fremititor' in

opera de artd. A-l izola, a-l exalta, e o operagie care poate avea

loc numai pe viu, asupra imaginii-semn. ,,Nebunia" lui Frenhofer

consti in tentativa de rupturi. in interiorul semnului. Demersul

sduvizeazd, in primul rind, codul artistic; este un demers metalingvistic.

F.ie ci vorbeste, {ie cd picteazd,, Frenhofer rimine

mereu un critic. Discursul siu (fie vorbit, fie pictat) este un discurs

despr" ii-b"j. $i daci ajunge la vreun r6.zultat, acesta nu e

in nici un c z cel scontat (,,izolarea referentului"). Tot ce poate

el si faci este si goleasci semnificanrul, si ristoarne semnul-imagine.

In spaqiul,,capodoperei necunoscute" semnificanqii

(rrumbre"r,,modelaj"r,rconturttr,rtuse"r rrtonurit etc.) plutesc

intr-o ,,ceat| indecisi", in clutarea unui suport referenqial.

'JnE eJnPord e nnuad JnE aP elolau

ee.re tewnc r$ ?J e :,Inln- sldq Vroigtnpc" aJIJo nJluad gpqrsod

elurrtun areu ,eru'eic no gzeelerrq)a e'radopodec eraqcul

,"rn'.i rs-e rutuad (laporu lle eruo ap alralllC aP€ro €-u eal?

1es)

e ap lnrdeg 'ralotiubrJ Inl e ppaiatS eerew tS rradocsaP tuo^

rrre r€tuJol :rog'gpalaiairal arlro. eP P\q Tsooottdo3 esoout

-%J e$a e) eea) ,w31ni' prne ap piz; arsa .VPz?lY ltt'ly"

'luareJer aP Inlor ?rEol ([nsrd?I aulq

ap IaJ

e1 nes) Inrn? ?Inr?c InrPBr uJ er?zlJoqulrs aP selorcl lleuJ

un rpaP BAatllE a nu erurq c1g 'gzeapdiiletu o at Inlec e ad r$

Jep'raueteur ?aJeulJopueii rerunu nu gzeeue JluE (rnlncaia

-aJ?J

"rJr.ro.'"p urlnd r"* n"s llnru IEIu'ayqrsodur urlnd rctu n€s llnu

,,raiu'arredxa' inu

reru) r.rptacrr, ,"rprrro p Ja 1tp1,

lrltr"i"* "p'":""'row

ar?tIT€r?J ap ios un n3 gzeaunnn? rrultlf,le InlToW

'rrr1r,-Joirrta*''a3*a e ?leulrnl?q eart'rr:d n:tuad

rJJap IIqIzIA a nu ,,luetutJedxao-lsaJe JEO 'DluawtJadxe" un

ec pieiaqrtra 11 earnd JE ea aueJodrualuoo lau€ ?lJolsl utr ',,Prnf,

-souncauJ gurn e1 pugd augwpJ-,,plnosouncau Bradopode3"

'(guerra;oq.rat; rric"1 aurq salaiuS e Pc au-nPup?lr?'1a puelc

-; ,,ipriydJp'irrri q pid""ri ad auncnq rrl]")

euorice e ap 16

Elslxa E aP Potu ?J Jllalsa InPou '?ctlalsa atiBrado EJnd l-nPut

-nri*qrr, pwzryuor.\nlllsut guIJrJoP eJ ,,eue" 93ur'ru1

"cirolsr

g, jr." trsnar e ac ro;ilnlueraJal lelozr e-u rolctd InYIrl?g

rmde.rdns as ,,(eqtuq"? .prnre,r; eJ?J uJ Datqo{In au

aJEJ ltua€ ap;' a€ulr-srp uarnd l?tu l-nu atec ad lsalqo-un'!€qtull

"Pleo(uo:ug

"p ,r'ra,r", .rc"tqd'.rh tf,-',,gJnlJId o arsa nu' 'eunds o r$nsug

rllnc e$e

"rri "rr,ri,4 'nlirdiap par rueruSerJ un \c 'etetua,zatdat

o nu '1erciliu" '..p-ora tJ , .t! irt.to" ra;oqirarJ rn1-1nca$a dup

r$eraoB'ui ri Br,$naX .uues n?s prnleu ea aq'j,*rdac.rad liprgear

r$er

Irllrr ridnr" rrrrrinrr apuorierado dgtrnrrce Iaun ?alpc ePrgcseP

rc 'rnlnlcarqo ? IJnlqnP Iaun earacnpord e[ e]nP nu Pf,Ilalsa

iri,rir.i"dt"'ri1o,1.i"ri ruirya4-'lslu? ap drr nou un r$ntot aundrur

'arrlu'tuor al,p ap !rr.€"id*r'"p rgi, '-raloquarg lnl Yi?rJ

..

p a p!p! ap BeaPIiISPsuJ E' n?s lnroleers-

'Prnd arers ug

nrtuad rcrunu gqp11a3u1

""injp' 1"'rgr.tj ;arezrpnp,ÎPul aP perS eauawase-un e1 suldug

'{rq-[ irr1.o.r Inpor elsa D?lnJsouncau e;adopode3' 'cr;rcads

'i"ipJlt;- ("q.lri uI l"turoJsue'n 11

ateod apuorlrpren rrrnlcrd

le tez\e\)os 'untuoc-1n["q*it 'etsace lnlal uI '?laPotu:,r aleod as

irr".roiiti"n exeluls arec u1 teznat) Inun lnlor ar? PPuqboÊasBaJV

t'"r"ab'Lirl ug psnd epurlSo tc 'rnlnpar eiel ug psnd 9pur13o o nN

'Lpur18o aisa ,npuSrtpq(anrau3zs) ernrpuuras :uplln nu PS

gI€ YrnssoNncaNv)Iadocodvs

374 TMAGTNI rExruALIzArE

Sacrificiul lui Frenhofer, caracterul siu insolit derivi tocmai

din aceasti aberagie de principiu. Aga cum ni l-a transmis

tradiqia, sacrificiul menit crelrii unei capodopere duce la dispariqia

creatorului, dar implicd sacralizarea ,ctitoriei", a operei.

Sacrificarea ,,viegii', sacrificarea Erosului trebuie sd garanteze

eternizarea creatiei. Or, Frenhofer igi sacrifici propria operi

tocmai fiindcl pentru el opera ia locul obiectului erotic. Ceea

ce rimine din Frumoasa Capricioasd dupd ,zidirea' ei nu e decit

,,un picior incintitor, un picior viu". Dar ce poate fi acest ,picior

incintitor" , dacd nu obiectul (codificat astizi de psihanaliz|) al

.a

oncarur tetrsrsm I

Capod.oplra necunoscutd este povestea unui dublu sacrificiu:

sacrificiul lui Frenhofer gi cel al lui Poussin. Acestuia din urmi

ii rimine insi gansa viitoarei ,construclii". Sacrificind-o pe

Gillette, neofitul igi implinegte iniqierea de artist.

Daci Poussin va fi reugit sau nu si scape ,,maladiei artelor'

- iati o intrebare in faqa cdreia, din picate, Textul gi comentariul

siu trebuie si taci.

-

-

NOTE

1 Toate citatele din Le Cbef-d'euare inconnu folosite in text au fost extrase

din edigia pe doui coloane a celor doul versiuni ale povestirii lui Balzac, publicate

de P. Laubrieg in apendice la carrea sa Un catdchisme esthdtique. .Le

chef-d'euore inconnu" de Balzac, Paris, Didier,196l, pp' 703-239 ' Versiunea

romineasci a povestirii o urmeazl pe aceea din Honor6 de Balzac, Opere,

Editura pentru Literaturi lJniversald, Bucuregti, 1954, volumul XI, traducere:

Theodosia Ioachimescu gi N. N. Condeescu (n. r.),

2 A se vedea Louis R6au, Iconograpbie de l'art chrdtien,Ill, Iconograpbie

des Saints, Paris, 1958, p. 34 gi urm.

3 .Vocation et profession du peintre", inJoumal de Psychologae, oct.-dec.,

1957, p.403 qi L'oeuvre picturale et les fonction de l'apparence, edigia a treia,

revlzrtrd qi completati, Paris, Vrin, 1980, pp.28 gi 325 gi urm.

4 Cadrul (rama) tabloului, cadrul ferestrei, cadrul oglinzii sint toate, la

Balzac, manifestarea insigi a sciziunii ontologice care separl imaginarul de

real. S-ar putea oferi multe exemple. Ne limitim si semnalim doar pasaiul cu

balul de la Lenry, din povestire a Sarrasine, evident inruditl cu Le cbef-d'euore

inconnu. Doar faptul ci este aqezat in .ambrazura ferestrei" permite naratorului

si puni in imagine -bacanalele vieqii". Y ezi La cornddie hamaine, text

stabilit de M. Bouteron, vol. VI, Paris, Gallimard, 1950, p. 79 qi fascinanta

interpretare a lui Roland Barthes, S/Z,Paris, 1970. Le Cousin Pons,in op. cit',

p.651 (trad. rom. de Theodora Ioachimescu, Bucuregti, 1964, pp.246-247).

5 A se vedea, de pilda, M. Eliade. Comenurii la Legenda Metterului

Manole, Bucuregti, 1943 gi G. Cocchiara, -Il Ponte di Arta e i sacrifici di

costruzione",in Il paese din Cuccagna,Torino,1956, pp. 84-125'

'GAZ-ZyZ'dd 'p?q?'ue\ev, oloc? aP af,nPe e nrluad

'raur lnu.reyul uJyoqot ro,r'nayg lnl EauauasE^r$ lposearac aiasnruu;'yt$e

a;ruud rttrt tr pi aSrjru i"""'1 naqd.r6 letue;8rue 'llqeqgr{ a (taqdo-) nps

rnlerunu e alelpurn( enoP V '.mza-uZt!' alse ?s ,,EIP?1e141' '(a8uruew=uaqd)

,prgarac* un a .ra;oqirarJ 'Luslloqtuls n?s lnlnllqEqord e;dnsr utluale o8e;te

e n,uod a'cezleg rnl rnlnore alarunu

Tr."Î[t"".rriil r;;:;;n:rftl

'(SSZ'd 'p!4!) ,,g1"rsrror1d eudo.rd uJ aseza$e-as ar?. ellnt.ea;t'rud

^lllulJaP

rnqro4 rril tirdnse esuel 1a lorlocueleu EauIPruuE- lsprf d l6-e frpJ '('' ' ) f lerout

rrrr"o., ejnteu u1 tunricapadu,l raun 'B$rlentr.lrds ad uraparc a pcep tnes

-t-ps

:rr.rpuoqodr Ieun nBs il:nppr 'rnlnlua.rnc ar; 'rnsa8rp alseord taun ar; 'tautc

-ipJ*,,lrtitierualeru jd tu5paro l-Es a pep ,Uzaerotep es arEc'aueruods 1$ ap

-rin1o.ld 1r?(erncsap alece ulp eraun pperd lueuotu lar? u! EUie as lnugrrpg" 9

9[€ YrncsoNnsaNVl{adosodvc

Salammb ovary

Eseu asupra iconosferei lui Flaubert

.Umpleqi-vn memoria de statui gi tablouri 1."

.Orice fiinli tinde in mod natural citre forma sa2."

Replicind in decembrie 1862lui Sainte-Beuve, care-i reproga

prea marea aseminare dintre Salammb6 qi Emma Bovary3,

Flaubert apdra carcaterul auto-suficient al personajelor sale:

,,Ba nu t t ...1 Doamna Bovary [este] agitatd, de pasiuni multiple;

Salammb6, din contri, rimine qintuiti de ideea fixd. E o

maniacd, un fel de Sfinta Terez "4.

Nu existi desigur nimic, sau aproape nimic, care si apropie

destinul unei eroine punice de cel al unei burgheze din timpul

celui de al Doilea Imperiu. $i totu;i, o anumiti consubstangialitate

este in mod explicit prezentd inci din preistoria lor.

La 14 noiembrie 1850 Flaubert ii scria lui Louis Bouilhet de

la Constantinopol:

,,Fiindci veni vorba de subiecte, am trei, care nu sint poate

decit unul gi acelagi (...): 1. O noapte a lui Don Juan (...).

2. Povestea lui Anubis, femeia ce se vrea iubiti de zeu. E subiectul

cel mai inalt, dar are dificultiqi atroce. 3. Romanul meu

flamand cu fata care moare fecioari gi mistici, intre tatil ;i mama

ei, intr-un origel de provincie, in fundul unei gridini risidite cu

varzd;i porumb pe marginea unui riu mare cit Eau de Robec5."

Poveitea lut Anubis va deveni Salammb6, cea a micugei flamande,

Doamna Boaary. Cit despre Noaptea lui Don Juan, n-a

mai fost scrisi niciodati, dar ceva din proiectul acesta neimplinit

va rdzbate intr-un anume fel in celelalte doul.

Sainte-Beuve ar fi suris probabil cu indulgenqi dacd ar fi avut

acces la aceasti scrisoare, in care, cu doisprezece ani mai devreme,

Flaubert mirturisei exact ceea ce va nega cu furie dupi

aparitialui Sahmntb6. Crir\cul ar mai fi suris inci, pe cit imi dau

seama, drcd ar fi avut prilejul si citeasci si urmarea acestei

scrisori-trdditoare :

g:"d ?s o-pulcfJ 'ueeue3 tnp rolaleolra; 1e uod Inlqf,a^ pdnp 'urnr ap

drqc u1 lal$arc ad rrraldwl ?Ja auoll araglnd o nc tergsard 'la lru?.I'

:J?nlEls 'llqotul lruaâP 'autuas ap

lrJadoJ€'tezrlvnurtu'JollJnlpJts d.roc'gqulu?Fs Inl InlndJoJ

?aJarJJsep urrd prrrplul alsa pcrue;rda atelluwelos pls?aoV

'(1 'dec) ,ro1rlep165 earurllnru sns aP ea'rtrd

'rugugd a.rds earun-r; nc 'plec$rtuaN'erq?roc aP Irluog nc alrqopodurg

rolatda.rr IryJI ul 'gterdorde I€uI €ao ese;at ad r:do as rf 'Bta.ll t 'enop

? ?recs tode'sns ap Inlruec egtlzald ?recs IJoqoS'rsclltrreH lnl B.llJ

erg 'n:8au ug prerqtu6a.tul'3erd uI IAr as alaural o rS asrqcsap as co1frru

urp erreod 'ptep o-rturp ?utrunl as rnlnrzled e Erl?u! leul aa3 esera;o

'?rEunl erue;rda urp

eêJ ete rollrrqreq Inurlsal BI gqtutu?l€S Inl e arirrede BruIJd

'u€uroJ uI

rpriuersqnsuoJ

- luJs (euosra4 / alnr?rs / nrtsv / naza_Lrung

'rSorpcgd rop Jolal Baueolrr 'tr6rgls ug'r$ 1np.r ?Jedncer ? aP

Indoos uJ (,,gJnsrur arlnlrtsord" ap uela un-Jlul oqrgl J-In[ elnrpP

is arec 'gquruepg rnl InIJIJITJes

(LIOo[otr J Inl ? prerodual EIJoI

-or,r.'pleunl E\az aJrpJ aP ttralnd earaprard :eles alelulsesuoc

aleol rS lrueJ rnl Elnl€ts earadoce ar?J Inlnlp^ InunJ elruIlsuoo II

rrSrrlur I? lerruar Inrruncl 'llopl l1lqlrar IoP lac arluJ lrqectldwr

roqzgr un iarapgcard nc JEIL{J n€s 'eauatuase aP alse lzautSeuec

r$ ireqreq arlul Inroqz?U

'61{rolory ap re8n(qns erse tlulglar

'1rurg e\raz ad ?rop? o lnun !rnlareos otllgl l 'llunl ?l_BullsaP

alsa grqrutueles :Jrusoo nIJ?uaJS Inun IE letuatunuas prcadse reop

alsa r?rlrr,uEH In[ ErrrJ nrlued oqrgprl InlnrBqrBq e plrqrsodur

eetsoS?Jp :eJ?[c luJs elIJnJJnl zaurSeu?J Inlnu€tuoJ Inz?J uJ

'elrl?J?u r-rnrpsai reun ? s,psuncse gleezJnn Eaunu rJeqne[.'{ eJ

eeo) e aleluaurela urP lnun alnlllsuo3 Ee :elalxal azaupdrul r$-ps

rnlruolne eatpld t-eJEJ t1J 2,,eS?oIJuIIAnJeu aJopleu r$ rrro8ale_

alStergurnuau'; urp aued e)e! .Er.nters" 'aualuaqnelJ llcrraod

Inualuoc ul gunr3a1 Imol nJ ared as nu Plll€lual €auetuas?rgrr.

In^rlou : alaquE u; tuazard 'ataqc-,rtlotu un PuJ[ozI 'aueuor

pnop rolac E aJEJPdtIIoc eP ?An?lual o-JluJ zafuaue9w ps ear,r Se

'rra{ne1g rnl E aunlsaJuoJ plseaJe arcta1d eP rJund ?J PuJ^V

ernp Eun rs 'pueosrad r$eaaoe ug btrunar rugs 'ea11a.ii;it;tt"r#J

rcrrr purrJ ?[!Qou urlnd rcru e ?f,s?arulupd ?arlqnl n!'9P es ?IaueJ

rep :arsi,rod rseaace 'eagop IE uJ 'ecqsly llrlqnl r$ rr6aru;tupd

Ilriqnl el? auroJ PnoP alat qns-r7lxlolodau aanqnz 'lnurrd u1

'unuqd ?au ap) aaup pH ap ean?nlux alsa eIJrJs Ptu aJ'

/l€ rxvôsr{nv'rvs

318 IMAGINI rExruALIzArE

mai inalti. $iraguri de perle ii imbrigigau timplele, coborind pinl la

colgul gurii, trandafirie ca o rodie despicati in doui- Pe piept ii strilucea

o podbabl de nestemate scinteietoare, intr-un amestec de culori

amintind solzii unei murene. Bragele-i goale, impodobite cu diamante,

rlslreau dintr-o tunicl neagri, firl mineci, instelati cu flori rogii ( ... ).

Obrazul ei pllise in lumina lunii gi un abur abia vdzut o impresura" ca

9i cum zeii ingigi s-ar fi aflat in preajma ei..." (cap.I)

Imaginea lui Salammb6, statuie vie, acqionati de influengele

selenare, revine de mai multe ori in cursul acqiuniit o vedem

,mai dreapti decit o statuie a lui Hermes' (cap. III) pe terasa

pdatului siu, adorind luna; ,,calmi ca o statuie' (cap. XI), atunci

-cind Hamilcar ghicegte sacrificiul ei; inve;mintatd ,,c zeil^

insl;i" (cap. XIII), pirind a fi ,,insugi geniul Cartaginei, sufletul

ei intrupat" (cap. XV).

In jurul protigonigtilor, o intreagi constelagie de simulacre:

mai intii nenumirate divinitlqi ce constituie Acropola Cartaginei

Cabyrii, Pategii, Melkarth, Eschmo0n, Khamon... Limitele

-

intre cele doui regnuri sint fluctuante: suffetul F{annon seamini

cu un ,,mare idol schiqat intr-un bloc de pi*rd* (cap. IV). Slujitoarele

lui Tanit sint atit de ,,acoperite de tatuaje, coliere gi

inele, de vermillon gi de antimoniu, cd,fdrd, migcarea respiraqiei

lor, le-ai fi luat drept idoli' (cap. V).

Adeviratele statui se animi. Cea mai celebri dintre ele este statuia

lui Moloch, puftatd pe cilindrii de citre hieroduli gi inghiqind

copiii adu;i ca sacrificiu (cap. XIII). Dar nu e singura. DupI victoiia

lui Macar, in semn de mulgumire, ,,figura Zerlor-Pategi era

frecatd cu unt gi cinamon. Cu ochii lor imen;i, cu marele lor

pintec gi cu cele doud braqe ridicate pini la umeri, ei pireau vii

sub vopseaua improspitati gi dideau impresia ci participi la

veselia poporului" (cap. IX). Exemplele s-ar putea multiplica.

Ceei ce apropie, inSalammbi, fiinqavie de statuie nu e doar

raportul ambiguu dintre imobilitate gi migcare. Giteala, fardul,

veitimentaqia joaci un rol esenfial. La Cartagina nu existi statui

goale. Un idoi nud este un idol care gi-a pierdut puterea. E cazul

lui Tanit, dupi furtul mantiei sale sacre.

Toati drama romanului se lese in jurul ,,zaimph" -ului (a

vilului)to. '

Atunci cind Salammb6 se duce in tabdra barbarilor pentru a-l

recupera, asistdm la un troc simbolic care se desfigoari c a;tare

pind in cele mai mici detalii:

.Cind Mitho sosi, luna tocmai se ridica in spatele ei. Dar ea avea chipul

acoperit de un vil galben imprimat cu flori negre gi atitea draperii in

jurul trupului, ?ncit era imposibil st-i ghicegti forma (...).

nc apral ar3r(ed o ?ra ar?. 'sns ap eurro;re1d ad'rrSrg;s u1 'rS f alecouod

ap IIIaJ 'apr;ets 'alep8rur 'porla8ue urp rriecrJrrroJ rltu ap rernfuocug

'e1one5 ap ?rrurf?rd urp urru un'eayop p 1n(era e1 'rode erurn !ilune

arulq ap alals rrc arrgopodul aprrrJ u! cnts ap alaru€ts 'rn(ardu4-rnf 'rS

'apeuoloc 'acrlrod nc nldtuar un e5rlp;ug arec 'rulseg1e uou"c ap re.rrpd

un rFuJ r?ur eJa rnl €llarual e'I 'arie.rrupe ap arg8r.rts ruJrls a.ter 't?tuaru

-euro teSoq uol un Ia r€rgc asnp€ rasaw 1nrr6.rgs e1 r5 'a.rr(r.r8ul ?llnru

nr Inrot asnrpJ (?alsa.B alrJnool urrd greo eurrrd rutuad ercnl Ia [unJ

'tolal1 urp JqaJoo un atunu? t?uaqc asasry ale8nu r$ unlrot rulua4'

:.{re,rog sa[rBr{3 nJ rawurE ?lunu B[ fua]s uJ pJlur BE

'puunSrJ o el?tr[BeJ uJ alsa u?ruoJ uJ ?leuoduau arnlEts BruJJd

'dn,rog ?ruruE aJdsap lurlsalod e gueJoJd BaJeSJnJ 'aldnroc

'alelulc lsoJd aJJes rcrznur raun alalou unoeJd'?rulrJ € ep 'rnlnl

-xal ,mFuqnsapap( ap rJnPou e[uJoJ E eP'?aundeJEu ?lJund B ap

eea)e e twaog puutpoe uJ eJ?nl€ls rolrurSeur ?riJunJ :?ûlod

-rulp 'Eg 'piuerrodur ap arrsdrl tuls pJ Buu]Besur nu eJ eaaJ

'elrsueJour'aueur'luaredr'16 alnur a\uaza td ?ungaptot adeorde

ruJS 'uE[d r.!ud uJ pl?porJru gzeasueê nu alg 'rnlnuBuroJ [?

rrj?J8ouaf,s InpuoJ E[ r?urnu ?drcrued alrruers ttoaog puutpocJ u!

'(a1op1a aqttsvtp) rarsardxa eep?p IJ zrsoqrrlquel ar?r ed lnsuas

uJ (,,elueJado rurSerur" tuls gquurlps u1 rluaza-rd rqopr pJBO

'pJseuetuoJ eel?l

-rlrqrsod pzeepuo! luauruala rntseou 1n[qrsodur rctuJol J?Cl

'(ny'dec) ,rnlruac e eued

?rleleec u1 efap €orpu as nunl Inuroc rS 'areoqoc gs eadacul alareos"'o

:,rpqrsodur rerE[Jap ne-l rll$rlercads

ant ad'JrwouollsE luaruruaâ un nJ araqJuJ as gq&uplps

'(p1 'dec ',rnlaleos elroy ap prenlard 'ueSern un ap pl€rrnd

€J Eeirllrs as Ba :plBor nBerpqprls o (alrrpf,pJJ lJrap aJeouoaap

reu 'leplos ap rnl alrrptnr?s 16 lrzre pru nr 'qco1opl') rSnsug

t{tolol J aNe (ln[p^ rs-npuglocs 'gqr.utu?Ps preJo as I Erlupr IeJ

. ',?JntuJ?ur Ef,

rJEl reur( rqs gsj,gqJunuag 'zuotq nJ surJuJ ersa [a :oqrgIAJ rnJ

Inz?J uJ prrcrJdxa eurlap rrnl?ls ?ruet urnJe rrqy'drurr rSelace

ug artueSoraFl IS aruEJorerq Er lror qns ap Eerru[guJ gzveq)nw

aJ€J (gquurBIBS rnl InJoJl runu'ealnd J€-s ,lgl uluad I?A*

'(IX'dec) "dec

ad ep elrrnl?^ aqnus r$g 9u1ur ?rl€ltao no g$ inq I-?s eC -

:1n-qdulez pullrr" asundspr eg

t ru ll^ ac ruluad t alrurJl a1 aur3

-

6Ie ,rtYôsrrwv'rvs


stinci, cu lacuri de dulceagS qi corlbii din coji de alune, se vedea un

amorag, care se didea intr-un scrinciob de ciocolati, ai cirui stilpi

in virf, in locul capului rotunjit, doi boboci de trandafir.

"rr."r, Masa ginu pinl seara' (Partea I, cap. IV).

Cupidonul comestibilrs, prezentat in cursul acestei ironice

epifanii, este un zelJ decilzlrt, este o biati rdml;iqi sacrijn lumea

profani. El tematiz eaze rcatd confuzia amoroasi a Doamnei

-Bovary, aspiragiile ei, ciderile ei, gi puncteaze tn din temele

maiore ale iomanului: cea a Emmei c ,,devoratoare de imagini'.

Avem de a face aici cu un motiv esenlial, nicicind pus indeajuns

in lumini. Va trebui si zibovim un moment:

,Cind avu treisprezece ani, chiar tatll ei o duse la o1a; ca s-o dea la maici.

Traserl la un hin din canierul Saint-Gervais, unde li se dedu si mtrnince

in farfurii pictate, reprezentind romanul domnigoarei de la ValliEre.

Explicagiile legendare, intretiiate ici 9i colo de zgirieturi de.cuqit, toate,

priamtrreau r"ligi", sentimentele delicate gi fasrul de la curte...o

(Partea I, cap.Vl)

,Imaginile mincate' din farfuriile Louis XIV vor bintui multi

vreme spiritul Emmei gi vor constitui un leit-motiv al povestirii.

In timpul gederii la ministire, vocaqia ei mistici se va concretiza

din nou in metafore ale comestibilului.

,ln loc si urmireasci slujba, ea se uita ?n cartea de rugiciuni la pozele

cuvioase cu chenar albastru gi iubea oaia bolnavl, inima sacri stripunsl

de slgeli ascugite, sau pe sirmanul Isus care-cidea impleticindu-se sub

gre,rtltea crucii. Din doringa de a se mortifica, incerci si posteascl o

ii intreagi firi si puni nimic in gurl ..'' (Partea I, cap. VI)

De-a lungul intregii sale viegi, Emma se va hrini cu imagini.

Imagini decupate, imbuclqite, riu digerate. DuPi cisitorie,

Emma ,,igi aducea chiar gi la masi cartea;i intorcea paginile in

timp ce Charles minca" (I, IX). o ...Jeanne d'Arc, Heloise, Agnds

Soril, frumoasa Ferronnibre gi Cl6mence Isaure erau Pentru ea

ca nigte comete pe imensitatea intunecati a istoriei, din care mai

gigneau, ici gi colo, dar undeva in umbri ;i parci de-a valma,

Sfintul Ludovic cu stejarul lui, Bayard murind, citeva din cruzimile

lui I-udovic XI, ceva din Noaptea Sfintului Bartolomeu,

pana;ul Bearnezului, gi, mereu, amintirea farfuriilor cu picturi

in care era preamirit Ludovic XIV' (Partea I, cap. VI).

Amoragului de ciocolatd., care este primul idol ironic al

romanului, ii "o."tpunde,

doui pagini mai departe, un al doilea

idol: ,,capul lui Hippocrateu de pe pendula Domnului Bovary.

eJsJ ,,Eaurnl" nf, ?i?J elrqotul luJs alg 'JSaAIJd aJ?J alal ruls.ala

'luaruoru n.rluad'reg 'alt,rrrd 11 e nrruad arncgl luls 'eturug tS ec

'ernlet5 '?unuE nc prelncads arielar o psuJ ar$alrqers PIru€lS 'nu

pr rn8rsag t Arlf,aJa ,,pJs?aAtJd" gs alnlels o eJeo areod req

',,eurn[ ap ?ulld PIES ?llqorut ?elud"

ea pc aunds eu InJolnv 'InJnuEuor e 9Jlls?[d ernrgsal urP alnl

-ets ened e alsa 'tutuoue nJJs[nLuIs ',,91elugu$aAut Btetuag"

'(IIlrt't) ,atunl

ep gulld eyes gtec$rurau ea,urd 'algt?q ey ruld grerulw$a,ru1 'arawal

ap arniers o 'gvtete ap alaSrart nc 'uealai'rod ap areu €ac €qos ad

'rea8ale o-arsc ad erecnq er19s 1i1

g.rn8url ap a'recSru g1duns o nc (aler?l

ere8 jlrrnrdlJ; ropuasatu IIJaLun arturrd PulcaJl 'lnuwopro(eur"''

: pJnuouoJlseS gtuerre,r

uI JEp 'teluaur8er; Dadse r6elace pzeadetl o ?tutug ad rcry

'(lltn't),"'rnlnuoles eSn asrqcsap Inzlqcrery

.' ad1nd raun earurfuntor ad g.rart.re{ ap ?wererec

o nes '116or aluttuSa,r ug rerpnd lrugurn ad as-npuyn6g;sap 'nea,rud

g^ are) rl{oo Iop 'fp11ed alurLIJ o 'gseouttunl retu g:nrcrd ap aunrl-rod

o atlc 'o1oc 15 rcr ?ea8urlslP as Jn? aP elupJ n' a:3au a1e'rtgd uew

elsac? al?ol urp r$ !a1a ad ap lncq redprc era urnc gdnp'au1; r:nia.rc nc

epzprg a1 [ernrunl] rollrnolg?l el? al?tuozlro alazuld Pulceunrul '("')

atunu al6tu'a.r8au aJatII nc asrlJs tso( ap eaur8rew ad nearte aJear'altln€

eJp€c IJBIu al?urll€ neJa t?caunru! urual nc rlrSnrdgc rriarad ad"'o

:rurSerur

ulp pulr lnrurrd uJ ?tInrfJIE purlJ Er plr-tuazatd a aurnl ?ls€ar?

J?I ',,etrrn[ uI aJBJluI( o ewtuE nrtuad alsa IalsEJ eI e$.ztL

'Pq eP ruars ?rqala, aca-rlad es aPun srallll^raPuv ulP lllarsec

utp ,,jrerulw6a,rug-uarua1" e ee) (alnlels ?rle o nc arlrzodo urrd

rerunu ?JB[J Inlol nJ tuaâP e,r es edcung 'rrunricE InsJnf,

u_I

IJo

arlnu rBIu eP IuaAaJ rrr'ut11ar r$ ro6n I?tJal?u un-JluIP 'autSBrur

qns(_(salsoJ ?l aP_

?tspeJB 'eapa,r eA as urnJ ?dnc '(n'f ) ,,IrPef,

rrurpfJ8 pfuny uJ lBlelsur ',1nrer,rarq rS-npurttc sdrqS ep roard

un( e ;pzeauttn arec eur8ed ednco ?A alnl?ls elett e aP BaD

; ''lruntiereu (eppuad) lndurr .rtcrldxa

r$ ,rrsnlcxa 'ar6a,rrid 1a 'p,rrrtodurp : (grei aP rnlnrorcop alrrnce6a

rJr" elrgrzr,rard rugs e(ap €ls?a.E urrd 16) roluolPsaPul^ I?

leroduarerlxa Inaz atsa nu dre,rog salrELIJ Inl F el?rJoddtg

'alnpuad raun erdns€aP IlEIP[er (uol rnun InJrJ^ uJ

reseld Inun :elwJoJap al3alqo luls llqruV 'luarolJns-olne nrJel

-nrurs un a nu (Irlqnl p 1ac 'alureul IEtu 'r$ ec) raultlPatu InaZ

:1n;rcuod gztrullqns rraqnel{ arer uJ p1a1 16 lelou alnqarl

lze ,Qrvôrrwnv.Ivs

322 rMAGrNr rExruALIzATE

e mobili. Contemplabile, ele contempli acum. Condiqia statuari

a Emmei dureazdinsl doar un moment. Curind se va detaga de

dublul ei impietrit ;i se va lansa in mobilitatea .lumii". Transformarea

se petrece ct ocazia scenei din oglinda in faga cdreia

ea ,,se schimbl' in prezenqa lui Charles. Acesta, martor al metamorfozei,

este primul care o poate contempla pe Emma, dar el

o contempli ca pe o imagine a ei insigi:

,O vedea in oglinde, din spate, intre doui lum?niri' Ochii ei negri

plreau gi mai negri. Palele pnrului ei, ugor umflate spre ureche, aveau

o lucire albastri; in coc ii tremura un trandafir pe o tijr sublire, cu

imitalii de piciruri de roui pe virful frunzelor. Avea o rochie de un

galben des-his, pe care o infrumuselau trei buchete de boboci de

trandafiri cu frunzigoarele lor" (Partea I, cap' VIII).

Putind fi priviti, Emma devine automat intangibili:

,Charles se apropie s-o sirute pe umir.

Nu m-atinge, mI gifonezi" (I' VIII).

-

,,Femeia invegmintati pini la birbie" nu va mai fi men[ionatl

in descrierea balului, descriere minugioasi, detaliatd, plini de

migcare. $i aceasta pentru motivul evident ci ea rimine singurul

punct fix in mijloiul virtejului general. lntreaga descriere a

-balului e ficuti, ca si spunem astfel, printr-o ,,privire binoculardnls:

pe de o parte cea a Emmei, afectivi, implicatii pe de

alti parte, cea a statuii, impersonali, obiectivi, striini.

ltttoarcerea la Tostes echivaleazd' cu o rupruri de nivel: ,,Ziua

urmitoare parcd nu se mai isprivea. Emma se plimba prin

gridinigl, intorcindu-se mereu pe aceleagi alei, oprindu-se in

faga straturilor cu flori, in faga spalierului, in faga preotului de

ghips, privind inmlrmuriti toate aceste lucruri de dtidati pe c re

l" cunogt"" atit de bine. ( ... ) Cilitoria la Vaubeyssard ficuse o

gaurd in viaqa ei" (I, VIII).

- Preotul de ghips gi femeia inve;mintati funcqioneazd, ca

,divinitigi ale locului". In jurul lor se organizeazi de o parte

,provincia', cu valorile ei, cu morala ei, cu noliunea- ei despre

sicru, coniretizati in slujba de duminici, ;i de cealalti parte

,,lumea", aiistocraqia, realitatea fragmentari, ficuti din imagini

divizate,guvernate de o zeitateindepirtatS, inaccesibili" firi nume.

Cele trei statui (Amoragul de ciocolati, preotul de ghips,

femeia inve;mintati) puncteazd,prima pane din Doamna Booary

9i sint grupate in intervalul a cincizeci de pagini. Partea a doua

a romanului desfi;oard o alt| triadl. De data aceastl caracterul

'arirrede es erurrd el ep gquruep5 ad

ar6alosu1 o aref, rSelace'rnladre6 Inaltow a :uaqn?[{ rnl eliuatut

piuapr,ra ug aund er?J tuaruala un urind 1ac

rintor Plsrxg

'(t llunl Eurwnl qns rlqnl ?-u ereo aulc) gqu,tu,tpl?S ulP ?r€uelas

Ecrloqrurs nc teldno pour uJ pndgs eatnd re (esed NeJV

^tznqe

'(ttX'tI) ,tSourtunl

rzlos ap urld 'dec qrg; ad:eS un ec 'pun; u-gurd gcred eacnspr as

turS.re ap etse pa.rrJrrrl r5 alars ap rr-rapznd necnf a;ec ut 'aJ?tu fred o

rnlngr erdnseap ?curu€ 'lnsratu r$-nPururlacut 'tf,uru? rS !eurwnl 1-arec

ad lo8 lruac ad '?qp ap rolrdrlcs'rode rugdy 'prung3 gr8eau eaprad

o ec 'co1 u! col urp nsapunose o a.rec ;opdold ay8uarc a;luud apadar

ecrprr aS 'ruSr(ed lnrqd"c e1 luozuo e1 eilrul es eunl 'rcrtel6o.t ?pun:og"

:aqdlopog nr aseorour? re elurulltul arnpûJ

ate) ea) a pJ?ueles ?ultunT ',,Pf,Ileunl" o alsa ?rutug 'gqwuep5

rS e3 'a:eotrnJpts ullap JoIJatuE Inu?uoJ ?l e[IJarIuIJl rsrv

'ul^lp nrdrcur-rd Inun E prrrseld arsa-rdxa

eJ raurrug e ee) :rnlnJ?nl?ls e Elual EnoP e o rllo^zaP as rnl

-nu?ruoJ e eued E uI (,,Inlnf,ol Jo[rToPI" EP?ul nJ "nop lal€J?d

'(t 'g) ,,rrtrurrJ ?[ aSun(E

as ?lepuJ:("') alllûo1 uI rnzpA aP rILuIu e IELu nu rody"

:rrJarJf,sap lnl?urJ uJ relurlqns alsa 'retutug lnurrseP a4lal Pl

lupap rs crrseld guirnzet arec 'atuaJqrue IaJl Jolal Inru?aN

',rarlrlsn(

eiuepq puguli tlEI?leJ nc rS arinlrtsuor ad rorcrd un nJ lrur(rrds

'cr1r8 6ocoJ un" : rarrptutrd lnuedwn pzeauro atnlels BIeJI V

'(t'tt) ,,qcra.pues alalnsw urp Iopr un

ec'rierndrndur eileol rriaruod nr rS 'lut8rp ap alats nc terpsa.rd

'1nr ap po^ un nc dec ad 'uales eP aIqJoJ o nJ ?lelugu$aztug

'raleorcag E arnlels o' :pcrrastq ug ar6asgS as alnl?ls enoP V

'erratuluE Jolunlualu IB lol InJoIIIA ad ec lnSero ?tseaJ?

nc pururJep 'frelooorf, ap Inlnuoprdn3 e pJlleualqwe Ear€ol

-B,r at6aSunlard rS ?ral',rrl€crlruluas nps IUsaS nc 'al1r,ruo^ ulP

.lnJoruv' 'rnlqJetou ?set E ',guoz urP Pspotun5 l?tu eac" 'aqp

es?f, raun e\q ug'uoze? ap trradoce Puor Inun pcol(ru uJ 93IPu

-rorpldwJluJ nu

as Ig '.aznq ad lnra8aP nc JouIV un" alsa

-

rn8rsap r$

- pwrr4 'aleJJ?lnuus g,rrrtodoap atietunu IJ uaqnelJ

'.luaof,e ap rrsdrl a 1n(equrrl aJBJ uI PJ?rseq tuypl( 'rrcur,told

raJt

" elar?roq e1 rrseJd e aJ?J 6ero tsace PuIIJcseq 'allrluo1

: rrunriereu 1? ,,Jo1" nou un JseulJap rS purSed t$eaace ad atedn:8

'el?ot 'csaseS as aldruaxa reJt elaf, :TEJEIJaP purrl gu8eluls aP la

tzt ,(uvôsr^rwv'rvs

324 IMAGINI TExTUALIZATE

Tema aceasta poate fi urmiriti de-a lungul intregului roman

Doarnna Booary. Ea revine in partea a treia, in momentul

intilnirii amoroase cu L6on:

.Ea se dezbrd,cdsmulgind firul subqire al corserului, care quiera in jurul

coapselor ei ca o nlpirci lunecind' (III, VI)17.

Existi de asemenea o emblemi, invocati de L6on, care subl\niazd.tema

lunari a romanului:

.Pe bulevard, la un negustor de stampe, existi o gravuri italianl care

reprezinti o MuzI. E drapati cu o runici;i privegte luna (...); apoi,

cu o voce tremurltoare adaugi: ea i1i seamini pu;in' (III, I).

Sacralitatea apariqiei statuare din Sakmmb6 se manifesti in

Doamna Bovaiy in cele mai multe din cazuri la nivel pur

metaforic.

ln dc,ui rinduri e comparati Emma cu o statuie:

, ...ea se intoarse pe tocuri, ca un bloc, ca o statuie pe un pivot" (II' VI).

,Ea riminea intinstr, cu gura deschisi, cu pleoapele lesate, cu miinile

a;ez^te, imobiln gi albe ca o staruie de ceard' (II, XIII).

O a treia oari, comp ara\i^ atinge ponciful. Ea e ficuti de

unul din amanqii Emmei:

sufletul meu e$ti ca o madoni pe un piedestal'(...)

-,,h

Oh, Rodolphe... suspini tinira femeie, lesindu-qi capul

-

agale spre umir" (II,IX).

Existd totugi un domeniu unde Emma devine sora (profani)

a lui Salammb6. E vorba de prezentarea corpului ei18:

,Pentru el igi cizela ea unghiiie cu o grijn de artist, Pentru el i se pirea

cI pielea nu ii e niciodati indeajuns de unsi cu cold-cream, nici batistele

indeajuns de parfumate cu paciuli. Ea se impodobea cu briliri,

inele 9i coliere' (II, XII).

Dar cit de fragili este aici limita intre sacru ;i profan ! Ajunge

si citim Elogiul macbiajului al lui Baudelaire, lector ideal al lui

Flaubert, pentru a ne da seama de aceasta:

....muselina, vilurile, nesfirgitele 9i mingiietoarele lesiruri in care se

inve;minteazd qi care sint ca nigte atribute, piedestalul insugi al acestei

zeheji; (...) metalul ori pietrele ce se incolicesc Pe brale sau pe- git

( . . . ) care-;i aduc scipiriiile lo. v;piii din privirea ei .. ' Machiajul nu

are drept scop ;i rezultat decit si creeze o unitate abstracti;i, in consecingi,

sn apropie pe dati f;ptura uman'i de statuie' adice de o fiini;

divinl, superioarl' 1e.

'uaqnelg:p, alurcul Lunr€ ap prerrc) atitpa ptseet€ UIP aseJlxe lu1s'g.1e;luor

arirorput o ruare; U) ylzer ap ErEJE'a1aleltr alEol'tge 'd'11'1o,r'916l-116l

'aurruog atguuoH(l ep gnlf, 'srn4'salqlduot satavD llagne1g a^?lsn9 I

gION

'

,,leto) aP ?JPnd nJ l€f,alsarue 'nr3au

drsru un-rlulp" '- uaqnelJ ad ruaperJ l-gs a Wep - Br€3aI J

urp JolrJalod ruaues? (alnf,pJ 'afeuosrad ?noP Jolef, a[IIJol

-JereJl ?JaPrsuoJ Eelnd E ulued luaIJIJnS nrsIPuI un EaAB tuE Is

'r.et)etetet rolaluaror pcol(ru ug r.(ogerypq) aprqel ales rolalqnP

InreunsPJ nJ (aurnu InlsaJe €al?luouos rJJaP IJ J€-u ac

,' rr,lse to g Btuwg rcseaunu

as ?s O ieorrÊ:tg8rrts un gtepoap aseo.s 1a 'ru8au lruer8 ap Jollcugs

alrJnlJl uI purqzr lnllN tu?e^r:d rou ac durrt u!'glc€J€t€c EnoP €

rwwop areo rr3nogv-laqa[C ?etuln ad'areoua;tn lelqnN alareroq e1"

: due3 nC eunds au

- epasqo II rnlnrrpeu rarios EIrolsI 'gquuplps Inuewor nnuad

rrrptuauncop ?arepa^ u1 rdrSg uJ ?as?3 as uaqnelJ Og![ uJ

'rr?uolet r8unlapug

gdnp erqr Jep (teqwrqJs (JnSrsap 'rso; e teutoJe elarunN

'eJEtulag aurqdlaq'rrios aps raJIlBJnSn

eatde rS prel ap rrpau rnun e purpêpe ?Irolsl arierrdsur ep pFdI3

-ur:d gsrns €J tnle 11

n fuaaog puuraoe pc apunard 'rragnelg

rnl F uaterrd 'drut3 nC[ aturx?IAJ el ellrulrt arec ,prirp?rr O

'or(tIIzt'111) "grepoar^

asnppp o arec ad

arso8erp ap aletrr.r?s ?rs:orlul IELu ?ac 'grrSrl;s ra earalnd preot no 'np?p

'rnlnuuoq rnlnrg 1ndrut ap alaznq rA-npurdrl 'rS 'alas tsoJ rJ JB-I urnc

rS ec '1nrg8 asulul r31 euuE Isutu? :lnxtJtcruc ?I gs ?rIpIJ as lnfoar4'

: ranueSorarq 1e 'nnes rnlnJor.ue InJol erse au?our eP InlEd

(Ittn '1t) ,"'a1ara8ap rodt asratS rSg lnroar4

'qqun rpru rol nu (unr? ap arec r5 'alaluuop gcsealorod r6-gs e8rale pugc

lreorurpo ara8e {p e6e 'rolareorcrd edler ad'rrS.rgs ut 'r$ aarns al.ra8uue

el n€rgJsap as arer alulltu ad rode 1n1r;sap ur asedrl r$ arlnrr ap asnwa8

a.rec lunrcuru ruluad asastrlrsap as aJ?c e.rn8 ad rode iralso8eJP elau

-sarrru ap rS aplec rratp€ ap atuooe[.elu?u ad rode .'rr6atr{w?d ayrla.rpru

aleol sl rlntu ap l!18 ?JasruAIJ arsc Irq.o ad r1ru1 IeLu :altulul o-s ndacug

r$ uualaprun u1 grdrarp €ultu q ap ar?ur 1ac ynra8ap arnur ('" ) 1nroar4"

:eueoru aP n?s

lrusd ad ,,ernt€ts'( EJ Jolne ep gtr-tueze-rd a eurug ?J?o ?tulllll

qzt IUVAOgWWV.Ivs


CEuvres). Cursivele ii apa4in totdeauna lui Flaubert. Trimiterile la Madame

Booary ;i la Salammb6, urmind edilia citati, sint indicate prin capitolul

respectiv. Pentru citatele din Salammbd am folosit traducerea romineasci a

lui Alexandru Hodog (ELU, Bucuregti, 1967), iar Pentru cele din Doamna

Booary, traducerea lui Demostene Botez (ELU, Bucuregti, 1965). - (N. t.)

2 Flaubert, CEuares,vol.74, p.25.

3 Saint-Beuve, Nouaeaux Lundis, cap. II, p. 31 gi urm.

4 Flauberg CEuares,vol. 14, p. 89 (Flauberg Corespondenpd,trad. rom. de

Liliana Alexandrescu -

5 Flaubert, (Euztres,vol. ll, p.109 (ed. cit.,p.87).

6 Flaubert, CEuztres, vol. 11, p.710 (ibidem, P. 87).

7 Flaubert, CEuores,vol. 13, p. 275.

Pavlovici, lJnivers, Bucuregci, 1985, pp. 317-318).

8 Flaubert, CEuvres, vol. 4, p.3 gi vol. 3, p.158.

9 H. Suhner-Schluep, L'imagination du feu ou La dialectique d'u Soleil et

d.e la Lune dans Salammb6 de G. Flaubert,Zirich, TgTo.

10 J. Neefs, .Le parcours du Zaimph",in La production du sens cbez

Flaubert (Colloque Cerisy) editatl de Claudine Gothot-Mersch, Paris, 1975,

p.227 $ urm.

11 A se vedea: Sophie Lunais, Rechereltes sur la lune,I, Leyda, 7979,

p.283.

-

12 Iamblichos, Ies Mystires d'Egypte,III, 28 (ed' bilingvn de E. de Places,

Paris, Belles-Lertres, 1966, p.1 38).

13 Pentru metaforele comestibilului: J.-P. Richard, Littdrature et sensation,Parrs,l954

(trad. rom., lJnivers, Bucuregti, 1980, p. 133 gi urm.)

14 Statueta lui Hippocrate va fi inlocuitl in partea a doua gi in partea a

treia a romanului de -capul phrenologic", un cadou ficut de L6on Emmei

Bovary. Recurenqa ritmici a triadelor simbolice este o caracteristicd a operei

flaubertiene.

15 Expresia (forjatn intr-un alt context) este a lui Thibaudet, Gustaoe

Flaubert, Pai's,7922.

16 Fidel propriei sale -mistici triadice", Flaubert introduce un al reilea

.Amor",in partea atretaa romanului. El se gisegte in camera de hotel, care

este scena intilnirilor ilicite (;i grlbite) ale Emmei cu L6on: -Deasupra pendulei

se afli un mic Cupidon de bronz..."

77 Legat de tema lunari e gi un alt motiv fundamental al romanului, pe

care nu-l putem evoca aici decit superficial: cel al Emmei Bovary ca

.lesitoarel Tema a fost studiati (R. B. Grant, Role of Minerva in

"The

Madame Bovary", in: Romance Notes, VI, 2 [1965];i M. Lowe, Tozoard's tbe

Real Flaubert. A Study of .Madarne Bmtary", Oxford 1984, p.54 9i urm.), firl

instr a realiza totugi intenqia lui Flaubert. Emma ca .mincitoare de imagini"

s,i Emma ca .qesitoare de imagini" sint teme paralele gi interferente.

Trebuie recitit capitolul dedicat de Mircea Eliade simbolismului lunar in

Traiti d'Histoire d.es religbn s, Paris, 7975 (trad. rom., Humanitas, 7992, p. 176),

pentru a ne leaminti cd .zeilele selenare sint cele care au niscocit meseria de

lesitor . .. "

l8 J.-P. Richard (supra, n.l3), p. 202 9i urm.; D.F. Brown, .The Veil of

Tanit: The Personal Significance of a Voman's Adornment to Gustave

Flaubert", in:, Tbe Romanic Reaiezo, XXXN (1943), pp. 196-210.

19 Ch. Baudelaire, L'Art Romantique,X-Xl. (trad. rom. in Curiozitipi

estetice, Meridiane, Bucuregti, 7977, pp.212,215. A se vedea de asemeni U. Timorhy,

Flaubert et Baud'elaire, affinitds spirituelles et esthAtiques, Paris, 1982'

'(,hemogEruur1 PJ EuJoIl ur lJoaun a;ede a'rec) Iarurug elaunu

e1 crtotr.r.url inln,tort" c plttin.n clcrp.r.oi ap E8eal as (srqrrrl cP-ulrrlxr lraP l!

'iagruntrir rricicu nr; g ls;rv :Gz:d'Egei 'sr-rc4 '1agn5 scnbef ap etttueza'rd

',h,|7 pqi17,y turltp? uos 4 lnqhp!:J aaqsht ap sattP?u' santa7) nPs rnlnrolrPa

trcqnul:I ep aruP alrrir:crpur pPt^ cs fs alnqarl ggtutullts Y]P 9 eralll nrluad

."';ri"S i" ts'"trii!5 Jiunu6:.I cs ?s-Errrruralcp t n;1uad eurnue.rind lurs

oqurnrclcs utp ,tt roP rlr p: rrrq8 rnrnd r1

IiV' : gSgt au€lruul 17 e1 'rauqao;g

'W'V lnl ?ltserPt Ecrroslrf,s uIP rrl, csatcr (etuurgrnlotunu Y utl?P Itf, luls

I;Id ,;t irecl g{ruttreles lnlotunu rc ut rcp tar n rluad uaqnEIJ 1nle[VJ Ez

'gei-get'dd

'I'lo^'t88t-7gg1'sr'le4'santtgtlq snuaanos'durc3 nCI-eurrxel4l ZZ

- 'Iurn 16 61'd'9961'syerJ',(noog aUQPPW

ap as4ual z7'qrsrqy41-reqloC auIPnEIS arlpr eP (Praseluoc 16) grerpnl5 17

crsoSelp eareur tatso8eJP gzvast^ aleol 'aseourPlgll nes af,qersV

'e1o prrdse c-,er e1 los Inurota elsg t sruoPv ap arrrso8prpur elEol tuls pc rlape't

n51' :ardcluuq3 ap ralo.ra-I Iar-O flEsarPt 998t auenrget 8I ulP Ps ?areoslrrs

uI uagnEI:I cp lrnlp^zaP lrarlPul aisa auacs rolsas? .lnrqnsaPe6' 0Z

,,'errurls nrtuad atetu ea.rd

a lnletsapard :o-lpT ieaur EetJEJ uI na csesp8 o e;pe ad (nps 1noo1 el IlIe PIJIIJ

*\i"t1 puuou, eleci"t8 rlarirounr Es sounf, licru15" :pSnepe Ie'(t'u 'ptdns)

a1na{J-erurgs asasnpu "1

i ar"t ad rolun$o.rdar EJJEnuBtrot uI ',,J"Jalll (?uos

-;cd' ap Ior nf, ultuouls EescPE elsa ,,alnlels' InuaruJal lJaqn"l:I nJluad

lz€ I'uvl\osr{Itv-Ivs

Un idiot in Elveqia

Ipostaze ale imaginii la Dostoievski

Zzi unNs BELTING

ln amintirile sale, redescoperite in 1927, Anna Grigorievna

Dostoievskaia descrie astfel ziua de 1,2 (24) august 1867: ,,ln

drum spre Geneva am rdmas pentru o zi la Basel ca si vedem,

la muzeul de acolo, un tablou despre care ii vorbise cineva

soqului meu. Era un tablou al lui Hans Holbein, care-l infiqiga

pe Isus Hristos, dupi ce a trecut prin suferinqele neomenegti

la care a fost supus, coborit de pe cruce gi intrat in descompunere.

Faqa lui umflati era acoperiti de rlni insingerate ;i

avea o infiqigare ingrozitoare. Tabloul a produs o impresie

covirgitoare asupra lui Feodor Mihailovici, care a rimas impietrit

in faEa lui. Eu n-am fost in stare sd privesc tabloul:

imi provoca o impresie prea dureroasi, mai ales in starea in

care mi aflam, aga ci m-am dus intr-o alti sali. Cind m-am

intors, dupi vreo zece-cincisprezece minute, l-am gisit pe

Feodor Mihailovici tot impietrit in faga tabloului. Pe faga lui

emoqionatS. era parcd o expresie de teami, pe care mi s-a

intimplat nu o dati s-o vdd in primele clipe ale crizelor de

epilepsie. Mi-am luat incet soqul de mini, l-am dus intr-o alti

sali ;i l-am a;ezat pe o bancl, a$teptind dintr-o clipl intr-alta

inceputul crizei. Din fericire temerile mele au fost nejustificate.

Feodor Mihailovici s-a lini;tit pulin cite puqin gi cind am vrut

sd plecim.din muzeu a insistat si mai vadi o dati tabloul care

l-a impresionat atit de mult1.'

Tabloul despre care este vorba in acest pasaj este celebrul

Cristos in mormint al lui Holbein (1521-1522,;1. 1t1)2.

Dupi cum se stie, exeperienga ltli Dostoievski din Basel va

influenga puternic opera sa literarl. In romanul Idiotul, inceput

citeva luni mai 6rziu,la Geneva, pictura lui Holbein dobinde;te

uL rjlalullual g(OC aJ? lnolq€I '?ln s I?[u 3A as nu rS trcsrurau atsa d.roc

lsaf,e ?c punds ps ared rc 'al6a,rr;ls 11

n51 'rn1nd:oc a1e atrtr8e alrrrurluo3

pr8r: gradoce r$ 1n-r,repec Asede tugtu.roru ap ?rt?rd 'ulatu rop e 1n3un1

r-ap ?reoSgsap as :uow rnun lrualnr Inrleds rcexa apuudn: lno1qe1'

'rr[aseg 3[ r{sêrolsoc Inl eu.zt^ ?[ ap ru€ ep ?rns o

pBxa ?[ rnrpdB e'etted ?llE ap ed'aJ3-otgzurrdnc rS psrcard auBoJ

etsa (ratJe rerJolsr I? eJepa^ ep fJund urp (au?d o ep ad 'e(ef

-uE;Ae ?nop prulzard ererBoap 'Qga) zlolx zural{ rnl prerorEp

EaJ ed rJre o-sel€ tuv 'tsrl?rJeds rnun rrJarJrsap pleJnlpl€ elsa

pt?p pseelaiu; aurq IEru IJ eleod pu€rIslarolsop earauJseq

'eruolar acrol(ru ap laJtse

?rnuJw snJ InJotruos pc 'o,rlslerolsoq e[ rrunrlerBu eu? ardsap

urlq?g IIEt{lW Inl alllpnrs gdnp saF rew 'rze apurrdrns IBIrI nN

'r(stsotqdqa 'ma&nua),,alepJJalur nurSerur" B

- aloJas ep ?lnf,sou

-nJ

- epotatu ap rJrE €qJo^ alse (aJ?JelrT rarJolsr erlrtoadsred urq

'nlsAarolsoq rn1 raridacuoc e ppruatu€punJ etueJqord'(rr1odd1)

JepunJas (euos,rad rnun Eef,ort urrd 'gletuazatd alsa lS edn-r

-eJluJ as ttunrie-reu JnJrJ eJe) ur nrpnlJalul rnun lnrp€c ug 'pprt

-uac arirzod o nc lrtsalur etsa ureqloH Inl Inolq€r TuoxpI uI

'aJ€PJoqE eP [aps? o IJTE ?f,JaJur ro^

'clrseld rnlnleurSrro € eJeJatr[ rraund

-suuJl releJ€ elalurcasuoJ al€ot aJ?JaprsuoJ uJ ?r es ar?J 'glre

aP rnlncrJolsr ertrloadsrad urp rnlnueuoJ e gtuale ?Jm3el o elsa

gJu1tez\eeJ ?-s nu a, EaaJ '8es[?J JerqJ n€s 'aleraSexa 'alrotgcgl

-srl?seu luJs gJ EJlsuouep r ap eriuatur nJ ?suJ sal? rctu 'pueruraq

-[oq ?Jnt?Jatrl uJ eleluaruoJ ?un?aplolur adeorde lsoJ n? al€s

alrri?raprsuo3 'uoru rnlnlsrJD lrrptdacar ErJotsr uI nlsârolsoC

rnl aprie,uasqo llntu ap tertsrSa,rur n? pue ap rrJrJolsr'ro1 lnpu;r

ET 'l,,rnlnJtr€s e upurfJlsur" rauaqa8aq e arednrtug o ap llnlu rBr.u

?qro^ rJ r€ rJrp g) epe:c'tr$rgys ug 'elalsrry eqnf rer 'r(nadsap lo

ntlaqlsav),,rrrpradsrp eortalsa( (lls,rarotsoq uued'edrgonrlug

re uraqloH rnl Inolgel pc aurlsns uoslcef srno-I rreqog 's,ptel

ap rrsprpd 1ng ad etuazatdat J?-[ uoru solsrJs(' eletg) ruJoJuoJ

'crlrleuegrsd ?rutuauepunl'erurdo ar$aSprrpdug uowr5-rau3r2tr

asaraqJ f

ornlnpi B pter.uroJer errt?uelqord e1 elznle arq Inrolr

-rrcs 'goq{nourarls rrtnurq fdnq 'aleJole IJIB IJ rol rrglard

-Jetur nrled 'el?JrpEJ ap 1gB aiurtuas raun eriecrJrur.ues aJrJrJB[J

ps 'rrnpulr aruaJrp ug'lecracur nE qslarolsoq rnl ruolptaJJaJ

,ci ee uJ pJsBaJ?luJ as

fs tJtap eiurparc pprerd r$-gs pqerSep retu €atnd re rrurl" 'rpl$Ufll

Jniurrd aunds ',,?lsaJ? Inolqer pur,rrr4" 'pcrter.ualqrua arirzod o

6Ze vrJa,\rs NI roror Nn

330 IMAcINITExTUALIZATE

inilgime, nu cu mult mai mult decit cutia toracrcd. a unui om (.").

Cadavrul intins in lungime se oferi ochiului ca 9i cind ar fi in spatele

unui geam de sticli

-

asemenea unui mormint de sffnt baroc. Partea inferioari

di nastere unei tensiuni dramatice, ce conferi imaginii caracterul

de excepgie. ln faga fundalului intunecat ." d"r.n""ii contururile

corpului. Ele infricogeazdin agitatia verticalelor 9i oblicelor. Capul 9i

picioarele se apleaci usor citre privitor, atenuind severitatea vederii din

profil, care accenru eazd qi mai puternic impresia atirudinii neinsufleqite.

Gura rimine deschisi, farevlagd. Buzele lasi dingii descoperili, ochiul

doar pe jumltate deschis aratd pupila stinsi, pirul cade peste marginea

pietrei. ln felul acesta, chipul dezviluie semnele mo4ii 9i confirml

impresia de ansamblu.

ln mijloc este mina lil. 152). Ea constiruie un centm de interes al

imaginii. Degetul desficug emaciat 9i fragil atinge giulgiul impingind

doui cute. Celelalte degete par chircite de durere. Ele se risucesc in

jurul cuiului care a stripuns camea. Rana a schimbat culoarea rriiinii. Contrasful

dintre nobila conformalie a miinii gi starea ei de descomPunere

relevi brutalitatea pe care acest corp a indurat-o. Este neindoielnic ci

f5prura neinsuflegiti, dezviluind inspiimintitor semnele lipsei de viaqi,

al cirei corp a luat deja tenta inconfundabib de cadavru, este chiar Isus.

ln concentrarea formali asupra imaginii lui Cristos corpul siu

-

umple complet cimpul imaginii rezidd, gi caracterul de excepgie al

-,

conlinutului: scoaterea din contexrul istoriei sfinte a patimilor 9i lipsa

oricirei figuri insolitoare. Cadavrul gol a rimas de prisos. Numai

rnnile 9i pinza din jurul coapselor mai amintesc de natura divini a

acestui trup.'

Aceasti descriere a imaginii, ficuti din punct de vedere al

istoricului de arti, se caracterizeazd printr-o subtili impletire

de date exacte (ca, de pildn, dimensiunile tabloului) cu consideraqii

stilistice ;i de conqinut. Foarte interesanti este maniera

in care Heinz Klotz a conferit descrierii o anume tensiune,

ajungind, abia la sfirgitul textului, la concluzia cA.

^cest

cadavru

descris aminunqit aparqine lui Cristos. Trebuie remarcat ilci cd

dubla semnificaqie a picturii lui Holbein era cunoscuti inci din

veacul apariliei sale. Ea este perceputi Pentru prima dati in

inventarul cabinerului Amerbach din 1586. Inregistrarea ca

,,imaginea unui mort de H. Holbein pe lemn cu culori de ulei"

este insotiti db completarea,,cu.nT titulo Iesus Nazarenus rex"12.

Nota are'caraiterul unei expiica[ii. Primul monograf al lui Holbein

(A. 'W'oltmann) considera, in carteal3 apdrvtain 1866 (deci

cu un an inaintea viziteilui Dostoievski la Basel), cd. ,dacdvechea

rami nu ar purta inscripqia ..fesus Nazarenus, rex judaeorum>>

gi daci intre cuvinte nu ar fi pictagi ingeri cu semnele patimilor,

nimeni nu s-ar gindi aici la fiul crucificat al lui Dumnezetr".

'purapou aricrutsuoc ap (?suatur gur3ew o ec 'erietedruoc earpd .te

?l?p_nrc ap tJcrJo rsrz eurg reur 'n?s grecaldnpulau rf ptnu .gturoua grer;

ap drqc ut arezgu as ri ernteu 'J-npulracrac 'e1ace lnolqer rr$arrrrd pul3

irulurour urp tr$ar e Jgze'I errugc 1nse13

?l ?lac?'aleorcrd ul tecrprJ

B-s ?leJ ?r?ulr o <ituttloq a!1e1":pcun.rod rnrpc ? eleple'gundns

as r ?s ?aJr' Ealrs 'purr; pier.t ur 'aJeJ ?lec? Jerr4o rcru g3ur,ru1 a1 gs

tnrnd B nu ?r"p 'r8ur,ru1 al ?s uJnJ l r8ur,ru1 a1 gs earnd r? runc .acruJal

-nd ap t$€ ruls rrrr; ap8al gc"p IS ?s?oprrl ap efu a eelreolu pcep ,rarrr.

gs gJg!'IqaJlul r?tu at r$ aer,r,u1 ?A elsao? Irtruew pc ,air$gwgr acru

-yef rotsacr earapal el'gpeeJ. r?ur ?s tnlnd n? ap tunJ '(eSr rewcotul

et?# la ?c ?iu"rn8rs nc 16) ersace Inl?q u! 1ndrur tnzgl ne-r rnl rrrol?r

-ope

f rridape lior 'tu1,rnc un-rtul 'porp 'acn:c p8url a.reorcrd ir1 pulrs

'neaq8a,l l-arec alraua; 'rlotsode rn1 rrledrcur.rd nrz.rlr r?ru lrualep ne

ate) rc)e'solst:11 rn1 rrlodrcsrp riot ?cep :glu?saralur ap areod as trc r$

gJeuq Iruot nc aJegartur o atfeu as 'rrnuot rf rrnurqc u1 rr6:gs rnlnwo

I? ?lsace lruA?pec e1 rirn el pul3 'tepnrc nrcnl '.leq .aseolcrts rlrcnl

nc rf truatuarcur rolrqco I? ruroua 1ng1e ia5rzard alalrdnd nc,riecsgc

rrqoo !alrgrro 'aseoraSurs 1u9r 1$ Igl?ul^ nc grrradocr ,pler;atunl a

nolg"t urp eieg 'rr.rr; -ro1r8a1 sndns lnrot nc tsoJ B acnrr ad tru8rrs?.r rnl

1ndrur 'aJpru.rn urrd 'gc r$ giua.rede ul r?wnu nu rS re.rp,tape nc lr;aJns ?

solsul l 'rnlnwsturl6aJc el? aloJas alarur.rd urp ?oul gcr1astq ap gl?rdopg

eiutpa.rc gdnp 'gc nrls 'auz?c eeuauras? gdnp uro rnun In:^?p"c ar;

gs elnqaJr eSe r5 prnteu aueoJ a !.rorg.rnpurau wsrl?al un nc ptrrrp.r2nz

a icolap ?telruc tsoJ €-u 'crzr1 rc lntcadse ur 'eie; qturr{rs ur !(tuer

-.rodtur lunupru€ lsao? aunurru ap €apa; gs tr6na: e rS sur.rd e 1n-rorcrd)

Inlagns l:p ?-lS ac gdnp rS prurs o-s lenurluor rJ re runc 13 ec '?iuyaJns

ap arsa.rdxa o erzrltu! rnlntror.u raia; alrrnrgsg.rr ad rlcug g;np1gj rf

pier,t urp rlnur ?rut pzeanryd 1a 'ugdeai IJ ? ap auedap (aturlnr alle nc

'acruc ad ep trJogoc asasnJ a1urpul udnd nc a;er {uo rnun lndrqc'atsa

?c ?rupas tlcapleunu I"p Ii['ruruSns?.r I€ urr{o lruor?lulur?dsur (raru

eleatocos gdnp) lrnseac ase-6 ap aura;A r?rnpu! e a'rec ,lrsrgs ur (?acilc

et.rnd 16r purc rcunle awrilnru ap tru?g 'riepgos ap re.rnr:oi .lrnr8urqcs

'trao1 tso; r a;ec 'lru8rts1J tsoJ IJ e ep atur?ur acruzeo.lS rrcrldns luaJns

e aJeJ uro rnun InJA?pec Jgdape-Jtur atede nrc lrotpugruase crruru

rzat nu 'ur(o3og rnl Inolg"r u1 'rcre ';g .unurqc alrldrunc r€ru alar

e1 sndns rso' e pulo alalueruour ug rS .rerqc aiasnun:; ?lsea.? ?uriuatu

I-fs fln?c ta iaiasmun-r; prrnuSrgoau o ap drqc un nc sotsull ad

racrgo ep gzee{AeJvl Il acruo ad ap rr.ryogoc 1e r$ rrlu8rlsp.r Inluaruotu

csartp.r8nZ a;ec rr.rolcrd gc ersa.rdrur ?uneaptot ln^? tuv 'acruc ad

ap €arrrogoc gdnp rytpau? solsrrlf ad grurze.rdar Ir etsac€ 1no1qe1.

'solsuS elsa rrurSel'ur lnrJerqo

pJ erzn9uoJ nf, aurnue rs (pue ap rnlnJuolsr (nrz4l

[nrJEluaruoJ

reur ruE aP Plns o (aurruJal as ?s EaA? apun (rlsrr.arol

InJol uJ lJExa

-soo el 'adacug rnlnolqa ?aJarrssep pJ l?JJ?uar ep susal alsg

'nps rnlnu?ruoJ € er.ert e rrirpd F as?6 Inlor

-rdec ug DIslerolsoO ap ar?[€JJelur. sxsprqdqa lele)e erdnse eriuale

'lrirgs ur (ru?tdarpuJ au p)ep rclr-Ialal atse lnrJeluaruoJ

Ie€,

vrLs^'rs NI rorcr No


care, surdi 9i nesimqitoare, a in;ficat, zdrobind in miruntaiele ei o

fiinli magnif.ice, {erd de preg o

-

fiinli c^re ea singuri preluia cit

intreaga tt"tutl cu legile ei, cit intreg universul, care P.oate ci n-a fost

creat aecit pentnr a da nastere acelei fiinqe ! Tabloul acesta parci e

menit anume si trezeasctr ideea unei puteri oarbe, sfidtrtoare, de o

vegnicie stupidn cireia totul ii e supus gi care fatal 1i se impune.

Oamenii caie stiteau in jurul mortului gi care nu sint zugrivili pe

aceastl pinzd" au trebuit, probabil, si simti o consternare de nespus

gi o durtre imensi in seara aceea in care li s-au niruit dintr-o dati toate

ip"rangel., ba aproape gi credinga ce se infiripa. Ftrrd ?ndoiali, s-au

impri;tiat de la locul crucificirii pradi unei spaime extraordinare, cu

toite ci fiecare din ei purta o idee mare, care de-acum incolo nu mai

putea si le fie smulsi. $i dace insugi invig5torul lor gi-ar fi Puf,ut vedea

acest chip in ajunul supliciului, s-ar mai fi suit oare Pe cru-ce, ar fi

murit agi cum a murit ? Iati inci o intrebare Pe care ii-o pui firl voie

cind privegti tabloul aceIa14.n

Descrierea de mai sus este greu de inqeles daci nu este cititi

in contextul romanului gi in contextul experienlei din Basel a lui

Dostoievski. Cele doui planuri ale lecturii (fictiv ;i autobiografic)

nu se i:Ifrunti (aga cum se intimpli atit de des). Ippolit

este reprezentanrul scriitorului in lumea romanului. Prima

trisituid fundamentali a acestei ehpbrasis constd nu in simpla

descriere a imaginii, ci in redarea unei experien{e de viagi. Nu

numai tabloul este analizat aici, ci gi reacgia unui tinir hipersensibil

(Ippolit) in faga tabloului.

Amintirile mai sus citate ale Annei Dostoievskaia, ca;i jurnalul

ei15, descriu exact situaqia gi reacqia de receptare a soqului

siu. lmprejuririle evocate par a fi esenliale, subliniind ci scriitorul

si opregte intengionat la Basel (il. 153), Pentru a vedea

tabloul lui Holbein, ,,despre care ii vorbise cineva"16. Se poate

conchide ci imaginea infeqigindu-l pe Mintuitorul mort nu a

constituit pentru Dostoievski pur gi simplu o surprizi, ci cd,

dimpotrivi, aceastl intilnire a fost intr-o anume misuri urmarea

faimei dobindite inci de pe atunci de tablou. Jurnalul Annei

Dostoievskaia descrie pe larg receptarea picturii lui Holbein:

,,(Tabloul) era surprin zdtor de veridic, dar in nici un caz estetic,

iar in mine a trezit numai respingere gr groazd,' Fedia era insi

cucerit, dorea sh-l priveas cd" de-apioape, s-a suit pe un scaun' aga

incit mI temeam cd va fi pedepsit, deoarece aici existi Pentru

orice o pedeapsi17."

Relaiarea sogiei lui Dostoievski este in continuare semnificativi,

deoarece rememoreazl ;i impresia zugriviti pe chipul

lui Dostoievski. ln memoriile redactate mai tirziu, Anna Dos-

'snsl alsa ,,fnuolq"

pJ ?prr.{Juoc ps rr$;g;s el erqe ec nrluad',,uoru un.. pturzarda-r

eaurSeur e) eeJele]suoJ nJ adacug ere) 'leiJ) sns rrru gue ep

rnlnJuolsr e ,,pJrpolaw Ealelrlr?u<( nc ariorpBrluoJ uJ 'glerparu

arerlsrSarur o alsa (rls,rarotso61 Inl E fJeorurpo ep eac eo)

rrur8erur e a::-ldacar es errdord 'epal eJ eee) nu 'an6 e) Eaa)

auJsap (rr1odd1) rnlnolq€r lnrotr,rrrd ar€r uJ pzerl ewqd ulp

plezuet)eteJ alse ueuroJ uf,p]r-Ielralur aurSerur ap EaJarJJseC

'(rr1odd1) 6r,,Tn[nu?ruot 1e xe" rdarp pcsea[n1s ?s ernqaJl aJ

rnlnoJa plrngrJl? 16 e,rauag E[ plndeour p-rado o-JtuJ (nrzln r?ur

runl pêtJc aunricr; ug gsndsueJl atsa lasBg urp eiuarradxg

'aArlJurlsrP

ra elunlps?Jl n?Je ,,?elu]erdru(' y6 ,,ezeorg" '(lrnuirqoau rot

-r.Lrrd rnun ern8r;) rrn8ry raun ?aJarJosap nJ rcre greraldruoJ alse

(saralur oJ€tu un 'luapr.ta 'elsa;rueru nu r>lslarolsoq eutueop

eJ€J trrlued) stsvtqdqE 'srlnolq€l euJsap reur nu ?rc{slerol

pspg axp p.rzlcrd ap tlrelfC 'e9l

f€€ vIIaA'r3 NI rorcr Nn


Ippolit incepe cu constatarea cd tabloul il infdqigeazd, pe

,,Hristos imediat dupi coborirea de pe cruce", pentru ca in al

doilea moment si formulezeintrebarea despre legitura mo4ii

cu invierea.

Tabloul este astfel profund problematizat ;i investit cu o

pozigie centrali in cadrul romanului.

Voi incerca sd analizez pe scurt in ce misuri descrierea dostoievskiani

este sugestivd in istoria receptirii lui Holbein in

general gi pentru conexiunea poeziei cu imaginea. Este insi

necesar, la inceput, si mai zibovesc asupra modului in care Dostoievski

introduce imaginea in opera literari. Ea apare pentru

prima dati nu in discursul lui Ippolit, ci inci din capitolul patru

al pirqii a doua2o. Acolo este descrisd,vizita printului Migkin in

locuinga lui Rogojin:

.Rogojin mergea inainte, prinqul il urma. Intrari in salonul cel mare.

Aici,.pe pereqi atirnau mai multe mblouri portrete de episcopi gi

-

peisaje, pe care cu greu se putea deslugi ceva. Deasupra qii ce ducea

in odaia aldturatd era prins un tablou de nigte dimensiuni desml de

ciudate: lung de aproape doi metri gi numai de vreo trelzeci centimetri

hgime. Pe plnzd era infiqigat minruitorul scoborit de pe cruce. Prinpl

il cuprinse intr-o privire fugarl, gi-i liciri prin minte o vagl amintire,

dar nu mai intirzie in faga tabloului, ci didu si iasi cit mai repede,

indreptindu-se spre ugi. Voia si scape de atmosfera apdsdtoare a acestei

case mohorite. Dar Rogojin se opri in faga pinzei.

lJite, vezi, toate tablourile astea, zise el, au fost cumpirate de

-

rdposatul taici-meu cu prer,ul derizoriu de o rubli sau doul la diferite

licitagii; ii plicea sI facl asemenea cumpirituri. lJn cunoscitor venise

intr-o zi sI le vadi gi zrcea ci toate sint nigte mizgdlituri, afard de dsta

de deasupra ugii, care a fost plitit tot cu doul ruble, dar, cici, nu-i

mizgnlirurn. Pe cind trdra r.ata, cineva i-a oferit pe el trei sute cincizeci

de ruble, iar Saveliev Ivan Dmitrici, un negustor care se pripidegte

dupi asemenea lucruri, ii didea patnr sute, ba aud cI siptimina trecuti

i s-a oferit fratelui meu Semion Semion?ci cinci sutare. L-am pistrat

pentru mine.

E ... e o copie dupi Hans Holbein, spuse

-

prinpl dupn ce examini

tabloul gi, pe cit pot judeca, fd,rd a md pretinde mare cunoscitor, e

o copie excelenti. Am vizut originalul in striinitate 9i nu pot si-l

uit (...).

Tabloul acesta ? strigd pringul, lovit deodati de un gind neagteptat.

-

Tocmai tabloul acesta! Pii, eu cred ci privind tabloul acesta, unii

ar putea mai degrabi sn-gi piardi credinla decit sI se intireasci in

eat 2t"

Cu excepqia ultimei propozi{ii, care formuleazd, pentru prima

dati explicit teza dostoievskiani fundamentali despre tabloul

'rr1odd1 rnl pl?rorep rnlnolq?l e ararrJsep prqalac lriunu?ue

rew.ealnd Io_A lJf,_ezrl?u_?_roa azatodr. ralsef,E e,r.rpjds:ad ulo

'pur$a1 pc adeotde r11odd1 1np8e.r1 lgcug .a-retu ap tJrE ar$iurlau

'nolqel ep pleJolord ,,Eal5rur1au" rS rc '1no1qer reurnu nu .lnzp,r

e-s trrno e6u'guudxe ate)'pterc efap earirrr-sap lode pzeevJJn

-1ru alu€rts o rr.u-npurro,ro;d'pcru:arnd arsardwr o rsruor t*l'llll

rcgc (alnurru rcurc oeJA 1n1 girg ur seru?J rue .crlsrtr€ aJapal ap'rcund

urp rrgesoep crr.uru eluezr;d nu rSaq .nolq?l lruseoe e;dnse l?J?aJr ul

eriuate spJle €-nu Ie Jerr{O '15n raun erdnseap ,asec ralsace al? aJgtuns

reur alac elr?po urp ?un ug'urfoSog EI €aact eieaururrp ur tuasnzfl

I-areo ad nolqpt un eturur uI ?repoap rual nur (.'. ) :lnl lnce1d ad alsa

VJ e.red as rep l:rlrurrc un nJ ?u?uras :rq4 gw asef, lalsac? qnror.lalul.

eI pr.zlês errdord erdsap rrloddl rnl Eer€l'lar rsuJ *iil{?|""

'p1nzp)s Fru IJ

ealnd nu 'rrunue(ueg rar1e2tr rn1 ersardxa Enlal e nrluad ,brad6

ralsace ,,?JnV('

'alqu ap _alns

rourJ nrs gnop gzeerole^ pJpp aurp

-nlrueJ nt ezltatd aleod as nu a-rec a-rdsap .erdoJ o rc ,pinalsa

€s ?aJEo[EA urrd rrniard ar; fs a.rec

lnleui8rro srrcsjp elsa nu

'pugr ea11op 1e

ur !rnlnolqer earelduratuor elelzrtt areralduoo o

'pug: lnruud ur'arnlrlsuoc ea :pricol(ru nlqitp stsvtqdqi o JeFs?

aredv_'urfoSog rnl esrc 'nps lnpugi e1 ,aiirrzrrr durr arrul arec

'r11odd1 ap arrourau ulp preluazard atsa rc .rnlnolqer BieJ uJ rrrol

-(rueu aca;lad es nu sxsytqdqg 'er.atsete e plei*5ruoc aia8aljiu!

o ap rJ 'aur8rrur ep aJarrJsap ?1durs o Jrdsap r?urnu egro^

etse nu-rlfodd1 rn1 eereteler ulpr gzewrlqns Inrotrurs .letrJ Erqe

lnruaruSerl ur rnlnolq?t E er?Jole eurrd ap prrlp8Jrd arsa:rtz.4t

reru rurbed ap atns n) gzeeu:;n aJ€f, .rqoddl rnl EeJarJcsaq

_ _z.+tredap rcu pSrearu gs .sJndtur lnurrd ,p,rnr8n; a

arr,rrrd Burrd rnolq?l ap IeJrs_B

un e[ alrn as ps EarA nu rrru "gSjW

lniurr.I 'lenlre iard 1nrrrarodr

rS 1a;

e1 .eauauese ep (a1qnr priop)

a;e-rgdwnc ap lniard 'tJexa ?le3ola alsa Eaunrsueurp :,,p1JE[u..

?J-(,,toarqo" el pugr_lnurrd uJ psuJsap alsa uregloH ?dnp

erdo3 'purprls;Ernrrrd pdnp udgc urp nes ,(a(esrad-.aialrod)

aue;ord unolqer urp ledrcur-rd ug gsndru oc ,pue ap psnr aricaloc

PlsaPou o-Jlul rupu? eN 'lxeluoJ un-JluJ rrJaussep e eJEurJn

ec rc '(1no1qet gnre unc rde; ap arr6 nu Inrolnrc) stsotqdqa

reun ? g]eie! ec 'lrarrp gtetuezatd alsa nu .eco,rold are6d-o

Inolqer arcc ed 'Jaiulparc Earaprard.. aJ aureJA ap ,rrnecryruures

eueoJ r6nlor ared 19

'?tuale prnlral ?rle o ap .earu eiurrrS pdnp

'pcug tercr;euaq e-u rnlnu?uroJ p ruauSer; lsace ,uraqloH Inl

9€t vrl,s^'r3 NI Joror Nn

336 IMAGINI TExTUALIzATE

Dat fiind cd, abia a fost citatd' in intregime, imi voi permite

si o descompun in pirgile componente, pentru.a putea identifica

gi explica, pe cit poiibil, problem.l" p" care le conqine. Trebuie

si remarcinsi oii"n- ci traducerile pe care le-am consultat

demonstre azd in repetate rinduri dificultatea textului'

partea descripdvl a discursului lui Ippolir.conqine gaprc freze.

1. ,,Tabloulâcesta il reprezinti pe Hristos imediat dupi

coborirea de pe cruce."

ln aceasti-primi propoziqie, care este' aga cum tocmai s-a

demonsrrat, piogr"-itiia (tabloul il infiqigeazi pe Cristos, deci

o-ul ""..

it"bn"ie si invie dupi moarte), se remarci imediat

imorecizia iconoerafici a scriitorului.

'Ce semnifici ie fapt ,,imediat dupi coborirea de pe cruce"

(,,tolko Sto snintti so kresta")? -

"' Dupi cum se gtie, iconografia cregtini (cea occidentali la fel

ca cea'rdsdriteani) inregistreazd. mat multe momente codificate

vizual care urmea zd coboririi de pe cruce, printre care plingerea

154. MAEsTRU ANoNIM' Punerea in mormint

ggrP ?s ear^ aJ pzerl eseourrcIqae es €Aauac EI eP euaqsârol

-sop alarou u; '(raunriereu r$) errotsr puJznlrxa 'lerodual

-erdns 'ze) eJtro ur 'alsg 'Jrlels-oa ftrr{o nes 'Jnels pJ l?uuasaP IJ

ateod (?s ,,Brulou") rlsaarorsoq €l aiasnun:; ap lnrdacuo3

,,'ruru8rlspr IE uIr{J Inrol?ruJurgdsug (eau

Eleatof,os gdnp) rJnsEaJ ase$ qp euraJl t?Jnpul e ete)'rrSrgs ug

'?arn'rJ eund 1$g

pugo IJunlE aturllnru aP lnrpq 'rieplos eP l€rnuol

'lmrSurgcs tr,ro1 tsog e ere)'tru3nspr tsoJ IJ e aP alurcug etruzeot?

rrcqdns lrJaJns e eJE) r.uo Inun InJ^€p?3 J?AepE-Jlug arede rcre

lrotpuguase Jrurru rzaa nu'ul[o3o11 Inl lnolqet ul'1cp JO" 'e

'eridacxa 'uraqlog Inl [? ,,uoru [nlslJ3<( Jet 'eLuJou alnlnsuoJ

(,,tern3r;suerl lndrqc") eueocr 'I{slalotsoq n-rruad 'ec ezetodr.

nJ ?lepru€coap runilnru rol gIN'gt::- ap InJuolst nrluad tcte

ap Srncap ac alaiurcasuoc aleol zazrleue gs zauoriuatur nu rctu t$

lrqrsodur alsE ',,al€zrJaJdau" elrsaoons alauaJs ug rS acnrc ad ap

eeruoqoJ ug r$ rerqc'(qSf '[) pueool o-rtuJ eJ ietvazatdar alsa

solsrJ3 rn1 lndrgc (- Dlslelolsog pdnp

- ,,IeJIgo aq" 'telnuol

lndn-rr $ (aiq a gos?tq xouuaaouqxqoau) ,,lern8gsuerl lndrgc"

aJlurp lrus?Jluor puyrsnlr 'enop e o 'Jn?tuoldrurs 'atede nle

',,pt5ln elidaoxa" rS ,,gseoturu; Eurrou" arlug eararfuaJeJlP aP fiBC

',,pr?urproertxe" runrareo aurSerur o elsa laseg ulp ti"Jff*""

ap ureqloH rn1 rarariuaraJrp gzeernua))e pzeq ptSrtry

,,'rJnurqc alrldunc r?ru alal e1 sndns lsoJ ?

pup alaruaruour ur r$ -rerqc aiasnun:y plsEaJB puriuau r-?s plnef,

ra !aiasnunry glrnuSlqoeu o ap drgc un nJ solslrll ad recrqo

ap gzeair.\g1uJ

Il eJnrJ ad ap lrryoqot p rS rrrruSrls?r Inluaulotu

csa,rprSnz aJec ruolJrd pc ersardrur euneaPlol lnê vw" 'Z

'rolruned erJolsr uJ rnlnJlepeJ e pJll?ls Eateluezerdar prod

-uel eJpEJuI E ap aJ?JJaJuJ o 16 'pugrnf, uJ e,r as wnc e$r

"apaa

'1a ?1 ?suJ ?uweasuJ ,,eJnro ad ap eaJIroqo3 pdnp terpaul"

'uraqloH ep gtrcruazerdar euacs n:tuad gfJexe aJlunuaP o rrspS

e nu 'axopolJo lrrrls aps rariecnpa (prrrorep retuJol ateod nes)

Bpnro ur'r4s,rarots.ocl ?J prde; Arl€JIJnruJas retu etsa rou ruluad

'ezsoqrv alalunru.e I ap prnrcrd ep eefiE) pz?aJlsuotuap o unc e6e

'eluatuotu ?nop Jolat e gsrcard pcr;erSouocr ea,raduaralP l€f,JeruI

e-s 'rlsaarolsoq rnl aJ?rIrtuEJ'psnl ?aJ ur r$ arzrgl gunuezrqe]:e_

ur 'eatsar€ er"ol n3 'GSl'VSt'[) ffiqtsodwl ?esePe alsa psrcard

eJ?tnu{ap o tIJuJ 'luyurotu ug rrraund € EeJ nJ are3a1 suyrs eP

lll? tuls rr-raSuqd alu?luazardar 'gsnr aq3a^ rS punuezrq-nrco1(nu

ea, uJ 'arrndrurl ?ueIIEtI elJe uI '(atuaqatSo't41qod oa atuaI

-o14) tuTttttoru uI earaund r.i (aacilsttll qat axuvatEo1dg gsnt u1)

ltt. vrLsÎs NI rorql Nn


155. MAEsTRU xvs, Cobortrea d.e pe cruce

valoare de tezi a ldiotului: ,,Frumuse\eava mintui ltmea," (mir

spaset krasota)26. Pictura lui Holbein, dimpotrivi, este pentru

Dostoievski o imagine respingitoare si dotati, in acelagi timp,

cu o dimensiune temporali. Aceasti ,reprezentare instantanee"

'.'puernn rf, (gurlrp aurS€ur o else nu ,,,rriplqe-rod

-rual-e-rdns* as-npurSgJtsns'(llunliereu rnlndurt nes) rar-rolsr

reop ?suJ auri-rede eJar€oag 'nlgulesu" ur Jolrurl?d F te*nzu

un arnlrtsuot lnolqet '31e1rpar uJ 'p3rrels tuarede J€op elsa

ln.to1xrl1uxw'rtOI'ISnX IAUONV .9gl

- #':i

t

'&

6tt vrla^ta NI rolcr Nn


4. ,,lqi dai numaidecit seama ci este chipul unui om care cu

pulin tnainte fusese coborit de pe cruce, cu alte cuvinte, departe

de a fi qeapin, el pdstreazd inci mult din viaqi gi cdlduri, incit pe

trisiturile feqei mortului intirzia o expresie de suferinqi, ca gi

cum ar fi continuat s-o simti si dupi ce gi-a dat sufletul (pictorul

a prins gi a reu;it si redea de minune acest aminunt important)."

- Scriitorul se concentreazd. din nou asupra chipului (il. 157).

Dimensiunea temporald. a reprezentirii este inci o dati accentuati.

Expresia ,,cu puqin inainte" (,,tolho;/o') este subliniati de scriitor

in text. La fel de simptomatici este 9i aici evocarea personalitiqii

artistului, a cdrui activitate este (aparent) preguiti pozitiv.

5. ,,ln schimb faqa, in aspectul er fizic, n-a fost crutati deloc;

e zugrdvitl. cu un realism neinduritor; e foarte natural gi aga

trebuie si fie cadavrul unui om dupi asemenea cazne."

Imaginea ca artefact ilustreazi intenqia creatorului. Aceasta

poate fi in general consideratd. ca un triumf al mimesis-ului

modern. Degi scriitorul nu. minuiegte conceptele.istoriei artei,_ se

poate totugi susqine cd.- dat fiind ci privegte tabloul ca produs

lstriin', occidental aici este vorba de imitatio naturae drept

criteriu general al artei

-

occidentale. Acesta nu constituie insl

exclusiv raqiunea r epr ezentdrii naturali st- mim etice.

157. HANS HoLBEIN, Cristos mort, detaliu.

ap al"od as tlc rS greag lruot nc aregartur o als?u as (unlJot rS unurqJ

u! lrsrlJs rnlnuro I€ Elsef,? lruêpm el rirn al pulo (lepruc ruonl (JeC<

'elrirursau ad adeorde acartad as Sartug lndnn e1 drqc e1

ep eerez\eJol tu (rn1nr-retuaru oc gtet?alur Jrrqns alsa €aJarJJsaO

'(rrurSrrur €aJerJJsap ulp 'srz eurg rctu 'nes) aurSeur urp pultlnzaJ

?l?tuaw€punJ er.ualqoJd ro 'uurSerur ? aJarJJsap o alsa retu nu

rrloddl rnl € alrJqal ,,rrJal6eounc" lnsacord ur gzeerJrtn ac ?aa3

'.credruatu ElluaJal" un nes ',,Jredruatu €res1" un rJ J?

rqoddl ?c _aurisns

?atnd r?-s unr{?g rnl Fsuas uJ 'alear a1a(euosrad

ap ateund Jolarunu ?IiEJIJIuuas rS arerattl roialapou ?aJE111JoJ

-su?Jl uJ lnluatueuryer 'arirpen eI eeJetroder ur rlsaarolsoC rnl

Bel€lr[ge 'r.crse1c n?s lnrpnts ug'terlsuoruep p urlr.{Eg II?r{lW

'(e-Z,tS,eres1),,?tu?as uJ

re8pqau 16 rrniardsrp !eie; r:adoce ri-?s emJg) Ealureur lnun'raiurr

-eJns I? Jol?JsounJ rS rolrra-rnp I? uro ! ruarueo aJturp f tuJn urp

1ac r$ era rrnia.rdsrq '3erp ar; au ?s €r 'are$ripyug o rJru 16 'lg ?l

wplrn au ?s eJ 'aiasnrunr3: rcru 'drgc roru BaA€ nu" :(tqoddl rn1 u

,rrtoadsar) auar{slarolsop etrlaJord rrco,r re uosJnoeJd Bc rieraprs

-uoJ rJ tod arBc '(ZI 'I) €rtuaJal n?s Eresl rnl € preluauelsel

-oJatel ea-raSuqd el JaJaJ eW 'e3rJotal e[elapotu pzealnrursrp nu

ltec'gtenlq ar8ate-ns ep gieJtg)ur 'drurl r$e1ace ur 'alsa ezeJJ

'solsrrJ rnl lndrqc ad ledrcurrduTgzeaxe as erec 'rr1odd1 Inl Inl

-nsJncslP e f,rtldr-rcsap eaUed alaqcuJ as arirzodord prseace n3

,,'aseolJrls rJrJn[ nr l$ lruauaJJuJ Jo[rqJo [e

urJoua lnqp !a6rzard aJalrdnd nc 'riecs?c rrqco iarqrro 'aseo;aSugs

rupr r$ rptpuJ^ nc plrradooe 'pter;arunl e nolqBl urp eieg* '2

'pueasnde Bac nrluad r$ pueatrrpspr eiurparo nrluad

plueuodtur ap IaJ E[ rJap rS (,,a1ocas alaurrd uJ") eun6arJ rrcrJesrq

E prusrqJs eeteLu ap atur?uJ tlnw no pluazatd EJe uraqloH rnl

Inolqet ap ?lerlsnlr pcrSoloar €3lt€tuelqord gc 'earu ea,ra.rpd gdnp

'1a;rse pzeanBns a5'au3op raun F reurSuo lrualrr?3 ap et$aqro^

rlslerotso q gc eriecrJrur,uas ap rrsdrl r; areod n1q 'acrSoloat

rrirpert aurnu? raun rc 'leluaprcoo tsru€ rnun (rnpruapr nes) rnpr

-uarueradrual Arsnpxa lrnqrJt? alsa nu rnlno[q?r Ie JeulpJoeJua

InJaIf,EJBJ ;a1greul sed lueuodur un 'prelrc sns leur erierurr;e

urrd'ace; Iruotruos pc'srJuof,'r$ruol €ruqqns IoA'alau alrrarnd ug

unoeproru pls nu e) eae)'ar;erSouocr 16 arSoloat ap lel€Jt Sarru;

un ap aroêu rI re 9ze4 ?lsE33? arlsneqxe EluatuoJ B nJlued

.'llrlJ ro1r3a1 sndns lruol nt tsoJ ?

eJrurJ ad lruSrlspr ln1 lndnrr 'aJeLuJn utrd'pc r$ piuarede uJ IELunu

nu l$ terp,rape nJ lrJaJns ? solsIJI{ 'tnlntusrurl$aro a1e alof,es

alaurrd uJ pruJ frrresrq ap pretdope eiurparc gdnp 'pc np$" '9

l'-t vrLa^'Is NI rorcr Nn

342 TMAGINI rExruALIzATE

interesanti: daci toli discipolii lui Hristos, acei care au devenit mai

tirziu principalii lui apostoli, femeile care-l vegheau' st?nd in picioare

lingi cruce, daci, intr-un cuvint, to$ adepgii gi adoratorii lui i-au vtrzut

trupul in halul acesta (gi cu siguranql cd el ardta intocmai a;a), cum de

an pnt.tt si mai ctead6,la vederea acestor jalnice rimlgiqe, ctr martirul

acesta va invia ?'

Aceasti intrebare, dezvolratd de Ippolit mai departe Pe o

pagini intreagi, a fosq de altfel, formulati inci de la prima evocare

atabloului in textul romanului. Acolo, prinqul Miskin, care

se simqea respins gi totodati atras de copia lui Rogojin, exclami

convins: ,,Privind tabloul acesta, unii ar putea mai degrabi si-gi

piardi credinqa decit si se intireascd.in ea!" Scriitorul ajunge,

Ia sfirgitul cuprinzitoarei sale ehpbrasis,la aceeagi concluzie. Ea

este insi formulatl intr-un mod literar foarte nuan[at. Avem de

a face mai intii cu o intrebare retorici, mai degrabi decit cu o

concluzie. Semnificativ este nu rispunsul la inrebare, ci prezenta

intreberii in spiritul unui privitor.

Observaqia dostoievskiani este esenqiale pentru istoria artei.

Avind in vedere lipsa neindoielnici de amploare a cunogtinqelor

sale de specialitate, concepqia lui se explici doar printr-o neobignuit

de acuti sensibilitate artisticd. Primul merit al observaqiilor

sale este identificarea, in tabloul lui Holbein, a unei

,,imagini de meditagie" sau, mai precis, a unui fel de ,,imagine

sacri negativl".

Dosroievski atinge, firi indoiald, punctum dolens al acestei

picturi atunci cind vorbegte mai intii de re^c\ia privitorului.

Privitorul, ipotetic dar indispensabil, se intrupeazi sub diferite

infeqi;eri. in prima apariqie a tabloului in scena romanului,

privitorul dubltativ esie ,,idiotul" (Mi;kin). ln mirturisirea lui

ippolit gi ca urmare a descrierii sale, problema se formuleazi

oarecum din interiorul imaginii. Primii privitori care au Purut avea

dubii in faga cadavrului au fost cei ce au asistat la desfigurarea

patimilor (ucenicii, femeile sfinte). Absenqa lor este- percePuti

la o incilcare a cuno$tingelor sale biblice sau iconografice: pentnr

ci nu sint prezengi in imagine, pot fi imaginagi in faqa tabloului.

Reacqia lor in faqa cumplitului tablou transformi insi imaginea

istorici a plingerii intr-o imagine sacri negativi. Aceasta este

exprimati repetat in comentariul lui Ippolit.

.Tabloul acesta parcd. e menit sd trezeascd ideea unei puteri oarbe,

sfidetoare, de o vegnicie stupidi cireia torul ii e supus gi care fatal 1i

se impune. Oamenii care strteau in jurul mortului gi care nu sint

zugrivili pe aceasti pinzd au trebuit, probabil, si simti o consternare

'rlaPuBr o eP 9l?ull'unl

alsa

- rlsesu eJaur?J allotu uI BJ - aJBJ (?u?oJI o elsa at$autrrd

I-efiJ ad tcarqo lnrurrd 'ur6a1 urp aliazart as lnrpup PuJS

'lJnpuy ?AerIJ alsad 'lxal uJ JerL{J l?[nuJoJ atse

rrloddl rnJ B ?le{rrul Eer?garluJ ?l lnsundsgr g) - N.tvrlJuwes

reru pJuJ

- r$ pluauepunJ IoJ un gceo[ 'a1es aJrrietouoc aleot nf,

'zatqo [nruJ^nJ 'arirzodord erurrd e1 ap 'rqoddl arrpc aP ernJPJ

rur8erur B aJauJsap eSearlur ur pc lelJasqo e nu uoslcef

'6,,zeLQo

- eleapr reuJoJ earernSr;sap ?rurzardeJ anplqozaq

'gorlatsa f^rpadsJad ulC[ '("rJrn" '.r1ern31;sap>> '<<pLuJo1 PtPJ>

'<<drgc ?rpJ> :l?ralr1) auvtqozaq n) eleq)u1 as r$ (rnpsoun-r; e a;:"d

-uluJ lrn8r; 'aur8erur) z%qo ap prdacuoc nc adacug DIsAaIo$oO

rnl p Jrrarse-crla Jrrewalqord 1nrlcads"

pc lerlsuouaP e uosloef

srnoT uaqoU '(g96t) uttog rct ranj s.xqs(Larc$og leruetu

-?punJ n?s Inrpnrs uJ '?luJJs aut8erur 16 arirrede'grn8rl'aut3erur

'drqr 'taruod :a1arp aJtul ?JIJIurues IE

'?snr EqUII uJ f,Ilu?uras

-rrn1d atse zptqo pruJAnJ 'autSeut ardsap ales rrunIzIA F l?ruaw

-epunJ lnrdaouoc orc EzeelnturoJ r>lsêlotsoC[ 'a1e1t1ea-r u1

'o€u?r{slerotsop rnlnsuas'urldap nu

rep 'aurq reu apundsaJoc eJ€J 'raun?.lg TeJBIX ?aJeJnPEJt ?uns

,,ipr.rrJoJ poseaulrd gs ledn-rruJeu ?AaJ rJap al€od" ,,;rzr'tqo

lautx au o$ 'ol azptqo a mppJsataut q pto7,y" :lrleSoJatul Inun

rS rJ 'lrtzruJrJ" suas un rcurnu nu plslxa leurSrro uI 'aJeor?JpJ

-snpsau 'rn8rsap 'alsa €elaf,np€{ ,,'elnlglrz'aP nu eut8eul o tJIu

aJ EeaJ rur8ewr uJ Eepal tueeln4" :aunds as 'r1s,ro1(aJeW rnl eeJ

-aJnpeJl uI 'txaluoJ lseJe uI ?AIleJIJruLUas ap uraJua arirzodo-rd

o ?lsrxa lrpddl ap asndxa IIrqeJ luelrrsap lnrr6rgs EI r?It{J

'rprielrpatu ap aJJ€s trurSetur eriecrJruuas 16 etrolsr

: trrlsou rnlnceal rc gue ap rclJolsl IJELu nrzJp IeLu llnru adnco

as ps neale oJEJ nJ elual taun € gsJeAuI eteterl o Bc 'P,rneuralp

o ec adeorde areraprsuor IJ rod a1g '[as?g BI ep 1nolqet a.rdsap

t,,raue rauolsr" e,rncadsrad urp apuoriualuocau (auarlslarolsop

royrrieraprsuoJ ? el€lllenlJp eeJeotgzuudrns etsa PIIq"lJeuraJ

rer.u lJle nJ 'au{epoul alllJBluatuot aleol adeorde ug le.rou8r

ew:lgd urp rsoJ e etsace [nrJn'I '?ProPur el rc 'reiurparo earaprard

el greler as nu DlsârolsoO rn1 ea.relardrelul ?J luaPIAa atsg

"'?qnrus ar; a1 ?s earnd

r?ru nu oloJur runc?-ep aJec 'a;eut aapr o tund Ie ulp aJbaIJ ?c el?ot nc

'areurp.roerlxa auleds raun ppe.rd'rr:gcrgtcn:c Incol el ap rerr6irduq ne-s

'?leropur g.rpg'edr.rr;q as ac eiurparc rS adtorde eg 'alalue.rads aleot rleP

o-Jlurp trru?u n€-s II aJsf, u! Eaere eieas ul ?suaun alarnp o rS sndsau ap

EVe vrlslrg NI rolcl Nn

344 rMAGrNr rExruALIzArE

.La mine ?n odaie, in faga icoanei (obraz) o candeli sti intotdeauna

aprinsi noaptea; cu toate ci e slabi, lumina ei permite totugi si

deslugegti toate obiectele din cameri...'

Nu cred ci mi in;el prea mult daci susqin cd adevdratul sens

al celebrei ekpbrasis holbeiniene nu poate fi perceput dacd se

ignori problemele contextuale. Este vorba aici de contradicgia

dintre prologul 9i epilogul acestei ehpbrasis, deci dintre descrierea

colecqiei de arti a familiei Rogojin ;i camera ruseascl impodobiti

doar cu icoana lui Ippolit. Aceasti conradicqie se definegte pe de

o parte prin inrunericul de mormlnt, cogmarul gi copia dupi Holbein,

iar pe de alti parte prin lumina candelei, trezirea si icoana32.

Cum Dostoievski nu spune ce reprezinti de fapt imaginea

sfinti a lui Ippolit, ci doar, simplu, ci este un obraz, o icoani,

se poate deduce cd obraz semnifici aici inainte de toate un

anume ,,tip de imagine".

Aliturarea contrastanti a doui tipuri de imagini, cea occidentale,

a lui Isus mort gi icoana luminati in noaptea adincd este

echivalenti aldruririi a doui concepte estetice: bezobrazie versus

obraz, adicl. {drd. formi versus formi, urit versus frumos, profan

versus sacru.

Aceste consideraqii despre descrierea ficuti de Dostoievski

Cristului holbeinian nu pot fi incheiate ferl, a aborda un alt

punct: in mod paradoxal, ortodoxul Dostoievski nu spune nici

un cuvinr despre imaginile risiritene infeqigindu-l pe Isus moft.

I se poate ugor ierta ignorarea faptului ci pictura lui Holbein

reprezintd punctul final al unei istorii mai lungi, care incepe in

risirit33. Este insi surprinzitor ci scriitorul ignori cu totul

icoanele ruse$ti, firi indoiali cunoscute lui, ale ,,celei mai adinci

umilinqe" (lJntnie GoEoda Nasbego), sau a$a-numitele ,,epitafe".

Dar cum se gtie, este vorba, in ultimul caz, de acele reprezentiri

in broderie ale lui Cristos mort, care se poartd, in ritul

ortodox, in Vinerea Mare, pentru a semnifica punerea in morrnint

a lui Isus gi sint asez^te apoi in mijlocul bisericii, intr-un

loc special pregitit (il. 158)34. Dostoievski ar fi putut si se familrariieze,

gra[ie acestei reprezentari speciale, cu citeva detalii

iconografiie care apar gi la Holbein.

O singuii dati ne permite scriitorul si deducem cd aceastd

problematici nu-i era complet striind, gi anume atunci cind Ippolit

vorbegte de ,,dogma" bisericii primitive, conform cdreia Cristos ar

fi suferit ,,cu adevirat".Dacd. scriitorul nu urmireste mai departe

contradicqia dintre tabloul lui Holbein gi epitaful binecunoscut lui,

modvul il constituie rolul de excepqie conferit in roman picturii

-IJJO" urp (aJ?f, uJ €dr[J uJ edeJuJ €uolsl 'Ersnu ur as-npuu

-n6g;sap 'eria,rl[ ur srros rsoJ E r>lslarotsoc Inl Jnu?tuoU

:i-

'eleJgêpe ruarluJ I? uuras un ernlBsuoc aJecsed rorurunp ? pJo

erurrd ul rnlryerrda eanupdapuJ 'rrturopc cruleruerl et tetuazatdat

alsa uotu Flsrr3 'rnJrLr€lJE eseu ad (areru ElpqwJs ur) rode .soeu

ug (areprl Earaur1 ug) grug reLu 'er?ru eqruprdps uJ r?r.!nu sndxa

erg 'psrcard gcrSrnrq aricun; o !,rl.nodurp ta,re xopouo IryElldE

'es,raJ?trAJ eJaur1 gcru$a,r o" runoaJeo puurnSr; ,rnorJo lrqrseJr€

'atarad ad w\g?e ?Je Inolqer '(ur(o3og rnl psEJ uJ ',rrpadsa,r '16)

nazntrAl uJ 'laseg urp lnazntu ur 'plarcuoc araundxa ap BJaruetu

ardsap unrs ad pzeeurro1ur ?rclslarolsoq rauuv ay.tgzrcatd nr

'a,rr1cr1 rrraundxa Inlxaluoo gzeezltatd ur(o3og rnl es?J urp 1n3o1

-old'ueruraqloq lenzr^ rnp(equq erdnse ar6ardo es EararJcsaC

Dlsletolsocl rnl ?JEJIIIUEJ lunuJoru ur rrraund

BaurSBrur nc uoder uJ uraqloH rn1 rrrrucrd e arernSr;uoJ ap prlJaJlp

IeJrpt'r ?Jerueur 'attvd ?tF ep ad -rer 'trra;rp [€JrpEJ

,ueruragloq

lenzlt Jn(equq 'aued o ap ad'lrnqrrluoc E elseaf,e €-I .leseg E[ ep

taudg'ueoI rnl Jnr] 'av-rocrN Tnurssvilr 'g9I

stg vrla^-la NI roror Nn


dentul putred ;i plrisit de Dumnezeli_u, trenul trece. graniqa

.,sfintei^Rusii,..'Ei se incheie cu tragica intoarcere a lui Migkin

in Elveqia. lntre aceste doud momenti emblematice se desfdqoari

sublima gi zadarnica rentativi a prinqului de a demonstra ci din

Risirit ,,i*-r"q"" va salva lumea". LIn roman a doui lumi deci,

ale ciroi legituri (nu in ultimul rind mijlocite de tabloul lui

Holbein) siit problematizate pini la extrema ultimi'

NOTE

1 Lebenserinnerungen der Gattin Dostoieoshis, ed. de R. Fiiliip-Miller;i

frriedri.h Eckstein, iliinchen, 7925, pp.771-172 (trad' rom' de Leonida

Teodo rescu, IJnivers, Bucureqti, 797 5, pp. 1 42-1 43)'

2 Despre problemele de datare ale acestei pic-turi: H. Reinhard,t, -Das

frr*t.hurigrja'h, d"r toten Christen von Hans Holbein d. 1.", Zeitscbrift fil'r

S c h w e iz erlsih e Ar ch iio lo gi e un d K un stge s c h ic h te, 20 (19 60), PP' 41

i?'

3 Toate ciatele sint di"n: F.M. Dostoievski, Idiotul,in rominegte de Tamara

si Nicolae Gane, Bucureqti, 1962; aici, p' 304'

' -tb. Sr..-o.rkhoff, .'FI"r* Holbein et Claude Lorrain dans l'IJnivers de

Dostoievski.., Actes d.u Cinquiime Congrds International,des La-ngue-s et

Littlratures Mod.rrrrr. Les tangues et lei Littdratures Modernes dans leurs

Relations aoec les Beaux-Arts, Florenla 27-37 Mai 1951, Florenla, 1955,

pp. 441446 (aici, P. 445).

^' 5 Therese \flagn"r-Si-on, -Dosroievskis \flelt im Spie-gel dreier Bilder'

KunstinterpretatiJn in der Begegnung mit.der PsychiatriC, in: R. Battegay

(ed.), Heriusford.erung und Begegnung in der Psychtlllie' 7u Ebren oon Profrtto,

Dr. *id. Gorulro Benedeiti, Bern/Stuttgar/Wien, 1989, pp' 239-254

(aici p.2a9).

'- a'R. L- j"ckson, Dostoie,z.tsky,s Quest for From. A Study of His Pbilosopby

of Art, New Haven/Londra, 1966, P'

' 67.

Z J. Kristev 4 Soleil Noir. Ddpression et mdlancolie,Pais, 1987, pp' 119-150

(aici p.1a7).

' i'Vezi'in special: FI.von Einem,.Holbeins Christus im Grabe",

Offentlirie Kunitsammlung Basel, Jahresb.ericbt, 1961,-pp' 51-68; H' Klotz,

-fi olb.i"r Leichnam Chri;i im Grabe", Offentlic b e Kuns tsamtnlung .B

a.se l,

Iabresberichte 1964-1966, pp. 117-132;J. Rowlands, Holbein. The Paintings

"oi

iars Hotbein The Youigtr, Compteti Edition, oxford, 1985, p' 52 9i urm'

-' ; o. S.ttirr"t v. Flescheriberg, .Die Technik des Bildeinsatzes", Pbilo,log.u-s

LXXII (N. F. XXy1) (1913), pf. Sr-tr+; E. Keuls, -Rhglori_c and visual Aids

in Greece and Rome;', in E. A. i{avelockiJ. P. Hershbell (ed.), Comunication

Lt, in tbe-Ancient World', New York, ieza, pp' 127-134; J' M' Blanchard,

.The Eye qf the Beholder: on the Semiotic Status of Paranarratives", se-

'*;ot;ro,22:3/4 (1978), pp.235-268; Ph. Hamon, La Description littiraire'

Paris, 1991, PP.7-9 9i 119 9i urm. ,

f O U. d"t t ti ne,'La poitique de Dostoieoshi, Pais,lgT0 (in rus;', 7927).

17 Yezi supra, nota 8,

ii rirt"t h. p" ."-" tabloului (IESVS NAZARENVS REX IUDAE-

ORUM) este de irovenienqi mai recenri: Se pare ciinci din secolul al XVI-lea

pi;;

"rr." .r"t Li" de un ,titlu", Pentru a indepdrta dubiul privitorului'

ua <Inb ar aoulurJatap awJoJ aun.p JnaAaJ alla-tnad uourur8eurr.l" '(gVt'd

'II_'lo^ '7251 'sue4 'eqcod ap er^rl a1 lno.ry .g ap .perl ,tolpL7),,t aurro; ep

sed e.u rnb ac aEeurl.p eruJoJ aun snos JroA uo-lnad. :aldruaxa fnop ptEI .alrg

-rurl atEol edeo;de ur alrglzr^ luJs ezerJ relsarE rlraf,nperl elliEllnrllq O€

'rnsa8ns atlnu zaJotEp rr lercads

potu ur Surrlag 'H tn-I '1951 'uq.rag 'uotssrrJ ,tap u1atmppt .taqut{ uottEunl pun

utol 'nqplan?W utl utnryqr4d was puu pt?g see,Eurlleg .11 rS .ru.rn I$ tSZ .d

'2761 '8gdg1'8qsluqac '09 utnz npupplartl '[ nt {uqcstsag ur '.sr1e1ar4

o8erul* 'd:1s;oue4 'E : rrpnts atueuodur reru alar brc zelo ps zetnull PI I 6Z

'Ol Elou ztdng 97

'lZ'd'196I'uloylsuny uaqrsirtapqv up apuE s"p pun ata&uuI

np uaqpH ':apur4'1X\ rnl BJmf,al alse txatuoc lsaf,E ur ElrleJllruuas lZ

'9tg-ZOg 'dd 'Og5l '3ue3;qef

,gOl ,l[ ,3unfiaztnjpl,an7 aqcstEo1oaql

',,196,1 ;en;qaC'6, tue srlsr$.etotsoq.yq.g 3ersapol 'OOt urnz .uasolra rlerrN

elp pJrll lrequoqts erq' rlf,seuo 'X :tuaral tzar ntseace a.rdsag .g .dec ,e-6

e eeued'flo1pI rS ((61 erou atdus) lotpJ,T ap siau&J sa7 (rlsirarolsoq 97

'hl-gtI 'dd '616I'auerpr.ra141 'p6e;ncng

,rlel5 ueqreg ri rrer5 ntprg ppuEruurs

ep 'uJolpvn <soqlv alatunW 4 ap pntctd ap alr.?C lu.rng utp arsruorcl gZ

'gng-grg'dd ''rc 'pa 'pto1p1(Dlslerotsocl tZ

'u.rn 16

gtt'd'196l ''141 'e un;:1ue tg,uauorttututtqlJ iu! (7951) ,,rrary"gratznp

-o.rde1 uaqf,sruqf,el Jauras JollElrez ulr {Jeafsuny sEC. .unur(uag'.r1g 67

'rrin 1e

ri rnln8e.rd

Inusrloclurs n_c eriela.roc gsuyts uJ Inolqn gzeelvJt rlsârolsoq .parteJrJruruas

atsa ,,auode:dns' ec Ba-raundxa ri .lerq3 'cle ,,ariuate pluau nu a.reJ indoo

urp ledrcur.rd uJ Elsuo, Ineznu (Jrlrturc urrd e;a naznru eJtpf, InrunJCI. '(:-rtt

I5 tgg 'd '.taqcnqaBel .t 'ere:1s,raro1soq 'V rzaa) laseg urp erieprs nf, aunruof,

untf spJt allnur aJE 'ueruoJ uJ Eluetsrxe 'rnlnlxatuoc E aJarJJsap v$e$V ZZ

'rO€-ZOe 'dd ''ttc 'pa 'ftrcryJ'rls,rerolsog 17

'raurPeu lraqou lnl zaroleP

o erIauV.C[ r$ neane3 EI ?aratrtur"rl 'lzz-16l .dd,(OgSt-gg8l) ,aqurna IAX

-pls aqJuJt[',,r1s.tarolsoq ur rcrJourd r^rtolt. .erlaury.q .y 16 rza,r,r:1s,rarol

-soc pl frual EJ errucrd a.rdseg 'naznru r$eyace urp seuJ supl{ ep ,,lruorpzarog

u?oJ rnlruulJs rnlnder Eeralpl' ap Eqro^ ygeqo.rd auzoJ ?suJ atsg 'ureglol{ lnl

pererrnl g re riugd raurud F rcurr lnlorrdec u1 up1$g11 ep l?.oê Inolgsr pJ ,1.u.rn

16 Sg 'd '_9761 '1qsaa1olsoe zaqr aubusqtp uotlp?tJ 17) etwrd 15 rys,rarol

-soq a.rdsap lualarxa p;eua8 u1 lnlorrdec ur aurisns neaup3 sanbcef gg

'€g5l '(apelgld) sue41otp1,7 u7'totp1,1 ap flatu?J saT.rqs,rerolsoq .hl .J 6t

'r{sêrolsoc rnl rolelur^nf, E plaplJ arEpar o ef,

psealaiul arngarl erc{slerotsoCI rauuv Inleurn( urp rnlnolget Eerau.saq gl

'g€g 'd '(g1 erou u1 ec) rrels,rarolsocl .C'v lI

un r'op 1c luss ,rurrr re uI plsrxe

"(:ilffit';1ll:ili:ir'#3:ilHJ;

ap runlrrd e ?arlecrJriruas rep lsrcuoc erprola o oloce irsrxg

.10;t .d,11 .1oa

'9191 '3.rnqs.le1ad rlues 'atadg) tnt tot?lpt lnur1 aftosr.Lta ,urzrue;ey plo{lN

rn1 'pqego.rd aueol \ztetorep as lnslndurl W (69€, .d ,016l,e,rocso141 \zatse4

araonpe.lt) piuyaya; ap es er;e.l3orq u1 eriuare aSB.rle ueurssorC pruoe-I 9I

'urrn rA ,ee 'd'9g6l ''slTurals8ruoy peruo3 ErEqrEg uol uarlrsrssn1 ruap sne

'ua1sa1y, uap u asza[ atq',taqc1qa8zl tre:1s,ra(otsoq eu,rauoEug Euu17 El

'('r'z) tn1ruolne ea.lrra;d.lelur aurlsns e nrtuad plErrJlp

-our;oSn tsoJ E €erarnprrl 'gtg-g'g .dd ,.trc 'pa,1ulotpJ.r:lsaarolsoq g1

'pll'd 'II 'lo^ 'y1g1 'Erzdrc1 1za7 autas pun utaqlopj .uue'ur1o2tr .y g1

lyt vrlsl'ra NI rorot Nn

348 IMAGINITEXTUALIzATE

r6alite, n,en a poinr?,, (L'Id.iot,trad. de A. Mousset/B. de Schlo-ezer/S. Luneau,

C"fii-"ra, pliiade, tlb:-p. +SZl.lnrraducerea romineasci: .l1i poqi ?nchipui

oare ceva care n-are chip ?" (ed.. cit., p. 5a8).

31 R. L..lackson, (ca in nota 6)' p. 58.

32 ln scrisoarea lui Dostoievski cetre Apolon Maikov, (vezi F. Dostoievski,

Pisma,ed. de A. S. Dolinin, Moscova/Leningrad, vol. II, Scrisoarea 318, p. 15-4

gi .o-"rrt"ri.rl lui Dolinin de la p. 439), se poat" vedea ci scriitorul formula

consideraqii asupra semnificaliei icoanei p"ntrn poporul rus exactin perioada

in care lucra la idiotrl. Este vorba aici deipre o problema specific ruseascl din

anii tirzii ai deceniului gase qi primii ani-ai deieniului qapte, vizibill in alte

lucrlri ale lui Dostoievski. l.i Demonii (1873) cu precldere, .princip-iul

icoanei" esre opus intr-o manieri foarte nuanqatl Madonei Sixtine a lui Rafael

(lucrezla .rn ,trdi,, asupra acestei probleme). Este remarcabil ci in acelaqi an

irsz:) prietenul lui Doitoievski, Nikolai Leskov, publice Povestirea Program"tici

ingerul cdzut, care duce mistica icoanei ruse la aPog€u. Despre aceasta'

recent: Hl Belting, Bild und Kult,Minchen, 1990, p. 30 9i urm'

33 Yezi lucrar"a fundamentali a lui Einem (supra oota 8)'

34 Yezi G. Millet, Broderies religieuses de style byzantin, vol II, Paris,

1939-1947 gi p.Johnstone,The Byzintine Tradition in Cburcb Embroidery,

Londra, 1967. despre legitura dintre .epitaphos" qi -imaginea sacri", vez,i:

D. pallas, .passion ,rnd"Bestatung Chriiti inByzan",. Der Ritus-das Bild"

in: Misce'llanea Byzantina Monac:ensia, ed. de H. G. Beck, Miinchen, 1965,

p. 1g7 siurm. qi n"ld"g (ca in nota 26), p. 742 qi urm. Despre funcqia liturgici

I epitairrl,ri, vezi : H.JlSchulz, Die byiantiniscbe Liturgie, Galubenszeugnis

und Symbolgestalt,Tner,lg80, p.-181 ;i urm.

:S'Obse&a1ia lui Dostoierrrki d"rp." spaima gi indoiala ucenicilor..in acea

seari.. ne permite insi si pt.r.tprrtrJ- .a leg" scena pictati de Holbein de

Vinerea Mare.

'(Zt-S 'dd '7561 'auqwaloN gZ-92

'largqcnapTspuoJ-ep-_xn?q3 eI rnuri nr,r.coloc) atnlutad el supp sdutal a-1

',,tpue:qtuaa zaqc arqde.rSorgolne re tre:uodotny .a8essed al aJpured.

-

'

9 rc-e 6Z' dd' C 661'turaqura2tr "e.rorueurng elcy

'Hf,A'686 [ ruoU ?rrerzuaH E arltorlgrg .rap unrsodud5 sapuorleu retul' En A

raauras u qr$ /.aq!,! nlisuhx ne'('pa) ;auurr1tr'1y'q ur ',,acru.ror ur ruroN.

-

'

6€,t-9OI'dd'066 1'ryoa,ra1q-qcrrnz-ureqs

-epllH '3e1-ran-srulo 'II 'atsuny rap arroer{I puE alqrrrlrsaU rnz JBerrreg

reuqrul,rhl :ut Sunu&taupstlaqqrll.tlA nqrsualisunq uaunf .sxnaZ sap uaqnp.U

aKI '(pe) rauro)-'H ur ',,aJAnp sollunhl uo,r SunBpqcrslrnrag rarapuoseg

retun uepunqrqel'll urr 1re{qrr1lrl/N pun pllg 'lya;Jg-aro(rn} rac[.

'gv-z€'dd't661-

'gz

'sctqlalsay pur ,C8olodotqtuV'.tgy uJ',plro.rN\ d.aN arlr ur uorloê(I .re1ndo4

ur pue a8y ueplo3 aqr ;o 3ur1ure4 qsrued5 ur uorryeddv pue a8eurl. -

'

GS- t Z' dd'266I, at tV -aqrc 77 elsrlar

ug rn.lpde ? qrrapo) Euehl-rauv prerolep plorueds eunrsral o) '9gf-g6,1'.dd

'(t tOt) gg'atqtqcsa8runy tnt ltuqtsttay ur',,eqruora6 sue.req.rn7.

'681-g9t '(SSe

-

t) gy 'atquqcsa8tsuny nt ttttqrs?taz ur ,,,zanbze1a4 uoa

<sEurual\l>> uep ur le:uod sagrqEruol pun arJoar{tlsunl4 :sr8aa o8eu1.

'Eg-lg 'dd

-

'gg6[ '1to,7 ap

aua,a[ ur ',,uo1oprg.l ta aualeH : rrolleg ap asaqlue.red aun.p sodo.rd y.

'(.redrr -

qns)

966l 'en'r S.rnqrarg '8.rnoqug ep serrelrsrelrull sasserd ,.toututag si,tgi41d

-lzslpoiut urg 'Dnal seq '('pe) rlrsr?It .gTgourqdeq .q ug .,,apars ,11ny

np te aIAX np a;nturad el su"p sewrueg ua allr^ p-I .oroJ Ip lqioT.

'€,w-eez 'dd't85t -

'sue4'(yy 'autaH,l ap statqtS) aluuoql ap uolttltq?H.7 .na7 np sa1oqut,5

sa7 '(pa) norel '3 ur ',,anbtdoln elxat np auotsrqg;d

- a1e9pr grri ej- -

'eau riupdounf,er ep lior ad .rn8rse l-f s near1 .rrnu6rgo pour ur qdu4ruJ es rpap

llnru rEru lelnrlos nE-r aJEJ autalqord ap euas o no rietun.Uuoc ,.1o1 Inpuy pl

lnzpa, nr-s selruerunFl I1rrulp? rrJolrepal r$ at$aueuo.l ur Joletxal ruorprnpEJl

'at.re.d u1 1o1e lurniptu earnd a1 _e nrruad a.leru pe;d tlnru ersJ pl?uuoJur

ap 16 r.ra:pd ap rrnqrurqrs 'acrye.rSorlgrq rripur.loJur .rn1n1rls ra.rrn2r,ra: ui.rd

leln(e ne-u a:rr Jole, InJ?urnN

'so( reur atEJrpur elrpaloJ arunlol nes etsraeJ

ellreJrp ug lerirur arecrlgnd lsoJ ne tunlo^ lsaf,E rsarntprle arer eplpnls

rarirpa e-rdnsr gloN

350 NorA ASUPRA EDITIEI

- .Manet recont6 par lui-mOme", in Annales d'Histoire de l'Art &

d'Arcb6ologie (Universit6 Libre de Bruxelles), XIII (1991), pp.79-93 9i XIV

(19e2), pp. e5-110.

- -Kopieren wie einst oder: Degas und die Meister", in \7. Schmid (ed.),

'Wege zu Edgar Degas, Matthes Ec Seitz Verlag, Miinchen, 1988, pp. 366-382.

- .Bedingtes Sehen, gehindertes Sehen. Zur Geschichte der impressionistischen

Bildauffassung", rezumat al unui curs inedit linut in semestrul

de iarni 1989/1990 la lJniversitatea din Gtittingen.

- .Caillebotte et l'intrigue visuelle", in Degrds, 69-70 (1992), p. 101-1 12.

- -Die Hand, die Leere", in A. Matthes (ed.), Wege zu Giacometti,

Mathes & Seitz Verlag/Galerie Klewan, Miinchen, 1987, pp.75-84'

Le Chef-d'euvre inconnu et la pr6sentation de pictural", in Recbercbes

-

Poi'6tiques. La Prdsenutlon. Sous la direction de Ren6 Passeron, Paris, 1985,

pp.77-91.

- -

- .salambovary. Essai sur l'iconosphEre de Flaubert", conferinltr

pronunlati in cadrul Primului Congres Internalional al Academiei Romino-

Americane (Sorbona" Paris, 1987), dedicat memoriei lui Mircea Eliade. Apirut

in: Journal of the American Rornanian Academy of Arts and Sciences, 12

(1989), pp.703-117.

- .Ein Idiot in der Schweiz. Bildbeschreibung bei Dostojewski", in

G. Boehm/H. Pfotenhauer (ed.), B e schreib ungsh unst - Kunstbescbreib ung,

Miinchen, Fink Verlag, 1995.

ltt ce privegte ilustraliile, se cuvin adresate mulgumiri, pentru sprijinul

acordat """" in realizarea volumului, Arhivei Seminarului de Istoria Artei al Universitilii

din Fribourgr precum ;i urmltoarelor muzee:

Courtauld Institute Galleries, Londra

-

Museen der Stadt, Koln

-

Mus6e d'Orsay, Paris

-

Museo del Prado, Madrid

-

National Gallery, Londra

-

National Gallery of Arg Washington D. C.

-

Offentliche Kuns!sammlung, Basel

-

Staatliche Kunstsammlungen Dresden

-

Stidelsches Kunstinstitut und Stidtische Galerie, Frankfurt /M.

-

The Valters Art Gallery, Baltimore

-

'operd 'prrp?htr

(urc

'gxgg 1,qzutd ad raln ,OWL_9e9I

atds 2o1ctd un ap vlduta.uoc lzu7t,spt solsltJ 'rrengtnz rp oitir.t"rg .7 I

'elnlrlsul rry'o8ucrq3

'.urr 89IXO6Z 'pzu1d ad p;r:.,lZ9I,4u37tspt solsl),uengtnTnp o"r,r,r"rg .9y

'u- 69 rx8!z'9zurd a d rarn

.o€9

t, t1 uB 7s7,,t s olsltJ, r"ntr.p 6"Poili;o.il"^

'oPerd

'plrp€I tr'urr ggxgg[ ,gzurd ad laln .9g9I ,stutuary sv7,zanbze1a1 oSarq .y1

'^ e n 'I's8ll

'leuorotlq €cerorlgrg 'plrp"f,l '""I-AIX IE rnlnloras e aleleurn( eruud ,avtotl

sluotirrulsae 4uotslH urp p;nl?runu ,aVqty

1u1 ranpltn.urruoue nrrsa€N .€I

.nrlptap ,laualZ oandpy.Irra{sruaal{ uE^ uauethl .ZI

.rfua11e9

rrv srarl?/N 'arourrll€g , gggl ,taualE oandT,y ,1cra:1sruaa11 up^ ualreehl . I I

'en 'l'981r

'leuorceg Eralorlqrg .pypentr .Eal-AIX Ip rnlnloJes e alBrfrun( euutd ,aoto.t1

stuotpausacl pyolslH urp prnlprurur <laualg vattdpy,ulruoue nJlsaztrAl .OI

(wr

' oue1r141 ro I X 98, yzurd e d re1n, t ato.r1 y at a p y c,. ",rro;;3"ii".";t ;tt t

'eurog l*r egzx6rr

,ezurd ad wrn ,.a1ou tzatappJ.rrr.rr;t:::j"tot" Elral?c

.rnlnu€rrteA

?alplaC 'tIgI 'urf, On ap ezeg,gtsetl ,o8tog urp lnrpuazuJ

,peya.7

'runasnnl saqcsrrolsrqlsun)I .puar1 ,.tnalrulV,p tau?qyC.ualcuerg sutrC .9

'tpsa.rg '.rur o9IXz8 ,ezurd ad laln .o'9I gdnp ,7ustry.rrr";"tJr"Jr",1:ltu{""

'eqJrutr i allap aleuorzeN prrelleg .ourgrl ,ruJ OOZXOg

.utua1 ad eradurel

'r"l-AX IE rnlnlocas 1nro1(rur

..Ilrrrp ,1aapt

lvtll .ueqrlr ruruouE .rrr""141 .y

.?JEorJeJur EJrjesrq .ocsaruerg ue5

erqrspg '1s1ssy 'pcsa.r1 '662I-16ZI <ozzetv ulp tolqoamp oanuotzJ.omorg .€

.€9gI .srr?d (seluElra3 ap aro(rn|

uoq nrtued ern,rer8 ."' pulut plsya)y,phuuoq,!1on7.'. "."roq "i"lrrrg

.7

ernaBr' ,-...uoyoc ap zt,d,,dn -i'il',';:ro":':i:n?:.'":;:!;2"::r{;:;""^

rolrriBrlsnlr 31sr-I

352 LrsrA TLUsTRATIILoR

18. Jan Van Eyck, Potretul sopilor Arnolfin;, 1434, ulei pe lemn, 82x59, 5 cm,

Londra, National Gallery.

19. David Teniers II, Arbiducele Leopold Wilhelm vizitind galeri.a sa de

picturd din Bruxelles, spre 7647 , ulei pe placi de arami, 106x1 29 cm, Madrid,

Prado.

20. Diego Yelizquez, Filip 1V (-Portretul de la Fraga'), 1644, ulei pe pinzi,

133,5x95 cm, New York, Colecgia Frick.

21. Juan Bautista Maino, Recucerirea Bahiei, 1634-1635, ulei pe pinzi,

309x381 cm, Madrid, Prado.

22. Diego Yelitzqrez, Filip lV,1655, ulei pe pinzi, 69x56 cm, Madrid, Prado.

23. Juan Carreio de Miranda, Carol II, Berlin, Staatliche Museen.

24. Francisco de Zurbarin, Ndframa sfintei Veronica, 1631, ulei pe pinzi,

101x78 cm, Buenos Aires, colecgie particulari.

25. Francisco de Ztrbarln, Ndfrann sfintei Veronica, 1658, ulei pe pinzi,

105x83 cm, Valladolid, Museo Nacional de Escultura.

26. Maestru anonim din regiunea Rinului inferior sau din Westfalia, Purtarea

cru cii, Koln, \T allraf -Richartz Museurn.

2T.Maestru anonim din secolul al Vl-lea, Mand'ylion, Cetatea Vaticanului,

Sf. Petru, Capela Sfintei Matilda.

28. Jan Wiericx, Purtarea crucii, ilustragie

gines, de H. Nadal, Anvers, 1593/1607.

la Evangelicae Historize Ima-

29. Francisco de ZurbarLn, Ndframa sfintei Veronica, 7637, ulei pe pinzi,

70x51,5 crn, Stockholm, Nationalmuseum.

30. Domenico Fetri, Ndframa sfintei Veronica,inainte de 7622, ulei pe lemn,

87,5x67,5 cm, W'ashington, National Gallery of Art.

31 . Philippe de Champaig ne, Ndfrarna sfintei Veronica, c|fte 1660, grar"uri,

Paris, Biblioteca Nationali.

32. Ndframa sfintei Veronica, Ja6n, Catedrala.

33. Maestru anonim, Ndfrarna sfintei Veronlca, secolul al XVII-lea, ulei pe

pinzi, 100x82 cm, Milwaukee, Art Center.

34. Francisco de Zurbarin, Ndframa sfintei Veronica, ulei pe pinzi, 104x84

cm, Bilbao, Museo de Bellas Artes.

35. Jacopo de'Barbari, Naturd moartd, temPera pe lemn, 52x42,5 clr^,

Miinchen, Alte Pinakothek.

36. David Teniers ll, Arbiducele Leopold Wilhelm ttizitind galeria sa de

picturd din Bruxelles, ulei pe pinzd, 95x126 cm, Staatsgalerie-Schloss

Schleissheim.

37. Franz von Stampaert gi Antonius von Prenner, Foaie din Prodromos

T b e atrum Artis P ictorLre, Y iena, 77 35.

38. El Greco, Viziunea sftntului loan la Patrnos, spre 1580-1585, ulei pe

p1n2d,236x718 cm, Toledo, Museo de Santa Cruz.

39. Diego Yelizquez, Viziunea sftntului loan la P4trlos, spre 1618, ulei pe

pinzi, 135x102 cm, Londra, National Gallery,

40. Jan Sadeler, Viziunea sfintului loan la Patrnos, gravuri.

41. Diego Yelizquez, Irnacuhta Conceppie, spre 1618, ulei pe pinzi, 135x1o2

cm, Lodra, National Gallery.

42. Diego Yelizguez, Autoportret, spre 7623, ulei pe pinzd, 56x39 cm,

Madrid, Padro.

43. Antonio Vallejo, Fecioara din Guadalupe,1782, Montemolin (Badaioz),

Biserica parohiali.

44. Antonio Vallejo, Fecioara d.in Guadalupe, detaliu.

'nrlerap' atrls a aoun g'larnq tqrerqly'Zl

'prna,rr3o1tx'69g1 ards'anlsaavutg'ra.rng lqrarglv'Il

'nrlelap'(,,urarg EI ap EuopEI I') lntuut4 ?tt vrponal '1ulllag ruurôrg 'Ol

'Ererfl'ouEIII I '.tur 8tIXg8'uura1 ed reln

' e 1 e 1' ( - er ar s E r a P'::i;#

),

ri:r{ ::,,i:: 7;,'j ;;}'];l [::l"J?

.

3 ;

'e::-rJEJ BrruapettrV 'owe3;ag 'luul l€xll

'uure1 ad Bradurar 'tgtfOgVI 'incuutr1 nt pttoDal 'lrlll"g ruupôrg '19

'l.ra11e9 lpuorl€N 'Erpuo'I (tur 6IXg'.SZ

'uruay ad Ialn '€€tI 'ulot uoqtux 11t ryqryq ap putod'rylg ue.,r. uet'9g

'P1II€Je Ur

grnar:3 '289I'on?r?ty m7

Titatuodotny 1,dup ?tnaetg'rllloC prErlrr1 '99

urr t.9IXg,9Z

'rrn,rer8 '9791 'sut.taau)S sfltiad '(s1e11 sue;g gdnp) 'apyan ap uE^ uB['t9

"uaesnw aqcrllP?rs urlja g

'tLrr l'llx6'6I'pvrc:r-ap gceld ad \ap'lZ9I'lvqtvq ap fttuod 's1e11 surrg'g9

'p.relnrrrred ariraloc''y'11'5'gzu1d

ad raln 'urr lgxgl 'gg9y ards'tatuodotnv 'o11.rny41 urgersg aruolorr€g'29

'dra11eg

l€uort?N'erpuol'u;: l7lx6ll

'gzu7d ed leln 'gl9I atds'latuodotny'o1ytny1 uegarsg eurolorrug 'I9

'nrln'I (sued '8g9I 'u1u1tual pnp 'tsael{ rep uel snaruoloqrrefl 'g9

'erEIPd uruqBurlcng'erpuol

'urr t8x9(90[ 'pzu1d ad IaIn 'tt9I 'svg eqw8y'u(r6 ue,r rpuBrgurag '69

'p.rn,rer3ogx

'Z6VL 'Tntuntcl u) ptpoliag pugt4d atnT Tululg 'ruruoue nrrsaetr I '8g

'sauv sEIIag s?l ep oasntrAl '.EIII aS 'luu) lZIxO6I '9zu7d ad Ialn '999 [-t99 1 '(.era1

Jr^ras EI ap uaSrrn e1') lncuut4 nt y#2or.el'oprny41 urqalsg au.roloueg 'lg

'SEJJeC Prlf,aloJ'erpuol

(urr 6,€XZg 'Pzuld ad rc1n'T,ttsoatat q Ppf 'o1p.rn111 upqersg eurolorrEg '9g

',(re11eg IBuortEN'urpuol

'uJf, O€xZg 'pzugd ad rc1n'T,ttsvatat q ylpg'ollunry uEqelsg eurolorrpg '99

'runasnrul?uorlpN

'<uloq{rors'9zu1d ad Ieln't99t 'y,,usva,tal e7 pteg'u(1a uEA lpuprqrueU 'tg

' e zur d e d p v,' t se r - e s e r' ? u s p a r a ! q, h ;;';: #:illt],"""i :#y;,"* ;'' : ?- t

'dralpg leuorlrN 'uor8urqser6 'Lur l1lxlal'gzurd ad raln '9791 ards

.(,,se'alesse1-)p,nsoatal"T#Z:!"#Tr",11"11T,HilT#:t';"E;Ifu"u

IaIn '999I-g9 91 'cstcuo.rg m1ntugts oaumn1l'olluntr I u?garsg eurololr?g 'I g

'adnleprng ep pf,rlrspg-oasnyq'ocrxa141 ap p"pnr3 'Lu) f'gZx6'Z€,

'gvtete ap greld ad raln 'ggBI 'eyery eluvs rsatal uuuad o1o.L-tcg 'Og

s,sexs,sz.eruerd"apr*,J3;t"rt;l;::,:::';;X:,:;#;il;:#:l':::;2r'-'

'adnleprng ap Errlrs?g-oasny41 'ocrxa141 ap pupnrJ

'Lrr) g€xg'g7. 'nurre ap gceld ad Ialn '106I 'zauatutf o,tvzvT rtwad oloa-x7 'BV

'rur 8IX8'.9Z 'prn,re;3 'elll'1tonqoz.qlrry ul !44m) ap nuaptda taun 1ndunl ug

/.t/l ut atedo adn1epot47 ulp pteolra1'osocuor; tezetle1g rS rrregl ap gsof'7p

'erued5 'eJnpEruerlsE

'adnlepung urp earrlsfuJhi 'adu1vpoug u1p erpotraJ'tlrruouB nrrseEI I '9'

adnppenS ep EJouaS ?rtsanN

errlrs?g 'ocrxa141 ap p"pnrf, 'adnloprng ffip ertotral'urruou? nJlsa?W 'gt

€9€ uo'rrrLvursn'rrvrsrr

354 LISTAILUsTRATIILoR

73. Albrecht Diirer, V iz itap iune a, 1 503-1 504, xilo gravuri.

74. Albrecht Diirer, Vizitapiunea, detaliu.

75. Albrecht Diirer, Adorarea Tinitdpii, 1511, ulei pe lemn, 135x123 crn,

Viena Kunsthistorisches Museum.

76. Albrecht Diirer, Adorarea Tinitdpii, detaliu.

77. Albrecht Diirer, Martiriul celar 10 000, ulei pe lemn (transpus pe pinzi),

1508, 99x87 cm, Viena, Kunsthistorisches Museum.

78. Albrecht Dtirer, Martiriul celor 10 000, detaliu.

79. Albrecht Diirer, Ersam din Rotterdarn, 1526, gravuti,24x79,3 cm

80. Nicolas Poussin, Autoportret,1650, ulei pe pinzi, 98x74 cm, Paris, Luvru'

81. Jan Gossaert (zis Mabuse), Portret de bdrbat,53x44 cm, New York,

Colecaia Hickox.

g2. Frederick vroom, Autoportret,4gx3T cm, Darmstadt, Flessisches Landesmuseum.

83. \(illem Buytewiych, Autoportret, spre 7622, 13,5x9,1 cm, desen, Londra,

British Museum.

84. Jan Vermeer din Delft, Geograful, 1669 ( ?)' ulei pe pinzl, 53x46,5 cm,

Frankfurt pe Main, Stidelsches Kunstinstitut.

85. Jan Vermeer din Delft, Geograful, detaliu.

g6. Frans Mieris cel batrin, Dueti\,7658,31,5x24,6 cm, Schwerin, Staatliches

Museum.

87. Frans Mieris cel bitrin, Duetul, detaliu.

88. Rembrandt van Rijn, Autoportret, 1629, ulei pe,lemn, 37 cm, Haga,

'5x29

Mauritshuis.

89. Rembrandt van Rijn, Autoportret,1669, ulei pe pinzi, 59x51 cm, Haga,

Mauritshuis.

90. Rembrandt van Rijn, Autoportret cd certetor,1630, gravuri'

91. Rembrandt van Rijn, Autoportret caPrinl,7629,uleipe lemn, 89x73 cm,

Boston, Isabella Steward Gardner Museum.

92. Rembrandt van Ftijn, Autoportret, 7640, ulei pe pinzi, 100x80 cm'

Londra, National Gallery.

93. Rembrandt van Rijn, Autoportret, 1658, ulei pe pinzi, 133,5x104 cm'

New York, Colecgia Frick.

94. Rembrandt van Rijn, Autoportret' 7669, ulei pe pinzi, 82,5x65 cm, K6ln,

Sf allraf-Richartz Museum.

g5. David Bailly, Autoportret cu naturd m.oLrtd, 1651, Leida, Stedelijk

Museum De Lakenhal.

96. David Bailly, Autoportret, spre 1642, colecqie Particulari'

97. Edouard Manet, Siudiu prniru lui Moise",1860-1861, ulei pe

"Gdsirea

lemn, 35,5x46 cm, Oslo, Nasjonalgalleriet.

98. Edouard Manet, Nimfd surprinsd, 1851, ulei pe pinzi' 746x774 cm'

Buenos Aires, Museo Nacional'

99. Edotiard Manet, Domnisoara Victorine in consturn de .espada",1862, ulei

pe pinzi, 165,1x127,6 cm, New York' Metropolitan Museum of Art'

loo. Edouard Manet, La Pbre Lathuile,1870, ulei pe pinz1,93x172 cm,

Tournai, Mus6e des Beaux-Arts.

101. Edouard Manet, Autoportret,1879, ulei pe pinzi, 83x67 crn,New York,

Colecgie particulari.

102. Edouard Manet, La pescuit' 7867, ulei pe pinz\,76,8x723,2 cm, New

York, Metropolitan Museum of Art.

'?JEInJTlJEd

erlf,alo3 (ruc Ogxgg 'gzu7d adpln'ZlgI arpr.uoilpq a4.rosrroy41 arlueg .6ZI

PIaJ II€rlsrEI/{ 'lo3 'rlroi(,x,eN

'gzuyd ad raln'tuc Ogxgg'€lgI 'sautudoS sap p#aafo7.1euo141 apnEIC .gZI

'trv Jo ,fua11e9 I?uortEN .uotSurqsr/Xy

'.Lur tIIx€6 'pzu1d ad ;nln'elgI-Zlgl 'pta.tat va7o3 ,rcuey11 p;r-nop1 -lZI

'arrale8apleuaC arlf,rlreels'lassry, pl.wottt otn7v71.qoegrura11 3ue3;1or11 .97 y

- 'Elerparef, '(erleprq) eual?A el,gzlurd ad raln ,gO9I ,1ruotpzarcg

uvol tn1utqts oal,oy(rcaq 'or33u,re.re3 ep rsrratrI ola3ue1aqri4 .971

'arrapSapleureg 'uq;ag .un Z6*ZZI .u:uo?l

ad eradruar 'OgnI-OgrI alpc'tvzo7 tnl uarataul (rateiano uE^ uaqlaV .tZ I

'uV to runesnW'erqdapelrq4 .urc g.9jxg.9g .uura1 ad zradurar .9y91

atlec 'ucut3 tatyurld'(.ezura.lassg.llap oJlseeI I.) ruruoue nrrsael l .€ZI

'suv aurc Jo urnasntr l <uolsofl

'<rrrc l9xo8'gzugd ad Ialn'Oggl-llgI arrpr 'uazny4J oT,seileq nBpA -771

'lra11e9 uosuqof relad pur .reosq ,erpuo Î .TlnquoN !rynpro7

qlca1oS ulp ttnolqq uc (uoquaqaq3) asnog euplsa?uql.sr,r?C rrelrsf,s .IZI

'arnrlrsul uV'o8errq3'utc 7,71xg,gg.(larsed

elurlenbce 'arro; enbce) plxnu prruqal ,ggg1 ,ntan7 v7 ,seBag reSpg .g71

'9981 'nuoy41 ap ,tolqq tuuu vlot u7'rarwn?C a^"tsng .6[ [

'al?uon?N anbqqr

-ollglg 'sue4 '7991-5 gg1 'ahqcs ap ta1ez ut't-ttutp ,se?aq 7,ut3o4 reSpE .g 1 1

.alpuousN anbqqr

-ollqlg'str?d'998 I-l 9gl' allfs ap iarpr un-r1ulp ?u!8ed,sy3aq n?pa. 21 1

'(rrzodap) uaSunlurursapleureSsrrer5 aqosrraleg,uaqcuny4l (tuf, gZX I €

'gzl;:d ed Ialn'898I-lggI arrpf,'zaubzo1a11 m1 ntsvtug.se8aq reSpg .9y1

'y7g y '(alnsuad

16 graled nc truurrBl) laupry ntluad s1rq17-x7 .puouanbrerg .SI I

'elntrtsul plneuno3 .erpuol .un O€IX95

'qzuyd ed IaIn 'Zggl-tg91 'a.ra&tag-sallof q tpq un .laueyq pr€nopg -tI I

'y.relnorurd ariralo3

'nrr IZXZZ'pzvyd ed pln'Zlgl'ala1ota ap teqrng.lauel4l pJ"nopE .eII

'dusrg.p aasnrt

'sue4'ruc tIIxgrI'1zvtd ad laln .gggI .qoz ellut7.lauEIAJ prenoptr .ZII

'prelncruud ar1oa1o3

'1roa trl (urr a111 Ogxtg 'yzurd ed laln .99g I ,eatoo1zrty .lau"trAl pr"nopg . I I I

'grrlnrrr.rrd ariralo3 '9zu1d ad laln '99gI ,a.rndaJ.lauu141 pr?nopg .OtI

'slrv-xnBag saP aasntr/\l

'r?urnoJ'urc aI IX6t[ 'ezutd ad laln .tlgI ,VuaruaBty.laue11 pr?nopg .60I

,r.aN'urr Z' Oe IxZ' 16' gzurd a d r"r' r r, ;t:;::r:;1::ffiTl:::il1;T*

uerTueglnoC oz5epuog .euog

-rsr1 'urr Sgxgg'izqd ad raln 'ggg1 ,alant ,t2 1t!?g.lauEtAJ pr?nopfl .lOI

'sr?lEd rrlad nP agsnIAI

'srre4 'ruo ggzgp'gzv1d ad raln 'g9g1 ,lr"rq arcpogqJ.raur141 pr""rpqr?lt.p

aasn141 (srre4 (w)l1xgl'1zuyd ed Ialn.6ggI ,Taq&uvtvdg.lauey4l pr"nopfl .gOI

'lrv Jo dra1e9 I"uoIlBN 'uor8urqse21 'tn) Clx1g

'gzurd ed laln ''lgI-gt*'p.tadO q p)s?ut 7og

,nuvy\1 prrnopg .tOI

'dra11ug IEuorrEN

'erpuol (rur gIIXgl '7991'sauaVul rup7u8 u! uetuoC.tauel4l pJ?nopA.eOI

99€ l{o'IIIIlrrUISnlr VrSrr

356 LIsrA ILUsTRATIILoR

130. Edouard Manet, Bertbe Morisot, 1872, ulei pe pinzl,60x45 cm, Pans,

Mus6e d'Orsay.

1 31. Berthe Morisot, Eugdne Manet pe inswla Wigh t, 187 5, lingi, 38x46 cm,

Colecqie particulari.

132. Berthe Morisot, Vedere de pe insula Wigbt, 1875, ulei pe pinzd',

48x36 cm, Colecqie particulari.

133. Gustave Caillebotte, Podul Europa, 1'876, ulei pe pinzd, 724,7x78Q,6

cm, Geneva, Mus6e du Petit Palais.

1 34. Gustave Caillebotte, Po du I Europa, 187 6-1877, ulei pe pinzi, 1A5x131

cm, Fort'W'orth, Kimbell Art Museum.

135. Emile Zola, Vedere prin turnul Eiffel, forografie, 1900.

136. Gustave Caillebotte, Bdrbat pe balcon,1880, ulei pe pinzd,7l7x90 cm,

Elveqia, Colecgie particularl.

l3T.GustaveCaillebotte, [Jnbalconparizian,cittels80-1881,uleipepinzl,

55,2x39 cm, Colecqie particulari.

138. Gustave Caillebotte, Vedere prin grilajul unwi balcon, citre 1880-1881,

ulei pe pinzi, 65x54 cm, Colecgie Particulari.

tie. edga. Degas, Caf6 desAmbassadeurs, 1885, Pastel;i acquaforte,

26,5x29,5 cm, Paris, Mus6e d'OrsaY'

140. Claude Monet, Primittara printre arbori, 1878, ulei pe pinzi, 52x63 clr.,

Paris, Mus6e Marmottan.

141. Charles FIenry, O patd, caricaturi din revista .La Vogue"' 2 Mai, 1885.

142. Gustave Caillebotte, Interior, ulei pe pir.zi, 716x89 cm, Colecqie

particularl.

143. Gustave Caillebotte, Interior, detaliu.

144. Alberto Giacometti, Obiect inz',izibil (-Miini qinind vidul"), 1934,

bronz, 153x32x29 cm, Vashington, National Gallery of Art.

145. Alberto Giacometti, Mingiiere, 7932, matmtrd, 49 cm, Paris, Mus6e

National d'Art Moderne.

146. Alberto Giacometti, Desene dintr-o scisoare cdtre Pierre Matisse,7947.

1 47. Alberto Giacometti, Mind prinsd, 7 932, lemn 9i metal, 20x59,5x27 cm,

Zirich, Kunsthaus.

148. Ren6 Magritte, Dificila trt'uersdre, 1926, tlei pe pinzi,81x65 cm,

ColecAie particulari.

149. Alberto Giacometti, Masa, 1933,bronz, 143x103x43 cm, Paris, Mus6e

National d'Art Moderne.

1 5 0. Alberto Giacometti, M tnd, varianrl, 1 9 47, ghips, 55,5x79x 1 2 cm, Zirich,

Kunsthaus.

151. Hans Holbein, Cristos tnort,7527-1522,tempeta pe lemn,30,5x200 cm,

Basel Offentliche Kunstsammlung.

152. Hans Holbein, Cristos mort, detalru-

753. Galeria de picturd din Basel, desen, 1848.

154. Maesrru Punerea in mormtnt, 1433, piart\ policromi, Fribourg,

"nonim,

Capela Sfintufu i Mormint.

155. Maestru rus, Coborirea de pe cruce, secolul al XV-lea, temPera pe lemn,

90,8x63 cm, Moscova, Galeria Tretiakov.

155. Andrei Rubliov, Mintuitarul, spre 1409, temPera pe lemn, 158x103,5 cm,

Moscova, Galeria Tretiakov.

157. Hans Holbein, Cristos mort, detahu-

158. Maestrul Nicolae, fiul lui loan, Epitaf, 1407, Londr4 Victoria and

Albert Museum.

.'g .ITSIILVS

9Z

9'€ ''U'AVCAJIVS

lgt'6tr''o'NNvlrllHcsrys

9tz '1-'w 'g'I'Ilvrvs

,re 'o* ''u 'saHruvg

gt 'w ''9.9uuvg

o9I

..J .Nouvg

gt 'w ''J'Iccouvs

o9l '6ot '18 'lB 'r, ''d 'IHccoxt/f,

67,1 ''W ',d 'ICUVS

0tt

'cor 'go 'f 'oNrvualtvz d vlcxvfl

08 ''o'ouvtruvg

g€a'ee''{'I-I-IaNICNYg

9lt-662

'lgz '6rz 'ol-g'a 'ac 'H 'Jvz'rv[.

os ''I'stuv5nttr-rrr{

88 '9t 1diVZYC'MC XYSVI.IVS

981 ''u'NL,NC-IVS

ooz ''It ''IV{

tgz'9L ''H 'g 'ugyxvg

z-tot,'6-l6t''c l'l'IIVg

Itt'6zt ''w 'NIJHVS

9l ..)I .rct/g

Iz ''x'Nocvfl

tec ''w'NoluaHcvg

,8 '89 'gz'oz ''Js 'Nllsncnv

cs ''W-'/t\'UAOV

l8z ''Ls'3 'c 'Nrsnv

ts '1..'Hc 'Nnuf,nv

6at ''r.r' 'w'svlxnrsv

,aa ,.z.cnursy

oII '68 ''n 'H'Nasslwasv

It 'nruBf,sv

zs ''g 'f 'ININaI^ruv

92,91 ,-rgloJsruv

srl '81

'91 '69 '99 '1, '€,, '9e '€c 'lz 'sT'Iaddv

ci ''J',Lrs/Na'IazNv

tet '6a ''Js 'NOJNV

69r'l9l

'8Zr 't-r8 ''c 'zancINI o'IncNv

.NagNV

r9z

9z'ez ,.L gvruoNv

"9..9

tl't''ot 'asrqcuY

oct ''I lr,rvwv

OCI .'V .ZTITVA'IV ZT}IVA'IV

glz'loz'l8I 's8 'c8 ''s 'suad-Iv

,.s

c'

.d .Na-I-IV

srt '6e'suvw 'Iac nuoNvxafv

69I ''W'SUCS-IV

lga 'ogc '9lz '99c 'lgl 'gg

'28 '08 '69 '91 '9a 'tz, ''g "I 'LLxag-IV

oz .I cfuv-Iv

gs .t9 .ellgf,v

€Z .OISCTLO IO INLLSO9V

60I '€oI

'oor '66 'so ''I'anuvcv ac vNncv

s6 '26 'vssaca NI(I uvcsv

alunu aP errPuI

358 INDIcE DE NUME

BAUDELAIRE, CH., 205, 274, 216,

218, 231--2, 245, 284, 286-7, 326

BAUE& H., 86, 158

BAUER, \7., 25

BECK, H. G., 348

BELLINI, G., 767-9, 786,247

BELLORI, G. P., 49-s4, 188

BELTING, H., 108, 729, 186,328,347,

348

BENJAMIN, W'335,347

BENZ, E., 129

BERGES, \r., 88

BERGMANN, E. L., 86

BERNINI, G. L, 4I

BERTHAUT, M.,277,287

BIALOSTOCKI, J., 187, 201

BIASI, P.-M. DE,251

BTDEZ, J., 25

BIET, CHR., 45

BLANC, CH,224

BLANCHARD, J. M., 346

BLANCHE, I.8.,232

BLANKERT, A.,201

BLAYNAY (LORD), 1oe-10

BOHRER, K. H., 10

BONAFOUX, P., 187, 2Oo

BONIFACIO, G., 159

BOOTH, \7. C., 45, 23O,276, 287

BOREA, E., 54, 188

BORO\VrTZ, H. O,232

BORROMEO, C.,87

BOSCH, J.,29,30, 36, 43, 45

BOTTINEAU, Y., 86, 88

BOUILHET, L.,315

BOUILLON, I. P.,233

BOUTS, D.,275

Boward,23740

Bovary, Emm4 376, 319-25

BRACQUEMOND, F., 22s

BRAHAM, A., 128

BRAUNER, K.,343

BRALTNFELS, V., 757

BRANDON STREHLKE, C., 275

BRANCU$I, C.,29t,294

BREDEKAMP, H., 43

BREUGEL, J., 3o-3, 38, 43, 65

BROMBERT, V,287

BRO\yN, D. A., 111

BROWN, D. F.,326

BROWN, 1.,84-6, 728

BRUNI, L., 23

BRUNO, G.,26

BRUNUS, C., 109

BRYSON, l\L, 107,275

BUBER. M,,25

BUCHTAL, H.,54

BtrNLrEL, L.,294

BUSCAROLI, R.,43

BUSER, TH., 108

BUTOR, M,232

BUTR6N, J. DE, 160

BUTYTE\f]CH, \Y., 181

BYRON, CH. G., 241,251

cAcHIN, F., 231

CAILLEBOTTE, G, 269-72, 278-87

CALASRESE, O., 159, 186,232

CALDERARI, C., 128

CALDERON DE LA BARCA, P., 69,

7A, 86, 745,149, 158

CALVO SERRALLER, F., 83, 107,159,

160

CAM6N AZNAR" J., 84

CAMPANELLA,7., 23, 24

CAMPO y FRANCES, A. DEL, 83

CAMPORI, G., 111

CAMUS, 4., 288

CAPORALI, 8., 23

CARAVAGGIO, 43, 80, 134, 258

CARDANO, G., 190, 2oo

CARDUCHO, V., 58, 60, 70, 74, 83,

107, 160

CARLOS, B., 57

CARLETON, D. L,, 85

CAROL II, 82, 83

CAROL V, 69,70

CARRENO DE MIRANDA, J., 33

CASSANDRUS, 69

CASSAT, M.,246,249

t8 ''l(\'9ruoc

ooz'l5l'l8r'6ll'9-olr

'9oI '08 'tv '9e '€e 'gz'ez'v luruqo

zez'grz ''r tTuno

l8z 'r8z 'o8t '9lz

' eL' I ga'orz'o€z' toa' o.l'rrN\runc

tet,,.y .sr/wnc

zez ''9. 'ugldvf,I gnc no

tae 'gzt ''W 'dlt{vc no

8t-8zf ''w'{Ixs^rlorsoc

tt€,

'eee 'zee '8a€, ''D'v 5/rvxsâlorsoo

6Z ''g 'ISSOCI

99I 'ol'6 "c 'guoo

,z 'ez ''J'v 'INoo

ogl'rtgr'691'6el'11-9'ato(rn) uoq

8'c 's 'v'NINI'IoC

sor 'NoA 'a 'zJoHSsgoo

09'sowoJ.sosl.uHc NoIC

I'€ .VNf,NJ NIC AISINOIC

'zI ''{s'ooalc

,zt 'ozt ''f 'ooatc

'9

''r,I'Noucvd zvIC

oEr ''I Vctuuac

tg 'T'sluowac

sze "o.'fuvw-Igc

zs ''I'vrgnNld I orla'Isc

trz ''fl Xloucv]ac

eL'o9a'lg-t€.a''g'svcac

6ta'gtz ''H 'ualwnvo

o9l ,igl ,'c .Llvc

9z'snlr{ru

-sod srucnvT)'snNVCuYC

s8r 'e-tgt 'tz 'ruaIHcITV gINvcI

Itt ''v 'vl-Iswv.cl

98'"I 'HCVSN:I'ITVC

,. tbz..s .Ilvc

69t

9z ''N'snNvsn3

98I '89I '88 ''u'E'snlJun'c

ooz '88I ''a luaadouD

19 ?sna:3

98 'r8 ''Ir{'r'IoA ouocl(vl{c

8zr "r'HcvNVxc

sr^rnN ac ecrcrNr

89I 'ACI'V'SVISnXUVAOC

cg 'gs lr'C 'C'yJSOC

tt ''v'N'NrrrNuoc

Ilz'olcg)rf,oc

6ar 'l'Nouaclvc vauuoc

r€,r, ".J-'INlovuuoc

6ot ''s'Nlf,uoc

gg'92'92 ''H 'NIgxoO

9' ''r'INIuvrNoc

csz'v'a'I,{.oc NvNo)

99I

.'N .NI'I'IOC

69t ''-I 'u 'al-Ioc

l8a'.|-'u .NHoc

..O .VXVIHccoc

9st 'I€ ''c 'd'Ngssnv-Ic

t8 "d'-Iacnv'Ic

tcz ''f 'allguv'Ic

Z 1 c ';eseqrleg 'sae13

Iz ''o'f,ntrvt{Ic

68 '€8 ''9'ourolc

c' ''d'u'ICuvIc

stz '']tr'NgsNVLIsruHc

III ''J'vcaHc

6ot '8oI '98's8 ''v "IgJsvHc

9z "H'u's:I'I)rVHc

t6z .Ho-'NI-IdvHc

o-szr 'no'IEJNvHc

gtz ''J'gunvsdwvHc

rlz '.tr.ung'Idd] tvHc

60[

'zor'tor' t6'gcl'Hd'gNgIvdWVHc

09t 'iI(I'd 's:Icgdsgc

cz ''c 'oNvluvssc

09I'69I

'II 'oI '8 '9's 'rc 'h['sillNv^tgc

l8l 'r,lt..c ,sll-Iac

06r ''g'INI-I-ISC

sol 'ac'c 'u'v'soIvgg3

zlc ''I'nva.LLVc

8oI '"I'ilI Vrf,nrvc

9z ''d 'I'I'IaLsvc

tgr ug.'I'I'IgJsvc

gtz ''v-'t AuvNcvrsvc

9Z '9a "g'USUISSVC

360 TNDIcE DE NUME

EAI,NING, R.,276

EBERLEIN, J.-K., 28, 109

EBERT-SCHIFFER, S., 43

EDELINE, F,, 157, 186

EHRARD, 4.,233

EINEM, H. VON,346

Elena, 4F54

EL GRECO, lo7, la2, 7O5, 110-12, 174,

179, 124, 153

ELIADE, M., 25, 26, 730, 374, 326

ELISABETA I, 78

ELLIOT, J. H., 86

Elstir, 240

EL SAFFAR, R., 10

EMILIANI, 4., 45

EMMENS, J. A., 89, 158

Enea,37, 40, 47, 44, 45

ENOCH, 17

EPHRUSSI, CH.,218

ERASM DIN ROTTERDAM, 28,30,

33,36, 42, 43, 176, 179, 187

ERTZ, K., 44

ESPINOZA y MALO, F. L.' 153' 160

EUCLID, 80

EURIPIDE, 50, 51, 54

FANTIN-LATOUR, H.,214

FECIOARA MARIA, 68,76, 772-130,

732-5, 140, 147, 170, 254

FEDERIGO GONZAGA DE

MANTOVA,30

FEHL, PH., 187

F6,LIBIEN, A., 87

FETTI, D., 97, 101,102, 111

FIDIAS, 56, 68, 83, 186

FILARETE, 24, 26

FILIP, SF., Z2

FILIP II, 72, 83 i.

FILIP IV, 56, 57, 69,74,75,77, 87, 243

FLAUBERT, G., 23740, 249, 257, 263,

316-27

FLOERKE, H., 43

FONTANIER" P.,729

FORCELLINI, F., 160

FOUCART, J., 186

FOUCAITLT, M., 10, 44, 83, 178, 129,

251

FOIIRIER, CH., 18

FOURMENT, H.,214

FOURNIER, F. DE, 246

FRA ANGELICO,7A,247

FRA GIOCONDO,23

FRANCISC, SF., 132, 734,

FRANCISCO DE HOLLANDA, 38, 45

FRANCKEN, F., 31, 65, 67

FRATTI, T., 108

FREEDBERG, D., 108, 128

Frenhofer, 239, 299-315

FRIEDLANDER, M,, 108

FRIES, H., 347

FRIMMEL, TH. VON, 43, 177

FRONING, H.,87

FRONTISI_DUCROUX, F., 233

GABER, H., 88

GAETA BERTELA, G,, 45

GALLEGO, J., 87, 108, 159

GANDELMAN, CL,, 159

GANDILLAC, M. DE,26

GANDOLFO, F.,43

GANTE, P. DE, 123

GARCIA, S., 130

GARIN, E., 26

GAUGUIN, P.,231

GAUTIE& TH,57,231

GENETTT,, G., 186, 187, 230,233

GEORGEL, P.,757, 159, 287

GERICAULT, T., 241

GERNET, L,, 25

GERSTENBERG, K., 89

GIACOMETTI, A.,288-96

GIBSON, \r. S., 43

GIDE, 4., 85

GIGANTE, 8., 159, 186,232

Gillette, 301-9, 313

GILMAN PROSKE, B,, 85

GILSON, 8., 26

I'C .'N.NIZWVUVX

88''I{'A'ZCIINOUOINVI

stz ''B "I lISJNVX

.'U .IHCINV)I

'9

o9I ''-IA'NAUnI

o9l'tgr ''f,{ 'snINnI

ror '(vuos) znuc v'I ac vruvnl

88I ''H)'INNVnoI

99 's9 ''l'sNrvoxof

toa'gg'g 'H9NoI

sle ''d 'gNorsNrrof

9ZL ''-t'ZEruArÛil

ss ''y,I 'sNtxNaf

9sI ''.iK'g'tIOStrtVI

l8t, 'egz, 'z8t 'tgz ''r-r 'sawvf

9te 'ete '6ze .1 'x 'Nosycvf

€cz ''J 'o 'saAI

8v-8ae 'fir, 'tgz 'eel 'g-z€.t

'III-{6 '91 'o9 'oz 'sorsruc snsl

9lz'r, ''rK ''[.qsl

tre '6ot'oot '92'lI 'sI 'vlvsl

t-lt€. 'g-zf,e 'ezc 11odd1

,zl 'oa-zll 'lz 'gl 'J.s'NvoI

.'g .HCIW'IV-ZENOINI

'8 gtz ''(J'saugNl

e,'62 ''Js'wINouaI

I'C .VIWSUEI

9ae '6rc'soHcI'IghwI

ul ''Js'{ocvl

g8z'z8z'gta''>r'I'sNVytsInH

ooz'tbl'06I''c'sNgclnH

raz' v6r'€6 r'NoA's.'Ng$/-uJscooH

,. 6r.ugilIoH

8r-82€ ''H'NIAS'IOH

lrz ''txt'IfIuvOoH

l8I ''rK'NNVI,{doH

002 ''v'H'NvI^[JoH

ta'tt'9t rarrt NIC so] wcoddIH

68 ''g'zrNIH

9ve '',J'I'rrsaHsusH

Lgt.

at^rnN scr acroNr

Ig'09'JooougH

gg ,97 .saurra11

99 'aync.ra11

gg '5y ?.ra11

6sz ''rK'HOv[il[IaH

€s 'zs 'NvA 'I t 'xcuaxswgaH

o9I ''s 'lN luarrcsxcag

erc ''v'g'xcoTEAvH

68 ''g'c'mr/-IJXvH

ls ''c 'I'Noslu)rvH

9a ''g'sluuvH

9r€.'l8a'tsc'9lz''Hd'NoI rvH

oez .H'9 'NOIIIWVH

zst'ogt ''xJ 'sryH

oI ''o',{.g'IVH

zsr'e8't 'soff, so'I ac zaxxgf,tng

8ot '98 ''d'c)rvNInO

IS 'SINIÎn'IOC AO OCIrlC

sot ''I "IoICnO

oet ''s'IxsNIZnug

€l ''c'NNvlr{ssouo

bE ,.1 .NYWSSOUO

69I ,'y .ssouo

sot ''w'Iuocruc

ooz ''rs'fiv]gNEf,ug

es '') 'Nos,\\ruo

gze 'g'u tNvxc

sgt ''g'NYICVUC

98 ''v'uvgvuc

tra\10zzo9

6tz ''uJ'Y oc

tga ,tgl ..C (SEI-I.T_I.OC)

tz€'92€''-Ic'Hcsuaw-IoFllog

ozr 'sg '(gsnflvw srz) 'I tusvssoc

os ''f 'a,lywz ao salyzNoo

o€r "'I'ocaNvc z1wg9

9-c' ''H'a'Hcrugwoc

98 '"['Na{coo

rz'gNooNog ICr oJJol9

9tz'gtt'rr'€''gNolgl{olc

s9's9 ''.I 'oNVCXolc

IZ.TUOI{ VO ONIHCVOIO

362 INDIcE DE NUME

KATZENELLENBOGEN, 4., 108

KAUFFMANN, G.,787

KEHRER, H.,89

KELCH, J., 201

KEMP, M.,43

KEMP, \trr., 108, 157, 158, 187, 188,23O,

273, 275, 277, 287

KEULS, 8,,346

KLEIN, D., 86, 158

KLEIN, R.,26, 44

KLINKENBERG, J. M., 757,786

KLOTZ,, H., 329,330,346

KOCH, L.,86

KOCH, M.,276

KOLTZSCH, F. \7., 84

KoRNER, H.,232

KRAUSS, R. E., 231

KRISTEVA, 1.,329,346

KITBLER, G., 83, 84

KUNIYOSHI, 224

KUNSTLER, G,, 89, 186

LAFAYE, J., 130

LAMPSONIUS, D.,43

LANDAUE& M., 187

LAPP, J. C,276,287

LASSO DE LA VEGA, 123

LEBENSTEJN, I.-L., 186, 232

LECOQ, A.-M, 157,759, 186, 232

LEENHOFF, L.-K.,231

LEENHOFF, 5.,214,231

LEEUr0r, G. vAN DER, 25

LEISEGANG, H,, 88

LEONARDO DA VINCI, 23,80,213,

241, 311

LEON IV, 39

LEPICIER, A. M., 128

LESKOV, N., 348

LETHEVE, J., 231

LEVI D'ANCONA, M., 128

LE\yIS, F., lOS

LINDSAY, S,, 276

LOPE DE VEGA CARPIO, F., 68,

72,76, 86-8,153, 150

LOPEZ-REY, J., 84, 756, 757

LOTMAN, I. M., 757

LO\VE, M'326

LUCA, SF., 61, 68, 76, 78, 82, 141

LLTNAIS, S., 326

LUTHE& M., 102, 110

MAC LAREN, N., 128, 158

MAESTRUL DELL'OSSERVANZA,

253-5

MAESTRUL PIETA DIN AVI-

GNON,241

MAGRITTE, R., 294

MAIKOV,4., 348

MAINO, J.8.,72

MALE, E., 85, 108

MALAUDRUC, C.,233

MALLARMf, ST., 265, 276,283

MANDER, C. VAN, 43,74,275

MANET, EDOUERD, 55, 2Q3-33, 242,

244-6, 249, 251-3, 259-67, 264-7 2, 282

MANET, EUGENE,268

MANTEGNA, 4.,24I

MANUZIO, A., 51

MARCO DORTA, E.,87

MARGARITA (infanta), 56,62, 84

MARGOLIS, H, 11,287

MARIA DE MEDICI, 301

MARIA EGIPTEANCA, SF., 3OI,3O4,

308,310

MARIANA DE AUSTRIA. 56

MARIN, L.,26, 87, lo9, 779, 187, 188

MARIN, R., 88

MARINO, G. B., 53, 54,742, 144,758

MARKUS, R. A., 84

MARROU, H.1.,26

Marte, 32

MARTI, S., 130

MARTIN GONZALES, J. J., ss, 1se

MARTINEZ MONTANEZ, J., 60

LoMAzzo, G. p.,32,33, 3g, 43-5,74, MATEi' sF'' 109

84 MATISSE, P., 292, 294

tjz'o0z ''H 'NVt{dvHc Auuild

il 'ee 'e€, ''Hc 'r'Invuugd

6zt'18''v'zaHcNvs-zguad

gtt'w,zgxad,

80t ''d'rgzlxcgd

ov-zez 1ar7cnt94

sor ''I'Nosxvild

..{

ez

.IZIurvd

zoc ''u'Noxassvd

loz'z6r ''g 'Tvcsvd

zoI'solsvHlruvd

tlz 'oNINVI9IIÎXVd

z9 '09 'sFEd

s0€'snslgcvuvd

lit. '91t, 'lgr '69

'98 't9 'Ig 'og'61 'eg ''g 'IxsdoNV.I

691 '9sr 'trt 'stl 'fit 'tet 'tol

'e8 '08 'ol-c9 'lg'99 "v'oNIWo'IV.I

8'c

..c .sv-I-IVd

60l '16 'rg 'll 'g9 ''C 'r.r.r.Og.IV.I

o9l 'gzr 'lu 'vw 'lol '9or 'eol 'aor

'rg'91 'b9 'a9'o9 'gg ''uJ 'ocrHcvd

99 .NICIIAO

gtz 'tgz '992 'NvA '\/ 'ugrv,4(\no

6Zr

,'q'v .zlruo

cl ..v .snl-IEluo

zsl "I'Jassvc I vcatuo

n ''g'mla oSzouo

8ot "w'/il'coutr[xo

Itt ''>r'HcsvNo

8zt

..d ,vNo

llz "f 'HcvgNaJJo

tjz ''9-'HclguaJ.sgo

g, 'lr 'gq'uJ 'gIAIoN

izea ,.-r.Nr-IHcoN

etz 'og 'll '19 ''t'oIgIN

8oI ''w'nvTocIN

€z A IV'IO3IN

qta'oe(,'lgr''v l[srvwngN

gzc .'I .sJagN

9t ''u 'w.IddvN

gol '66 '96 '16

.H'fiqvN

lva '09-r€,1 'wl .g 'g 'o'I'Irunw

toz,.v trunnt

eat ,.8.I .zoNnw

98 '.a.d .ua-I-Inw

€8 '08 'ao'u'vôw

tga'v'aNcNI-IgssnoI l

9-€.a.}]'r.snuow

tgl'|J-'fnf,vl-I5vr oounduolll

o€.''9.'NoINV'IgN-nV:ruow

9 ta'a lz'g-99a'o9z' raa'' g losruor,t

as ''I'V'I'IIA .u oNEuoI I

tga nvf,uorll

III "w'I'Nvuow

z0z-66t

'961 'a6t'16I 'ac 'w 'aN9rvrNo]ll

sl 'olugclsac QsNoI t

9z ''v'INIuaJNoIll

gt ''c'InH.oNocNolll

9a,'e&'99a'r9z''c .JgNol{

8I ''d'NvlucNow

88 ''8 '€8 ''J .f ,rlJJort

gta "s'lt{J'ra{Jol^[

be ,att .r€€ ,upl$Ihl

ls "r 'I'l(r "I'IaHcrIW

98t'tst ''Hd 'I:InSNIW

98''t{'uI{V} u:IN'I-IIW

8'€ ..C ra.Irlw

ti "c 'ISaNV-IIW

esl '(ulrrPg lac) SN1;UC'SfUaIIt

ocl 'gc vsgxaJ. ooNvûas'uaII l

gg ,e, ,.w,s-IaIHcIW

ztz'wz'cal'8€'o'IacNv-IaHcIW

8sl 'oI ''a 'DIs-IvHcItr[

t8 'c8 ''g'-IoId axrsaw

8oc

,.J ,ugillsailt

€r€ ''o'DIsAo)IIruaw

l9I

,')t ,sgNaw

TTz "H.ONI.IWgW

trz ''g..uglNosslgw

tez''I'gJrvuc-uglalll

99 "Iac 'g 'I'ozvw

69t '''I 'v lug vw

l-9sa,ga'c .JNvssvdnvl l

e€a'zea.'o .urNnvl/{

ege sfilnN scr aDroNr

364 INDIcE DE NUME

PERUGINO, P., 4s RAINOLDUS, J., 110

RAND, H.,276

PETRU, 5F.,237,25s

PICASSO, P., 231,243 RAT, M., 200

PICINELLI, F., 88 RAUPP, H. J., 15e, 188

PILAR DAVILA FERNANDEZ, M. REAU, L.,314

DEL, 128 REFF, TH., 231-3,251

PILES, R. DE, 157

REINHARDT,H.,346

PINDER, \X/.,200,347

REMBRANDT, 736_7, 742, 144, 150,

PINO, P., 154, 160 t89-202, 241, 303

PINTURICCHIO, 241

RENI, c.,4e

PIZZORUSSO, A., 200 RIBERA, P., 84

PLATON, 16, 79,23-s, 788

RICHARD, I. P.,326

PLINIU CEL BATRIN, 27, 2.8,33, 36, RICHE9ME, L., 8z

43, 44, 87, 90, 1O2, 1A7, 109, 131, RICG,IIR" p., 2s

153-4,186,310

PLUTARH, 6s,786 RIDOLFI' C, 754' 760

PoLIZIANO, 154, 160

RINGBOM' S'' 87' 108' 729', 158

PONFREDI, 83 RIoUT' D, 23o' 275-7' 287

pons, 238-9 RIPA, C.' 44

PONSE, M., t26

RODRIGUEZ MARIN, F', 89

pONTORMO, 241

RODRIGUEZ VIELA' A'' 88

POPE-HENNESSY, J., s7 ROESSLER' A'' 160

pOppER-VOSKUILL, N., 201 Rogojin, 33+-5,34s

Porbus, 299-315 ROSETTI' B.' 18

pORTA, c. DELLA, 80 ROSSO FIORENTINO' 241

pOSNER, D., 187

ROUART, D,231-3

pOULET, c., 2oo RoUSSET, J., 287

POITLET MALASSIS, 228-9 ROVLANDS,I., 346

POUSSIN, N., 177-9, 187, 188, 240,251, ROYO-VILLANOVA" M.' 44

299-315

RUBENS, P. P., 3o-3, 38, 65, 66,79,214,

PRATER, A., 188

231, 242

PRECIADO DE LA VEGA, F., 80-83 RUBIN, J. H,276

PREVITALI, G., 188

RUBIO, F. G., 130

PRINZ, W., 159

PROUST, A., 131,732

SABRY, R., 186

PROUST, M,240,283

SADELER, 4.,202

PROVOST, J., 108

SADELER, J., 115

PIjRAYE, J., 4_3

SALA, CH., 159, 186

Pygmalion, 3fl

SAINTE-BEI.TVE, CH, A., 316,326

Salammb6, 31e-l9

QUINTILIAN, 187

SALMI, 4., 26

'. sANcHEz, M., 723, 124

RASELAIS, FR,, 23

RAFAEL, 39, 40, 4s,24r-3

RAIMONDI, M., 29, 43, 245

SANCHEZ CANToN, F. J., 83, 84, 8e,

107

Sancho PanzL 9,754

f

tsr ''v '{ 'IIxsNa.ISn

88 ''d'AUn

,,'et "S,IuHaCUAANn

9Z ''g'IC3ru

toz ,.c.-IadIt4Lt

llz

,.J .INrvur

oer 'or ''c 'uaJ.sa'Ilvs aJ.NauuoJ.

zs..a.owxoJ

89 ''Js'oNnbv.c vr,tol

68 'Acl'HC

"{.VN-IOI

'9rz'rlz 'eg'61'rl'69 'g9 '9s 't iJitta

9Ze ,.n l'Fltot{IJ

ss'a J.vuNo)-gzrErr

on'nluaglr

sol ''J'NNVWE]XnHI

9ae 'ooz ''v 'IgonvsIHr

olz'(.rnarsuoyrl) arsaa

68 '88 'lg

'st 'sl 'ot ''ds 'v'II^.y ac vzguEJ.

gz .,v .IJNENEI

III'9oI'lg'99''c.'sxaINaJ

ir ''I'ossvJ.

ttz'eea 'atr, .v ltrtvuvsvl

8oc ''a'cuoaNrca,4Ns

9Ze''H'dA-IHCS-UANHnS

9L ''9.'c 'l.gxcrus

88 "c 'u'cNours

9ve '6at. ''c 'c{oHxnowauJ.s

gzt ''s'NoJJvurs

l8z '9 tz '9L '€.ez 'r€z 'ooa'09 I '89 I

'6zt 'ltl'oII '98 ''I 'zt 'yltHclors

09'souoHcls:lls

TEZ

,'HJ .CNITf,SIS

. Ioz "lA.'rnoffC[fS

toz'ogz''I'IrsNtgouvJs

9tz,.N.J .-IgzNVrs

I'Z .ONIJilTV O'I'ISNIdS

tII 'e8 ''s '{coHf,an'IoH-HISdS

zoz ,.g.,ugcNvuds

oo 'Notr{v5uad Nrc sosos

9t '1, 'a, 'ov-t€ ''c'gJ.uos

8zr'trr 'tc 'oNvruos

s9t

3r^rnN so scrcrNr

ssl'8oI,98 ..s .II .vluos

92 "L's ,Icl{v,lN\truHos

es

..H .uENHgos

gta ,e8..a .I tacr.Ns

69I "S .!TAI'IS

Ioz'NoA .o ,Noswls

gz ...I ,INICNOITTIIS

}6 .ANAUI.C NIC NOWIS

l9r

,.D .-Igt{wls

cl ''I'vzNaocls

IIt ''u 'c'Aardt/Hs

ll '',4N'gxvadsil{vHs

I9z

,.uJ .NIAss

cz ''s 'ol'Iugs

og 'vcaNgs

l8z'Lt..HJ .xogf,as

rrz'ogwold'Iao ONVIISVSAS

lg ,.u .I .aruvas

9t 'tt.'ze 'ao .o ,Augcncs

t9t'tgL..d ,snrug^rucs

9L,.<I ,A .JJOCS

6z,.I .r.T.ocs

6g

,.H .zuv,4(rHcs

18I ''x'd ,u[lsnHcs

slc ..I .H ,z-nHcs

olI ,'H.rr-nHcs

l8z ,9lc..N ,uoHcs

982'lst

'(lxa,nNasIs stz) 'v "I'IowHcs

8ot ..o tolwrtcs

ll 'NoA 'I'uasso-IHcs

9t€.'o

'cuagNaHcsg'Ic NoA'IasslHcs

cz ''rK'ICUVHXCIHCS

tEz ''d'Nrcg,4NilnaH3s

98I''./r(\'l{'UA'I'IAHCS

tgr .w.ouldvHcs

e, ,6a "o.oo-Io^vs

g6'u;nleg

9e r 'HcungNa]^n NVA VIXSVS

962 ,.d,.[.guruvs

zEI

'r{ .sor ac

Vuanolsc vIcNVO sorNvs

tee

,g ,oNVs

366 INDIcE DE NUME

VALBUENA BRIONES, A., 158

VAIDES DE GIIEVARA J,, 86

VALERY, P.,24O

VALLA, L., 51

vAN DE VELDE, 1.,152,1s3

vAN DYCK, J., 241

vAN EYCK, J., 64, 65, 85, 105, 110'

167-9, 186

VARNADOE, K.,277

VASARI, G., 33, 44, 74, 86, 748, 311

vAscoNcELLOS, J. DE, 45

VELAZQUF'Z' D., 55-89, 774-19, 124,

129, 271, 237, 247, 242, 243

Venus, 51, 52

VERMEER VAN DELFT, J., 183

VERNANT, I. P., s4, 233

VERONESE, P., 241

VERONICA, SF., 90-111

VESALIUS, 80

VIALA, 4., 186

VIARDOT, L, 156

VIGNOLA, G. DA, 80

VIRGILIU, 33, 36, 37, 40, 44, 45' 16J'

164

vIssER'T HOOFT, \7. A., 201

VITRUVIU, 77,23,80

vRooM, FR., 180

\TAGNER-SIMON, T., 329, 346

\rAUGH, P,, 158

\TAZBINSKI,2' 11A

VETHEY, H. E., 111

\ilETHEY, \7., 83

\yHISTLER, J., 241

\flLDENSTEIN, G., 231, 232, 233, 276

\YILLIAMS, G,, 45

\rIND, 8., 107, 158

\7INKI-ER, E., 187

VINNER, M., 85, 779,787, 188, 2oo

\yoLF, 4,230

\ilol-F, G., 108

VoLLHEIM, R.,237,275

\TOLTMANN, 4.,329,347

voRP, I. A., 200

\ilRrDE, H,233

\rRIGHT, C,,2OO, 207

VURFBAIN, M.,2O2

\rumKE, D., 111, 187

YATES, F. ,{., 26, 88

ZABALETA,74, 87

ZERVOS, C.,296

Zeus,53

ZEUXIS, 49, 1O2,110, 196, 310

zIoLKOVSKI, TH., 158

zoLA, 8., 224, 233, 2604, 266, 276,

281, 282, 287

zuccARI, F., 66, 82, 83, 86

zuccoLo, L.,23

ZURBARAN, F., 60-2,85, 9O-111

ls€ / awnlt aP ecIPuI

[9€ / rolrriErlsnlr ersl-I

6V€ / l.3txPe erdnsE rloN

82f, / rls,rarorsoq EI rrurSerur a1e azersodl 'yrie,r1g uJ tolpr un

gl€ / t;oqrrelJ rnl rareJsouoct e.tdnse nas1 'lr?ôquu?lrs

662 / .lr.ln1,r'rntcrd ee.reruaza.ld rS ,,?lnf,sounf,eu e.radopode3'

AIVZI'IYruXEI INICYWI

882 / InPI^'eulYq 'tuaurooetg

8lZ / Elenzu e8r.nur ri auoqallle3

ZgZ / e$yrotsa;durr rrrnfcrd ap.rnrndarul ri ere.rrl1 n.rrrtud In^rtoIAI

2g7 1ru$aew ri se8aq nEs ,,ErEoIuIpo er pundo3'

Erin"IosIC NI rNrrvwr

96g 7 r6nsug 1a a:dsap teurlt

68I / tpuErqrue1 EI at;e:Sorgornr rS ta.rl.rodotnv 'erorart eareur pur,rp.r3n2

egl / e&ul9rul erunN

YCINI-I9O NI INICVWI

lbl Z ottt tttt rn1 erado uJ arznlr r$ gr.ry

Zt I / IoN rrrun-I E prelndod eaunrioaap u1 r$

JnE ep Inlnlof,as e plorueds e;nlctd uJ aunlzrl r3 au€eu1

06 / ugrEqrnz eP orslnuerJ tnl E ,,rueocr ErEryâPV'

gg l zanbzgpLep spuuaW sr7 uTle8at ta.ruod ti raue E eLIoeI'n8at o8vull

6,' /

rrollag Inl E azeluErEd raun eautS;eru ad 'lnloPr r$ eua1l

IINNISITIJSNVUI E'IV INI9VI{I

lT / s$xe uJ llrpluezarder eleuelqord r$ r.rpcpg u1 1n$e;g ',,toJ aP uncol'

g1 7 crdorn rnlruxel E errotsrard 'Eleepr EalrtaC

IN]NSVUO E"IV INICVWI

I / arurEul luJ n3

surrdnJ

Ieronim Stoichita - Efectul Don Quijote

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?