Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

CODA
Aş fi vrut să cântăm şi în Bucureşti înainte de plecare. Era
firesc, plecam doar definitiv. Aşa cum plănuisem fuga, nu mai era
loc de întoarcere.
Concertele se programaseră, afişele umpluseră oraşul. În două
zile nu mai rămăseseră bilete la vedere. Totul mergea strună. Până
într-o zi.
E greu de ştiut ce s-a întâmplat atunci. Informaţiile sunt, toate,
indirecte, şi adesea, nesigure. Povestea asta am aflat-o în ’90, la a
doua întoarcere în ţară.
Atunci, nu auzeam decât câte ceva, fragmentar.
Mai aveam câteva concerte în provincie, când am aflat că
ambele spectacole de la Bucureşti căzuseră. Nu ştiam de ce. Unii
spuneau că de vină era Călinoiu, alţii, Păunescu.
Se zice că şeful de la „Flacăra” a văzut afişele concertelor
noastre la Polivalentă şi şi-a aminti, că avea vreo poliţă neplătită. A
spus cui trebuia, lui Cornel Burtică, despre apariţia unei persoane
fără cetăţenie, pe nume Nicolae Covaci, care a părăsit ţara cu un an
în urmă şi acum are curajul să apară în Bucureşti, în concert cu
formatia „Phoenix”. Evident, totul a căzut. Aprobările preliminare nu
mai puteau fi găsite, dosarul dispăruse.
Organizatorii, Aurel Gherghel şi ATM-ul, nu s-au dat bătuţi.
Peste afişe au apărut banderole care anunţau amânarea concertului.
Lupta continua.
În vremea asta, noi ne continuam neştiutori drumul prin ţară. Cu
aproape o săptămână înainte de concertul de la Constanţa se ştia de
căderea spectacolelor din Bucureşti. Ne-am dus la Constanţa, am
cântat, apoi am plecat la Timişoara. Asta s-a întâmplat luni noapte,
433