Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

că totul a revenit în vechea matcă şi că putem merge mai departe cu
nivelul şi calitatea obişnuite pentru formaţia „Phoenix”.
În momentul în care am venit în ţară, Ioji se prezentase într-una
din zile la mătuşă-mea şi-i spuse că are o problemă. Felicia, prietena
lui cea blondă, era gravidă. Nu ar fi vrut să nască, pentru că nu aveau
nici un fel de planuri, n-aveau bani şi nu ştiau ce să facă în viitor. Ar
fi vrut să avorteze, dar nu aveau nici relaţiile, nici banii necesari.
I-am dat lui Ioji câteva mii de lei şi i-am trimis la un doctor care
ştiam că poate să facă un chiuretaj, deşi, la ora aceea, era interzis.
L-am rugat să-mi confirme că a făcut acest lucru. Aveam planul meu
foarte bine definit, o fată gravidă sau, mai rău, cu un copil al lui Ioji,
în ţară, mi-ar fi dat toate peste cap. A venit peste o zi, foarte vesel.
– Gata, am scăpat!
Mult mai târziu, după ce ne aflam în Germania, am primit un
telefon de la Felicia.
– Nicule, ce mi-ai făcut, Nicule!
– Ce-ai cu mine, fată?
– Mi-ai lăsat copilul fără tată! Fără tine, Ioji nu pleca!
– Ce copil?
– Copilul lui Ioji. EI are un fiu care nu are un tată.
– Şi ce vină am eu?
– Tu l-ai luat de lângă mine. Fii blestemat!
Dar atunci, în ’77, ştiam că timpul ce-l avem la îndemână e
scurt. Fetele ce se perindau pe la Moţilor nr. 2 erau schimbate nu
numai o dată pe zi, ci de mai multe ori pe zi. Printre altele, se nimeri
să fie prinsă în laţ şi Reta, fosta prietenă a lui Ioji. Eram cu toţii
curioşi să aflăm ce l-a ţinut pe Ioji atâta timp lângă ea, ce calităţi
deosebite putea să aibă. Dar, după o introducere scurtă, mi-am dat
seama că Ioji avusese într-adevăr motive. Avea nişte talente
deosebite şi un trup fără cusur.
Una din mişcările importante a fost participarea la Cenaclul
„Flacăra” ţinut pe Câmpia Libertăţii, la Blaj. Era un concert pentru
sinistraţi, încasările urmând să fie dăruite celor ce aveau nevoie de
ajutor. La invitaţia cenaclului, am fost de acord să participăm,
promiţând că vom apărea la concert. Din motive tehnice, dar şi din
dorinţa de a nu ne amesteca în cenaclu, am apărut la Blaj târziu de
tot, când spectacolul era pe sfârşite. Totul se desfăşurase fără
sonorizare, deoarece se mizase pe instalaţia noastră. Noi am apărut în
425