Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

Pe de altă parte, mă revolta acea falsă morală a vremii. Se pare
că în unele ţări mai persistă şi azi dezinformarea sexuală a
tineretului, spre dauna lui şi a societăţii. Încărcând conştiinţa unui
tânăr cu mustrări de mânăstire, cu starea de hăituială, când, de fapt,
natura îşi cere cel mai elementar drept, se comite o crimă. Multe
comunităţi au de suferit de pe urma acestei morale artificiale. Câţi
obsedaţi sexual şi câţi psihopaţi ar fi scutiţi de posibilitatea de a
deveni un pericol pentru societate, dacă ar fi fost iniţiaţi cu înţelegere
şi căldură la timpul potrivit? Sentimentul de linişte şi echilibru pe
care ţi-l dă actul sexual este atât de natural, şi totodată atât de
necesar, încât mă miră când încă mai văd oameni maturi care ocolesc
subiectul, se jenează ori se declară împotriva experienţei acumulate
de tineri. Nu vreau să dau lecţii, dar mă revoltă ideea de a menţine
sub cheie, ca un drept atribuit doar adulţilor, frumuseţea şi
mulţumirea pe care le oferă o contopire săvârşită dintr-un sentiment
de firească atragere reciprocă. Cu timpul, ni s-au pus în cârcă o
grămadă de aventuri, bairamuri şi orgii, dar nu făceam decât să ne
trăim viaţa.
Brigada de la Medie 2 a câştigat locul întâi la concursurile pe
oraş, apoi pe judeţ. A urmat etapa pe plan naţional, la Bucureşti. Cele
mai multe brigăzi artistice erau orientate, „pe linie”. Aveau în
repertoriu cântece patriotice, coruri cu „slavă partidului”, încercând
să câştige pe calea linguşirii conducătorilor. Apariţia noastră a fost
un şoc, atât pentru public, cât şi pentru juriu. În sala aceea imensă,
plină de flori, cravate roşii şi lumini festive, s-a făcut deodată
întuneric. Rumoarea discuţiilor, asemeni unei cascade, a încetat în
câteva secunde, lăsând locul unei nesiguranţe, unui fior. Cineva
adusese un afront întregului ritual al desfăşurării programelor de
acest fel.
Dintr-o dată, răsună toba de pionier, singura percuţie pe care o
posedam, într-un ritm de galop şi, tot pe întuneric, cortina începu să
se tragă într-o parte. O singură lumină albastră decupa în fundal pe
cei din orchestră, Kamo la tobe, Adi Creşneac şi cu mine la ghitare.
Începurăm primele note din „Stepa”, o melodie rusească, dar
interpretată la vremea aceea de către „Shadows”. Eu prelucrasem
piesa şi o exersasem cu băieţii din orchestră, până când începuse să
sune acceptabil. Hotărâsem ca deschiderea programului s-o facem cu
42