Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

acolo. A fost o notă de plată groasă de tot la recepţie. Atunci ai avut
tu o discuţie mai dură cu Reininger. A fosi jaf mare de tot.
– Reininger era maniac.
– După aia eu m-am dus la Buftea, a urmat concertul din
primăvară de la Sibiu. A fost după chestia cu „Cantafabule”. Deja
nu mai era Ovidiu.
– Eram cu dubaşii.
– Erai cu dubaşii şi ne-am întâlnit la Sibiu, unde am venit eu cu
Nuţu, cu Sandu Dabija, cu gagică-sa, cu Mariana Buruiană. Au venit
cu aparatul de filmat. Ne-am văzut la „Împăratul Romanilor”.
Aveaţi afişele alea cu Dimitrie Cantemir. Ne-am bucurat că ne-am
văzut, ţi-am adus şi-o pereche de cizme de la „Guban”, o pereche de
cizme mişto, de la Jimbolia le cumpărasem, fusesem să-mi cumpăr
cizme care semănau cu alea ale tale. Ţi le-am dat la Hotel
„Victoria”, deci a fost înainte de cutremur. După aia cred că am
plecat împreună la Sibiu. Ştiu că m-am întâlnit cu tine. Pe vremea
aia o ardeai cu Ioana Crăciunescu. Te-am aşteptat vreo două ore-n
faţă şi-ai venit şi-ai spus: „Tu dispari acuma, că...” Ţi-am adus
cizmele. La Sibiu, mi-ai dat să vând afişele alea. Eram vreo trei
băieţi care-am plecat să vindem afişe. Au venit băieţii, singurul care
lipsea erai tu. Ai apărut in extremis. La un moment dat ai spus:
„Acuma, gata, hai pe scenă!” „Stai puţin că nu s-a întunecat.”
„Nimic, acuma începem!” S-a intrat în scenă pe amurgul ăla şi s-au
cântat patruzeci şi şapte de minute. Atât.
După care, ai spus: „Stop, s-a terminat!” Eu am crezut că-i
pauză. Când au văzut că băieţii încep să demonteze pe la mixere, pe
la nu ştiu ce, au început să urle şi-au sărit pe stadion. Cu chiu cu vai,
noroc că încărcaseră autocarnl, că au spart toate geamurile.
Geamul din spate l-au spart când ieşearn. Eu alergam pe lângă
autocar...
– Aruncau cu lemne, cu pietre. Eram după seminarul de
parapsihologie de la Braşov, trei zile durase. Eu nu ştiam, n-am
înţeles nimic din ziua aia.
– Am ajuns la hotel... Ştiu că era o masă acolo, era un tip cu
barbă, cu cioc, un tip care era impresar, organizator. Erau nişte
golani în barul de noapte.. Se traversa restaurantul şi se rnergea jos
într-o discotecă. Erau ceva delegaţi, nu puteai să treci, trebuia să
ieşim pe-afară... Şi ăia strigau „Jos « Phoenix »!” Nasol, nasol de
389