Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

superbe, cu nişte dinţi ca nişte mărgele, un piept ce făcea trecătorii să
se întoarcă după ea pe stradă şi un mers de felină. O găseam de
obicei la Hotelul „Continental”, unde se ocupa de străini, cel mai des
de italieni, pe care-i fericea cu prezenţa ei, Lucrul acesta nu ne
supăra deloc, pentru că în decursul anilor ne-am obişnuit cu fetele ce
se vindeau prin hoteluri şi care puteau fi prietene bune şi sincere, pe
care ne puteam baza.
Începuserăm prin a bea whisky şi acest lucru ne excita. Deja pe
drumul de la Şag spre Timişoara, în maşina lui Alex, începuserăm să
ne dezbrăcăm şi să ne turnăm whisky în cap şi peste tot. La un
moment dat, îmi veni ideea să-mi torn whisky pe penis şi s-o pun pe
Diana să bea. Jocul ne-a plăcut la toţi şi l-am continuat pe Moţilor 2,
unde s-a încins o orgie în toată regula. Dana cea mică avea şi o
prietenă cu ea, şi aceea pusă pe şotii. În scurt timp eram cu toţii goi,
umblând de colo-colo, sărind dintr-un pat într-altul şi schimbându-ne
partenerele după cum ne era placlul. Diana avea nişte calităţi
deosebite, avea şi o anumită ţinută, o anumită prestanţă, chiar şi în
situaţii din acestea. Era preferata tuturor. Prietena Danei se ocupa de
Florin Tănase, pe canapeaua cea mică de lângă geam. Cărmăzan,
după câteva tentative nereuşite, se retrăsese frustrat în bucătărie,
înjurând de toţi dumnezeii, neizbutind să facă nimic, decât agitaţie.
Dana stătea goală pe patul meu şi nu înceta să strige că nimeni nu se
ocupă de ea.
– Ce-nseamnă asta, pe mine cine mă f...?
După câteva ore bezmetice, rămăsei singurul care se mai ocupa
de cele trei fete, neieşindu-mi din ritm, în timp ce ceilalţi se uitau cu
ochi uimiţi, întrebându-se de unde atâta energie. Într-un final,
plictisiţi deja de atâta bine, ne-am îmbrăcat şi ne-am dus pe o terasă,
ca să ne astâmpărăm setea cu bere. A doua zi, Florin Tănase umpluse
oraşul cu povestea acelei „mârtaniade de vară”, acordându-mi
premiul „Mârtanul de aur”.
Ajunserăm cu concertele şi în Bucureşti. Mă întâlneam cu Ioana
Crăciunescu şi profitam de fiecare moment pentru a fi împreună,
neuitând-o nici pe Laura. Situaţia era dificilă, pentru că, deşi Laura o
cunoştea pe Ioana, nu ştia în ce relaţie strânsă ne aflam noi. Norocul
meu era că Ioana nu avea nici un fel de pretenţii de posesie asupra
mea şi că nu se arăta deranjată de legătura mea cu Laura.
370