Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

– Ştiu că am cunoscut nişte oameni foarte interesanţi la
cenaclu, de câteva ori i-am vizitat acolo, la Casa Scânteii, era gaşca
lui Gelu Colceag, Ioana...
– Asta trebuie să fi fost în ’74-’75. În ’76 ne-am întâlnit noi să
facem cele trei seri cu „Cantafabule”, la „Eminescu”. Au fost
singurele concerte cu „Cantafabule” în Bucureşti. Aţi venit echipaţi
cu toate ţoalele... La primul concert, a întârziat prietenul nostru
Schpitzly Reininger. A întârziat douăzeci de minute şi-a venit cu
Claudia de gât, Claudia care s-a căsătorit pe urmă cu Wili Dauer şi
acuma trăieşte în Israel. Erai în spume, stăteaţi toţi mascaţi şi
aşteptaţi de douăzeci de minute sosirea lui Reininger. După
concertele alea a început dărâmarea „Phoenix”-ului, din 1976, din
aprilie. A venit, în sfârşit Schpitzly. „Treci şi te echipează!” Aţi
început să cântaţi şi totul a mers grozav.
– După scandalul de la „Dorobanţi” l-am dat afară pe Şobre.
– Până la Turnu Severin nu ştiu ce s-a mai întâmplat, pentru că
acolo, sau la Craiova, când a început descărcarea, le-ai spus
băieţilor: „Această claviatură nu se descarcă!” Reininger era
eliminat. S-a cântat fără el, plecase şi Calboreanu, meciul se jucase.
La lumini era Rodica, împreună cu un băiat de la club. Mi-au
povestit pe urmă. „Nicu căra sculele, plin de apă, şi făcea el, că nu
mai avea cine... Se oprea pe scări, vedeam cum curge apa pe el. În
timp ce « Phoenix »-ul cânta şi eram la lumini, apăsam pe butoane,
ochii mei erau plini de lacrimi. Asistam la o înmormântare,
« Phoenix » murise”. Asta era la Turnu Severin. Pe urmă, voi aţi
plecat la Timişoara, în toamnă ne-am dus la lac, sus. Apoi, tu ai
plecat.
– Pe drum aţi rămas foarte puţini.
– În ’76 am mers împreună cu trenul, cu Luminiţa şi Adina, spre
Reşiţa. Aproape tot drumul am stat cu tine la un geam. Încercam
să-mi dau seama de ce pleci. Voiam să aflu ce credeai că poţi să faci
acolo. Ştiam cât de ancorat erai în muzica asta şi nu te credeam în
stare să faci compromisuri. Ai fost întotdeauna, cel puţin în ochii
mei, cel mai bun manager de grup, şi ca autoritate şi ca manieră în
care ţi-ai condus şi ţi-ai plătit oamenii. Ştiu chestiunile astea foarte
bine, pentru că le ştiu de la toţi.
– Deci ştii asta! Din sumele totale, care erau foarte mari în
ultimii ani, cinci la sută luam eu ca să-mi acopăr cheltuielile, de
364