Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

single. Acesta se numea „Meşterul Manole” şi conţinea, pe lângă
piesa omonimă, „Mamă, mamă” şi „Te întreb pe tine, soare”. Am
procedat astfel, surprinşi fiind de – practic – interzicerea operei rock,
fapt care ne-a lăsat descoperiţi. Nu mai aveam material suficient
pentru un LP, dar doream să susţinem apariţia regulată a discurilor
„Phoenix”, aşa că am recurs la producerea acestui extended-play.
Eram dezamăgiţi de eşec, dar nu înfrânţi.
Prima conversaţie – Mircea Baniciu
– Faze haioase cu Victor, ăla o făcut personaje de care trebuie
să-mi aduc io aminte.
– El se retrăsese în momentul în care noi am început să lucrăm
cu Ujică şi cu Foarţă. Prima probă a fost „Mica Ţiganiadă” şi
„Muzică şi muzichie”, care sunt încă pe „Mugur de fluier”. Atuncea
Cârcu a început să se distanţeze.
– Cârcu nu s-a distanţat niciodată.
– Dar n-a mai vrut să facă texte, la un moment dat a spus că el
n-are chef.
– N-avea chef fiindcă n-avea inspiraţie. Eu am tras de el după ce
aţi plecat voi, am tras de el şi spunea: „Mă, Baniciu...” Un singur text
mi-a făcut, da’ ăla genial, „Eşarfă în dar” se numeşte. Mi-a făcut un
text de şi-acuma îl cere lumea. O zis: „Mă, nu am capacitatea”.
Scenariul şi toată chestia cu... „Meşterul Manole” este la mine-acasă.
Nu ştiu cum or ajuns alea la mine?!
– Îi suspectam pe Zamfiroaie şi pe Iliescu...
– Nu ştiu cum or ajuns alea la mine, dar nu le-am luat io, cred că
cineva o fi venit, Victor, că Victor venea des pe la mine... Nu s-a
ascuns, eu l-am găsit prin dosar.
– S-a ascuns, pentru că el dispăruse, de fapt, la Comitetul de
Cultură. De aceea nu s-a mai făcut „Meşterul Manole”, că era o
singură chestie...
– ...cu desene, cu tot...
– ...şi-a dispărut.
– Eu îl am acasă, mă.
– Ăla e un document foarte important. S-a dat lu’ Zamfiroaie,
Zamfiroaie l-a dat lui Iliescu...
– Era o copie, cred c-a făcut Victor o copie.
238