Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

şi aşa a rămas până azi.
Dar, cum în natură există un echilibru şi totul se plăteşte, a
apărut şi preţul „genialităţii” mele, o suprasensibilizare emotivă.
Puteam plânge din te miri ce şi mai ales când terminam câte o poezie
ca:
Sus pe cumpăna fântânii
Plânge-un pui de ciocârlie.
Pe vremea aceea, Topârceanu şi Coşbuc erau preferaţii mamei.
– De ce plânge puiul de ciocârlie? – întrebam şi izbucneam în
plâns. Nimeni nu a reuşit până azi să-mi răspundă la întrebare. Am
rămas un mare iubitor de animale şi mai degrabă aş da într-un om
decât într-o necuvântătoare. Ce de câini şi de pisici am mai adus
acasă! Stăteau câteva zile şi până la urmă dispăreau alungate, fiindcă
apartamentul lui Uca, oricât ar fi fost de mare, nu ne putea cuprinde
pe toţi. Când veneam acasă, şi nu-mi mai găseam prietenii, se
porneau din nou bocetele. Cred că am plâns foarte mult cât am fost
copil.
În afara faptului că eram hipersensibil, mai reuşeam să fac zilnic
o groază de boacăne de tot felul, aşa că duzini de linguri de lemn, ce
se cumpărau în fiecare săptămână de la piaţă, se rupeau regulat pe
fundul meu. Şi iarăşi bocete şi iarăşi noi linguri cumpărate! După cât
am plâns de copil ar fi trebuit să am un gât de Caruso, dacă ar fi după
cum zic bătrânii. Aşa că mare mi-a fost mirarea şi dezamăgirea când,
prin clasa a şaptea, la o vizită medicălă, o doctoriţă mi-a spus că am
esofagul prea gros şi că nu am nici o şansă să ajung solist vocal!
Treaba asta mi-a intrat în subconştient, aproape că ajunsesem, prin
autosugestie, să mă blochez şi să nu mai pot cânta, iar cu timpul
chiar am lăsat-o mai încet cu partea vocală.
Gheaţa s-a spart mult mai târziu, după ce începusem să cânt cu
Moni „Please, Please Me” şi „I Wanna Hold Your Hand”. Descoperisem
cântecele formaţiei „Beatles” şi eram fascinaţi. Întâmplător,
vocea lui Moni se potrivea, se potriveşte şi astăzi, cu a mea şi
melodiile cântate pe două voci ne răscoleau şi ne produceau fiori şi
piele de gâscă. Încercări avusesem şi mai înainte. Pe vremea aceea
era în casă un patefon, un pick-up rusesc, pentru care maică-mea
23