Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

– Ei da, atunci noi, „Roşu şi Negru” am constituit surpriza
festivalului! Am luat toate premiile posibile! Eu eram un mare
admirator al vostru, ţi-o spun ţie, dar pentru mine a fost o mică
decepţie apariţia „Phoenix”-ului la acest festival.
– Ne-am înhamat la o chestie foarte grea, pe care n-am ştiut s-o
apucăm ca lumea.
– Pentru mine, voi reprezentaţi ceva în muzica pop românească.
Aţi trecut prin festivalul asta nevăzuţi, nemirosiţi, neatinşi, fără a
lăsa nici o impresie.
– Da, „Cromatic” a ieşit foarte bine la festivalul ăla.
– Aşa e. Ştii, o vreme Sorin a cântat cu noi.
– Ştiu.
– Dar voi aţi revenit foarte, foarte puternic în momentul în care
aţi început cu lucrări ritmice româneşti. Aţi făcut nişte lucruri care
au rămas. Dacă s-ar fi făcut un clasament de trupe care au lăsat
nişte locuri goale în spatele lor, aţi fi fost primii. Nu-mi aduc aminte
de cineva care să se fi apropiat de voi, poate doar... era o trupă,
„Sfinx” se numea?
– Da, „Sfinx”, cu Dan Aldea. Era un trio la vremea aceea.
– Şi ei au făcut o muzică mişto.
– Extraordinară. Dan Aldea era un ghitarist nemaipomenit. Şi
chiar avea şi el nişte încercări de folclor. Am auzit recent la radio,
s-au dat câteva din benzile vechi.
– Din perioada anilor ’73, ’74, ’75, mi-aduc aminte că erau
două trupe foarte putemice, voi şi „Sfinx”. Aveaţi o mare
popularitate. Dar vreau să-ţi mai zic altceva, o chestie pe care n-o s-
o uit niciodată. Nu ştiu dacă tu mai ţii minte. Undeva la munte, la
Predeal, poate, aţi venit şi voi...
– La Buşteni!
– Asta e! La Buşteni iar ne-am întâlnit...
– În iarna lui ’69.
– Spre ’70, da, ne-am întâlnit din nou. Aveam şi noi un
repertoriu, dar mi-aduc aminte că nu eram prea puternici în limba
engleză. A venit Moni Bordeianu, n-am să uit umilinţa asta în viaţa
mea, a venit gagicul la orgă, „Hei Nancy, ce faci?”, s-a uitat la
repertoriul nostru scris în limba engleza şi s-a îngălbenit. N-a mai
scos o vorbă, s-a uitat la mine, s-a uitat la repertoriu, n-a scos o
vorbă. N-am să uit figura asta cât traiesc. Am ştiut exact ce zăcea în
135