02.02.2020 Views

Covaci, Nicolae - Phoenix, insa eu

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

INTERMEZZO II

Moraira, iulie 1992

Iată-mă din nou în Spania! Sper să mă pot odihni câteva

săptămâni după întâmplările din ultima vreme. Moartea tragică a

maniei mele, problemele pe care le-am avut în Germania, din cauza,

absenţei mele prelungite, m-au dat peste cap. Vreau să termin cartea

la care lucrez, deja, din martie. Redactorii de la „Nemira” mi-au dat

tot sprijinul necesar, în ţară, ca să pot lucra nestingherit, dar e greu

să găseşti un loc liniştit în care să te poţi detaşa de problemele din

exterior, ca să te poţi concentra asupra celor din interior. Totuşi,

cele câteva zile de la Costineşti, chiar şi cele de la Bucureşti şi

Braşov, au dat roade. Paginile se adună pe zi ce trece, dar în acelaşi

timp mă apucă un fel de disperare în momentele în care realizez cât

mai am de scris. Sunt atâtea lucruri pe care aş vrea să le povestesc,

să le amintesc măcar, pentru că toate au avut o anumită funcţiune şi

au produs efecte ce au determinat zig-zag-urile ce marchează

drumul nostru parcurs în aceşti treizeci de ani.

De data asta, am făcut drumul cu motocicleta. Este pentru

prima dată când mă angajez la un drum aşa de lung, de peste două

mii cinci sute de kilometri. Ghinion peste ghinion, „Jaguar”-ul l-am

scos din circulaţie, gândind că voi conduce doar motocicleta, dar

aceasta nu este încă pusă la punct după somnul din iarna. Am

descoperit că bateria e stricată şi că demarorul nu funcţionează.

După ce am încercat timp de o săptărnână, zi de zi, să o repar,

împreună cu câţiva prieteni mai pricepuţi, m-am hotărât să risc.

Yvonne plecase deja de o săptămână şi tot întreba la telefon ce se

întâmplă. Era de neconceput ca ea să-şi petreacă vacanţa în Spania,

doar cu fetiţa şi cu bunicul, fără mine. Îi promisesem că voi veni

imediat ce voi fi rezolvat problemele cu banca, ceea ce nu ar fi

trebuit să-mi ia mai mult de două zile. Dar trecuseră deja zece şi eu

eram încă în oraş, încercând să reorganizez tot ce lăsasem baltă în

momentul plecării în România.

Mi-am cumpărat altă baterie şi am pornit, hotărât să risc

să rămân în drum, undeva în străinătate. Rezervorul de benzină

111

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!