pledoarie pentru educatie - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

dărâma etc., de aceea nerespectarea lor are drept consecinţă sistarea jocului. Astfel, bibliotecara nu
împrumută decât cărţile care sunt denumite corect şi complet, constructorii refuză să ridice case care nu
respectă regulile date.
J. Piaget observă că acceptarea şi respectarea regulilor, determină pe copil să participe la efortul
comun al grupului din care face parte. În jocul logic colectiv copiii învaţă să se ajute unii pe alţii, să se
bucure de succesele colegilor lor, să aprecieze şi să recunoască nepărtinitor reuşitele altora.
Fiind o activitate colectivă, jocul logic învaţă copiii „ABC”-ul comportării civilizate, deoarece
uzitează expresii ca „vă rog”, „nu vă supăraţi”, „vă mulţumesc”. Repetarea şi respectarea acestor expresii în
cadrul regulilor de joc sunt pe cât de necesare pe atât de utile.
Jocul „Biblioteca” urmăreşte consolidarea cunoştinţelor referitoare la descrierea unei piese prin cele
patru atribute ale sale şi totodată formarea unor deprinderi de comportare civilizată. Copiii se adresează
bibliotecarei: „Bună ziua, vă rog să-mi daţi …mulţumesc”. Deci, influenţa jocului logic asupra comportării
copilului în colectiv, asupra disciplinei, asupra caracterului şi a voinţei este permanentă, directă şi de o mare
intensitate, ceea ce îi măreşte considerabil valoarea educativă.
În concluzie putem menţiona că jocul logic exercită o influenţă multilaterală asupra dezvoltării
psihice a copilului, aducând un spor de eficienţă în pregătirea acestuia pentru şcoală. Rezolvarea sarcinilor de
către copii contribuie la educarea atenţiei voluntare, la coordonarea mişcărilor mâinilor de către analizatorul
vizual şi auditiv, a interesului pentru activitate. Formarea deprinderilor de muncă independentă are la bază
activitatea individuală cu mulţimile de obiecte şi fişele individuale.
Pe măsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri, el este în stare să acţioneze şi în mod
independent, activitate de mare importanţă în pregătirea pentru şcoală, unde începe munca intelectuală
independentă. Prin aceste jocuri se dezvoltă potenţialul intelectual şi acţional-creator al preşcolarilor, spiritul
de observaţie, unele calităţi ale gândirii, capacitatea de analiză, sinteza, comparaţia, abstractizarea şi
generalizarea. Prin joc copiii învaţă cu plăcere elementele de logică matematică.
Bibliografie
1. Claparede E. Psihologia copilului şi pedagogia experimentală. Bucureşti: EDP, 1975.
2. Druţă F. Psihologie şi educaţie. Bucureşti, 1998.
3. Elkonin D.B. Psihologia jocului. Bucureşti: EDP,1980.
4. Flerina E.A. Jocul şi jucăria. Îndrumător pentru educatoarele din grădiniţa de copii. Bucureşti: EDP,
1976.
5. Golu P. Învăţare şi dezvoltare. Bucureşti, 1985.
6. Mureşan P. Învăţarea eficientă şi rapidă. Bucureşti, 1990.
7. Voiculescu E. Jocul – principala formă de activitate din grădiniţa de copii. In: Pedagogie
preşcolară. Bucureşti: Aramis, 2000.
EDUCAŢIA PENTRU MASS-MEDIA: ASPECTE METODOLOGICE ŞI PRAXIOLOGICE
ALE FORMĂRII CULTURII MEDIATICE LA ELEVII DIN TREAPTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PRIMAR
Silvia ŞPAC,
doctorandă, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Abstract
This article reflects the methodological and praxiological aspects of education for mass-media in
shaping the culture media to students in primary education level. Today’s mass-media: newspapers,
magazines, television, radio, etc. are a constant presence and extremely visible in everyday life, public and
private, and their impact on human personality and especially the child / young can not be ignored order.
45