pledoarie pentru educatie - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

suplinească cu adevărat părinţii ? etc. Efectele sunt multiple, în special cele negative, asupra dezvoltării
psiho-sociale a copiilor de această vârstă.
Cercetătorii din domeniu (Sectorul Educaţie Timpurie) s-au implicat în studierea acestei probleme:
� din punct de vedere teoretic s-au analizat: teoriile psihologice, privind dezvoltarea cognitivă,
morală şi psiho-socială a copilului de vârstă preşcolară (A. Maslow, J. Piaget, L. Kohlberg, E.
Erikson, A. Freud, M. Klein); teoriile ataşamentului (J. Bowlby, M. Ainsworth, Main şi
Solomon); teoriile referitoare la Reacţia de acută la stres, Reacţia de adaptare (M. Gelder, G.
Dennis, R. Mayou, 1994) etc.
� s-au realizat chestionare cu educatorii (din grădiniţele Nr. 1 şi Nr. 2 din Truşeni, grădiniţa
Albinuţa din Giurgiuleşti, grădiniţele Nr. 1, 5, 8 din or. Cahul, grădiniţa Nr. 2, 3 din or. Ştefan
Vodă) cu următoarele rezultate: (Cine se ocupă de supravegherea copiilor din grupa dvs ?
părinţii – 32%; buneii – 58%; alte persoane – 10%. Cum credeţi e nevoie de a realiza şedinţe sub
genericul « Meseria de a fi părinte »? Da – 92% şi Nu – 8% etc.)
� s-au realizat chestionare cu părinţii pentru a selecta opiniile lor: (De ce îşi lasă copii mici şi
pleacă în străinătate? Motivaţiile părinţilor sunt de natură financiară - 87%. Urmează motivele
personale şi familiale - 13%) Efectul cel mai puternic al migraţiei externe s-a manifestat asupra
familiei prin câteva fenomene deja vizibile în ţara noastră (neînţelegeri, tensiuni intra-familiale -
86%; destrămarea familiilor, divorţul - 22%; sub-controlul copiilor (incapacitatea celui rămas
acasă de a supraveghea copiii - 57%; situaţia bunicilor fără autoritate sau cu prea multă dragoste
- 55%;).
� pentru copiii de vârstă preşcolară s-au folosit diverse metode şi tehnici: conversaţia, lectura
textelor cu conţinut moral, jocuri educative etc. În baza observărilor, la aceşti copii abandonaţi
temporar s-au evidenţiat unele modificări comportamentale, unii sunt anxioşi, depresivi, furioşi
şi agresivi.
Se produc foarte multe schimbări în comportamentul copiilor prin plecarea unuia sau a ambilor
părinţi în străinătate. De aceea, părinţii trebuie informaţi la şedinţele despre etapele dezvoltării psihologice şi
sociale a copilului în raport cu ciclurile vieţii şi anume în mod specific cu crizele de dezvoltare (menţionate
în teoria dezvoltării psiho-sociale a lui E. Erikson), argumentând rezolvarea deficitară a crizelor personale de
dezvoltare psiho-socială specific fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vârsta adultă. Dacă în
stadiul infantil şi în mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune, acesta va dezvolta şi
suspiciune faţă de lumea din jur. Astfel, în stadiul de la 1 la 3 ani, dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi
exercita voinţa autonomă, la vârsta adolescenţei el va fi anxios în faţa oricărei îngrădiri, furios şi agresiv. Ei
regretă absenţa triadei, de multe ori suprainvestindu-l pe demisionar şi chinuindu-l pe părintele prezent.
Copiii îşi pot striga tristeţea, nevoia în moduri diferite. Unii se izolează, iar alţii apasă “pedala”
suprastimulării distrugându-se. Scindarea interioară a copilului se reflectă în relaţia cu familia rămasă, cu cea
a părintelui absent, cu grădiniţa, cu ceilalţi copii şi chiar cu sine [3, p. 45].
Studiul ne-a arătat că migraţia pentru muncă a părinţilor are atât efecte pozitive, cât şi efecte negative
asupra copiilor abandonaţi temporar. Principalele efecte pozitive sunt legate de bunăstarea materiala a
copiilor (îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, telefon mobil, computer etc.). Între efectele negative este
interesant de remarcat faptul că plecarea unuia dintre părinţi determină, în unele cazuri, o deteriorare a
relaţiei copilului cu părintele rămas acasă. Alte efecte negative se întâlnesc la nivel psihologic şi social.
Datele cercetărilor psihologi (Cătălin Luca, Alexandru-Stelian Gulei etc.) confirmă existenţa unei asocieri
semnificative între absenţa ambilor părinţi sau doar a mamei şi frecvenţa simptomelor de deprimare la copii.
Acest lucru arată că, deşi plecarea la munca este temporară, efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele ale
pierderii unui părinte prin divorţ sau deces.
În situaţia în care copiii traversează perioada de adaptare caracterizată prin îngrijorare, anxietate,
depresie, concentrare deficitară, iritabilitate şi comportamentul agresiv, educatorul trebuie să se axeze în
mod special pe sprijinirea copiilor în exprimarea emoţiilor şi sentimentelor faţă de părinţi, faţă de problemele
41