pledoarie pentru educatie - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Similitudinile stabilite de elevi ne fixează atenţia asupra depăşirii tiparului textual. Elevii realizează
conexiuni, bazate pe experienţa de viaţă sau lectorală a lor.
Totodată, argumentele elevilor demonstrează o poziţie sigură, mai ales că se recurge la argumentarea
literală. Convingerea nu este seacă, opacă, ci una constructivă, marcată de o atitudine deosebită a cititorului
faţă de personajul literar.
Se spune că numai cititorii desăvârşesc opera şi închid lumea pe care aceasta o deschide, dar fiecare
(cititor) o face într-un mod diferit. Întrucât fiecare lector îşi constituie propria sa reţea de indicii, nu se citeşte
acelaşi text (chiar dacă este acelaşi!) de către persoane diferite. Variaţiile semantice şi de percepţie
demonstrează creativitatea lectorilor şi vitalitatea literaturii, care, asemenea păsării Phoenix, renaşte din
semnele sale o dată cu fiecare lectură. Un text se multiplică într-o infinitate de texte care poartă, fiecare,
urma singularităţii lectorului. Din cele relatate mai sus putem conchide că subiectul-cititor/lectorul,
subiectivitatea acestuia, sunt veriga solidă care face legătura între text şi valorificarea atitudinală a acestuia.
Bibliografie
1. Onojescu M. Lecturiada. Cercurile de lectură. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.
2. Pâslaru Vl. Introducere în teoria educaţiei literar-artistice. Chişinău: Editura Museum, 2001.
3. Pâslaru Vl. Concepţia educaţiei lingvistice şi literare (rezumat). În: Limba română, 1995, nr. 5, p.
126-129.
4. Popescu-Neveanu P. Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Editura Albatros, 1978.
5. Şchiopu C.,Vâlcu-Şchiopu M. Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a X-a. Chişinău:
Editura Litera Educaţional, 2005.
6. Şchiopu C., Cimpoi M. Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a XII-a. Chişinău: Editura
Litera Educaţional, 2001.
MODALITĂŢI DE FORMARE A CULTURII VOCALE
LA ELEVII DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ
Emilia MORARU,
doctor în studiul artelor, conferenţiar universitar,
Academia de muzică, teatru şi arte plastice
Abstract
Singing vocal-choral activity at the lesson of musical education has a key role in training and
education of pupil personality. Knowledge and proper application of choral vocal skills contribute to the
development of hearing and voice of pupils, musical memory, musicality and sensitivity, qualities that allow
addressing a wide repertoire of songs with a broad theme and a musical complexity.
Formarea culturii vocal-corale la elevii de vârstă şcolară mică este un proces anevoios, care solicită
atenţie sporită şi implicare atât din partea profesorului de educaţie muzicală, cât şi din partea elevilor.
Cunoscând parametrii culturii vocal-corale ne vom axa, în cele ce urmează, pe dezvăluirea unor modalităţi de
dezvoltare a lor, selectate din experienţa unor remarcabili muzicieni-pedagogi, care s-au ocupat de problema
în discuţie.
Astfel, pentru însuşirea corectă a respiraţiei costo-diafragmale se recomandă să se facă următoarele
exerciţii:
� exerciţii fără cântat (pe mut);
� exerciţii cântate (realizate pe diferite intervale, cu ajutorul silabelor, vocalelor).
O bună respiraţie asigură redarea cu stricteţe a semnelor dinamice ale partiturii, încât, cuvintele şi
frazele capătă sensul dorit, de aceea formarea deprinderii de a respira, potrivit cerinţelor cântului, trebuie
31