pledoarie pentru educatie - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

• Cadrul didactic explică sarcina, iar dacă copilul solicitat întâmpină dificultăţi, se recurge la ajutorul
colegilor.
• Un copil efectuează sarcina, ceilalţi sunt atenţi la cele relatate de coleg, apreciindu-l cu bătăi din
palme.
Conţinutul jocului:
Pe masă va fi plasat un coş acoperit cu obiecte de diferite forme. Câte un copil cu ochii legaţi se va
apropia de coş, va extrage un obiect şi va încerca să determine forma acestuia prin pipăit. Ceilalţi copii
ascultă atent răspunsurile şi apreciază prin bătăi din palme. În cazul în care răspunsul e corect, copiii vor bate
de două ori din palme, în caz contrar – doar o singură dată. Copilul, cu ochii legaţi, va trebui să răspundă la
următoarele întrebări:
• Ce obiect este?
• Ce formă are el?
• Care sunt proprietăţile de bază ale formei geometrice determinate?
Jocul continuă până când toate obiectele din coş au fost extrase. Apoi un copil va selecta din
mulţimea de fişe propuse de cadrul didactic toate formele geometrice, despre care s-a vorbit pe parcursul
jocului şi le va denumi.
Deci, prin intermediul celor 2 jocuri cu conţinut geometric, cadrul didactic reuşeşte să asigure
continuitatea în formarea reprezentărilor geometrice la copiii de 6-8 ani. Elementul cel mai important, este
faptul că jocul didactic „Determină prin pipăit” amplifică cunoştinţele copiilor, referitoare la forma
obiectelor, căpătate la nivelul treptei preşcolare şi nu formează, de la început, reprezentări despre ea, pe când
jocul „Determină forma obiectelor” tinde să cuprindă nivelul de dezvoltare pe care trebuie să-l posede
copilul în clasa I. Toate acestea ne demonstrează esenţa continuităţii în formarea reprezentărilor geometrice
ce se manifestă la nivelul treptei preşcolare şi primare de învăţământ.
Jocul didactic cu conţinut geometric, în ansamblul său, sugerează de cele mai multe ori calea de
formare a reprezentărilor geometrice, ce reprezintă piatra de temelie a conceptelor matematice. Se înţelege că
nici conţinutul, şi nici spiritul programei activităţilor matematice nu urmăreşte însuşirea unor noţiuni
abstracte şi complicate aferent legităţilor geometrice, şi nici folosirea simbolurilor sau a unei terminologii
ştiinţifice pretenţioase. Scopul principal este de a-i înzestra pe copii cu un aparat logic suplu şi polivalent,
care să le permită a se orienta în spaţiu, a stabili forma şi mărimea obiectelor, a distinge figurile şi corpurile
geometrice din mediul înconjurător utilizând judecăţi şi raţionamente într-un limbaj simplu şi familiar.
Bibliografie:
1. Bulboacă M., Alecu M. Metodica activităţilor matematice în grădiniţă şi clasa I. Bucureşti: SIGMA
Primex, 1996.
2. Cerghit I. Metode de învăţământ. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.
3. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Bucureşti: Editura Litera Internaţional, 2000.
4. Edenhmmar K. Nu există dezvoltare fără joc. Chişinău: Arc, 2002.
27