pledoarie pentru educatie - Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

empatică, ludică, organizatorică, interrelaţională, competenţele ştiinţifice, psihopedagogice şi metodice,
manageriale şi psihosociale. Ar fi ideal ca fiecare dintre noi să deţinem o mare cantitate dintre acestea pentru
a le da calitate şi eficienţă.
Am vorbit despre competenţă şi ar mai fi multe de spus şi niciodată de ajuns. Cert este că un cadru
didactic competent trebuie să fie “un adaptabil, un negociator, un căutător, un producător pasionat, un
distribuitor de cunoaştere, un gânditor, un cercetător, un colaborator, un mediator…” [2], o persoană
înzestrată cu creativitate şi spirit inovativ, o persoană care să deţină cheia performanţei în educaţie, să
deschidă copiilor calea spre cunoaştere şi să asigure formarea acestora ca personalitate integrală.
Bibliografie
1. Bârzea C. Arta şi ştiinţa educaţiei. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, 1995.
2. Cristea S. Curriculum pedagogic I. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică R.A, 2006.
3. Manolescu M. Dezvoltare curriculară. Sibiu: Editura Universităţii “Lucian Blaga”
4. Moore A.D. Creativitate şi inovare. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1975.
5. Niculescu R.M. Managementul relaţiilor umane în educaţie. Alba Iulia: Editura Aeternitas, 2007.
DIMENSIUNI SPECIFICE ALE COMPETENŢELOR DE ÎNVĂŢARE LA VÂRSTA DE 6-8 ANI
Valentina PASCARI,
doctor, conferenţiar universitar, I.Ş.E.
Abstract
In the article “Specific dimensions of the power of learning at the age of 6-8 years” are examined
some assumptions that determine the establishment of the learning activity at children at the age of 6-8
years. There is proposed a typology of skills which is relevant to the learning at the age of 6-8 years: the
competence to understand the learning task; the competence to schedule work; the competence to
subordinate shares; the self power competence.
Societatea contemporană este marcată de schimbări permanente şi profunde. Din aria de preocupări
face parte şi formarea copilului pentru a învăţa să înveţe, astfel încât, ulterior, să se poată adapta mai lejer la
condiţiile din societate. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar de a schimba accentele, de la
formarea de cunoştinţe şi capacităţi – spre formarea de competenţe, la care ar trebui să participe toţi factorii
educaţionali.
Cercetările realizate în psihopedagogie au contribuit la conturarea unor repere teoretice privitor la
problema procesului de formare a competenţei de învăţare la copiii de 6-8 ani [J. Piaget, R. Gagne, B. Bloom, P.
Popescu-Neveanu, A. Chircev, A. Усова et al.].
Dintre cele mai deosebite acţiuni de învăţare sunt acţiunile de înţelegere a sarcinii. La început, se
produce subordonarea acţiunilor proprii, indicaţiilor verbale ale adultului şi, doar spre sfârşitul anului şapte
de viaţă, se transformă treptat în potenţialitatea de a conştientiza realizarea succesivă a intenţiilor proprii.
Conştientizarea procedeelor de acţiune, după cum demonstrează cercetările, se produce mai eficient în cadrul
activităţilor productive, care au ca scop rezolvarea diverselor sarcini practice.
Deseori copiii de 6-8 ani substituie sarcina de învăţare cu sarcina practică, punând în valoare procesul
de realizare a activităţii. De exemplu, pentru formarea noţiunilor spaţiale (orientarea pe suprafaţa foii)
pedagogul propune următoarea sarcină: desenează sub copacul din stânga trei ciuperci; pe masă patru mere; pe
scaunul din colţul de jos, din stânga foii – o minge; în colţul de sus din dreapta foii – soarele; în centrul foii –
un steguleţ. Rezultatele evaluării au confirmat că unii copii n-au luat în calcul cerinţele, desenând mai multe
ciuperci, mere, au desenat soarele în colţul stâng de sus al foii. În această perioadă un rol important are
instrucţiunea pedagogului pentru realizarea sarcinii.
15