Acord european Volumul I

unui diluant de tip A sau B cu un alt diluant cu proprietăţi diferite necesită o nouă evaluare a
preparatului conform procedurii normale de clasificare pentru clasa 5.2.
2.2.52.1.13 Apa poate fi utilizată pentru desensibilizarea peroxizilor organici listaţi la 2.2.52.4 sau în decizia
autorităţii competente conform 1.1.51.1.8 de mai sus ca fiind „cu apă” sau ca „dispersie stabilă
în apă”. Eșantioanele și preparatele de peroxizi organici care nu sunt listate la 2.2.52.4 pot fi de
asemenea desensibilizate cu apă, cu condiţia ca prescripţiile de 2.2.52.1.9 de mai sus să fie
îndeplinite.
2.2.52.1.14 Substanţele solide organice și anorganice pot fi folosite pentru desensibilizarea peroxizilor
organici, cu condiţia de a fi compatibili. Prin substanţe compatibile lichide sau solide, se înţeleg
cele care nu alterează nici stabilitatea termică, nici tipul de pericol al preparatului.
Prescripţii referitoare la reglarea temperaturii
2.2.52.1.15 Anumiţi peroxizi organici nu pot fi transportaţi decât în condiţiile reglării temperaturii.
Temperatura de reglare este temperatura maximă la care peroxidul organic poate fi transportat
în condiţii de siguranţă. Se pornește de la ipoteza că temperatura din imediata vecinătate a
coletului nu depășește 55 0 C decât pentru o perioadă relativ scurtă în 24 ore. În cazul defectării
sistemului de reglare, ar putea fi necesară aplicarea procedurilor de urgenţă. Temperatura critică
este temperatura la care aceste proceduri trebuie puse în aplicare.
2.2.52.1.16 Temperatura de reglare și temperatura critică sunt calculate (a se vedea tabelul 1) pornind de la
TDAA, care este definită ca fiind cea mai joasă temperatură la care se poate produce o
descompunere auto-accelerată pentru o substanţă din ambalajul utilizat în timpul transportului.
TDAA trebuie determinată pentru a se decide dacă o substanţă trebuie supusă reglării
temperaturii în timpul transportului. Prescripţiile pentru determinarea TDAA se găsesc în
Manualul de încercări și criterii, Partea II, secţiunea 20, sub-secţiunea 28.4
Tabelul 1
Determinarea temperaturii de reglare și a temperaturii critice
Tipul de
recipient
TDAA a Temperatura de reglare Temperatura critică
Ambalaje ≤ 20
simple și
RMV
0 C 20 0 C sub TDAA 10 0 C sub TDAA
> 20 0 C < 35 0 C 15 0 C sub TDAA 10 0 C sub TDAA
> 35 0 C 10 0 C sub TDAA 5 0 C sub TDAA
Cisterne ≤ 50 0 C 10 0 C sub TDAA 5 0 C sub TDAA
a TDAA a substanţei așa cum este ambalată pentru transport.
2.2.52.1.17 Următorii peroxizi organici necesită reglarea temperaturii în timpul transportului:
- peroxizii organici de tipurile B și C având o TDAA ≤ 50 0 C;
- peroxizii organici de tip D, care manifestă un efect mediu în timpul încălzirii în spaţii
închise și având o TDAA ≤ 50 0 C, sau care manifestă un efect slab sau nici un efect la
încălzirea în spaţii închise și având o TDAA ≤ 45 0 C; și
- peroxizii organici de tipurile E și F având o TDAA ≤ 45 0 C.
2.2.52.1.18 Temperatura de reglare, precum și temperatura critică, dacă este cazul, sunt indicate la 2.2.52.4.
Temperatura reală de transport poate fi inferioară temperaturii de reglare, dar trebuie fixată
astfel încât să se evite o separare periculoasă a fazelor.
2.2.52.2 Substanţe neadmise la transport
Peroxizii organici de tip A nu sunt admiși la transport în condiţiile clasei 5.2 (a se vedea 20.4.3
a) din Partea II a Manualului de încercări și criterii).
- 149 -